Radio România Internațional

Tag: sportu

  • Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    La cathi doi añi, astrițerli, tu atletismul ivropean, ahurhescu, tu anchisitâ di primuvearâ, cu campionatili continentali tu salâ. Aoa nâ adrămu unâ protâ idei ti ațelli ți au doarâ pi plan internaţional ti aestu sportu. Ași, imaghinea ți nâ u adrămu la Campionatili Ivropeani indoor bitisiti di pțânu kiro, Apeldoorn, tu Vâsiliili di nghiosu, fu ti ciudii ș-mulu hârioasâ ti ațelli ți au miraki ti atletismul românescu.

    Pareia tricolorâ bitisi astrițearea cu dauâ medalii/nișăñi: malmâ tu astrițearea la mascuru di arcari a greutatillei, pritu Andrei Rareş Toader, ş-asimi la triplusalt feamin, pritu Diana Ion. Fu cama bunlu palmares tricolor tu unâ astrițeari continentalâ atleticâ tu salâ tu añilli di ma nâpoi. Dupâ 8 añi fârâ medalii, di la ediţia ditu 2015, româñilli alinarâ pi podium bași tu 2023, anda, Istanbul (Poli), Claudia Bobocea amintă asimea la 1500 di meatri, iara Gabriel Bitan, la lundzimi, lo medalia di bâcâri.

    Di 20 añi ama, România nu mata avea amintatâ unu titlu ivropean la unu campionat indoor, ma multu di ațelu loat di Elena Buhăianu, Madrid, tu proba feaminnâ di 1500 di meatri, tu 2005. Ninti di astrițeari, umutea a tehnițieñilor româñi eara apridunatâ.

    Scupolu ți lu avea federaţia di atletismu di Bucureşti eara locurli 4 i 6 ş-alti dauâ calificări tu soni.

    Tu unu interviu datu ali aghenţie Agerpres, Oana Pantelimon, antrenoari la lotlu naţional, alâvda şansili al Andrei Rareş Toader, ți avea unâ anchisitâ bunâ. Dumânicâ, aesta sâ spusi dealihea. S-califică tu sonea di greutati pi loclu 4, cu unâ arcari di 20 meatri şi 59 di țentimeatri. Tu ațelu ditu soni actu putu, ama, 21 di meatri şi 27 di țentimeatri, cu 23 di țentimeatri cama ghini di doilu clasat, suedezlu Wictor Petersson. Ma multu, isapea spusi unu nău recordu naţionalu ali Românie.

    Prota medalie a pareillei româneascâ, Apeldoorn, fu ama ațea loatâ viniri, di Diana Ana Maria Ion – asimi la triplusaltu. Cu isapea di 14 meatri şi 31 di țentimeatri, ea lo nai ma di simasie performanţâ ditu cariera a llei. Malma u lo atleta spaniolâ Ana Peleteiro – Compaore, cari ansâri cu şasi țentimeatri ma multu di Diana. Medalia di bâcâri u lo finlandeza Senni Salminen, cu 13 meatri şi 99 di țentimeatri. Lipseaști s-adâvgămu că Diana Ion avea intratâ tu soni pi loclu 7 tu calificări.

    Tora lipseaști s-facâ Mondialili indoor di China, ditu Nanjing, tu chirolu anamisa di 21 şi 23 di marțu. Astrițerea lipsea s-facâ tu 2020, ama di itia ali pandemie ea fu amânatâ trei añi arada și, pânâ tu soni, fu apufusitâ tu aestu vadé.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima

  • Pâradz publiț ti sportu

    Pâradz publiț ti sportu

    Ta s-andrupascâ sportul românescu și ta s-dezvoltâ unâ bazâ di selecție, Chivernisea di București apruche un actu normativ ți alâxeaști Nomlu a sportului şi da izini ca dit bugetlu di Stat s-hibâ daț pâradz ș-ti cluburli privati. Pâradzlli pot s-hibâ filisiț maș ti secţiili fciori ş-di juniori, iara aesti cluburi privati lipseaști s-hibâ atestati di instituţiili a statlui ta s-poatâ s-hibâ acțesaț. Ma multu, dau tu șteari autoritățli, va s-hibâ adrati investiţii tu bazi sportivi dit Capitalâ și dit anvârlia, ama va s-ducâ ma largu şi lucrărli la alti 380 di obiectivi idyea, ma multu săli di sportu şi bazini di anot dit tutâ vâsilia.

    Uidisit cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, tu aeșțâ doi añi dit soni, statlu român bitisi 200 di săli di sportu, 50 di bazi sportivi şi 16 bazini di anot. Fu, tutnâoarâ, bitisit fondul di premieri ti sportivlli româñi ți loarâ nișeñi la Olimpiada di Paris. Tu aestu contextu, protlu ministru dzâsi că gimnastili Sabrina Voinea şi Ana Maria Bârbosu, ți contestarâ/nu apruchearâ notili ți li loarâ la Olimpiada di Paris câțe minduirâ că furâ dezavantajati di arbitrili a astrițearillei, va s-hibâ și eali premiati di Stat. ‘A daulor lâ si cadi ahtari lucru’, dzâsi Marcel Ciolacu.

    Comitetlu Olimpic și Sportiv Român deadi tu șteari că sportivlli va s-llia 140.000 di evradz ti malmâ, 100.000 di evradz ti asimi şi 60.000 di evradz ti bâcâri. Anotătorlu român David Popovici, campion olimpic di pțân chiro la 200 m liber, dzâsi, tora ayoñia, că va ca medaliili ți li lo Paris s-aducâ ma multi investiții tu aestâ domeni. Ti unâ Românie prâxitâ, sânâtoasâ, lipseaști s-investim ma multu tu sportu – dzâsi anotătorlu dupâ ațeali dauâ nișeñi, ațea di malmâ ș-unâ di bâcâri, amintati la Agiocurli Olimpiți.

    Dupâ cum dzâțea primarlu a munițipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, bazinlu olimpic dit giudeț, ți ahurhi s-hibâ adrat tu primuveara aluștui anu, va s-poartâ numa a anotatorlui român. Bazinlu, ți easti adrat ti sportului ti tutâ duñeaua, ama ș-ti performanţâ, ș-ți va s-hibâ bitisit tu inșita a anlui ți va s-yinâ, va s-poatâ s-aibâ astrițeri la livel naţional ş-mondial. Primarlu ali Capitalâ, Nicușor Dan, dzâsi câ Primâria a Bucureștiului lipseaști s-aproachi ma multâ pâradz, ta s-poatâ s-implicâ tu dezvoltarea a infrastructurillei sportivâ.

    Tutnâoarâ, prezidenta ali Federaţie Română di Nataţie şi Pentatlon Modernu, Camelia Potec, dzâsi că ari pisti că anvârliga di David Popovici va s-poatâ s-creascâ un bârnu di anotători ți s-ducâ ma largu nișeñilli ali Românie. Tu arada a llei, prezidenta ali Aghenţie Naţionalâ ti Sportu, Elisabeta Lipâ, dzâsi că, la Agiocurli Olimpiți di Paris, România lo deja ma multi nișeñi di malmâ, asimi ș-bâcâri di cum lo la alantâ ediție di m aninti di Tokyo. “Am umutea că România va s-bitiseascâ mșatu aesti Agiocuri, ș-mea videm că sportul românescu nu muri. Sportul românescu anyie, ama aesta nu v ata s-dzâcâ că nu ari ananghi di agiutor.” – adâvgă Elisabeta Lipâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 28.07-03.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 28.07-03.08.2024

    Șimâtâ sexual tu mediul universitar românescu
    Ministerlu a Educaţillei di Bucureşti câftă mutreri minuti la livelul a instituţiilor di anvițari superioarâ tu ți mutreaști cazurli di arșunari a featilor, ți suntu dzâlili aesti tu prota thesi tu actualitatea româneascâ, iara Consiliul Naţional a Rectorlor va s-adarâ un Ghid ti bun purtatic tu mediul universitar.
    Misurli furâ scoasi tu padi dicara ma multi studenti dzâsirâ, tu spaţiul public, că furâ arușunati di profesorlli a lor și că tu suțata a profesorlor a aților cadri didactiți, purtaticlu aluștor eara cunuscut, ama canâ nu lo niți unâ misurâ.
    Ti trei numi s-fați mari lafi: sociologlu Alfred Bulai și Marius Pieleanu, doilli di la Sculia Naționalâ di Studii Politiți și Administrativi (SNSPA), cata cum și profesorlu Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ dit Capitalâ. Alfred Bulai neagâ acuzaţiili, ama câftă s-hibâ scosu la pensie. SNSPA lu suspendă ditu ipotisea di director a Departamentului di Soțiologhie, nu mata va s-țânâ cursuri cât kiro va s-țânâ ancheta internâ adratâ di Comisia di eticâ a universitatillei și fu dișcllis și un dosar penal ti filisearea a ipotisillei tu scupo sexual.
    Tu aestu kiro, nai pțânu 10 oamiñi pitricurâ la Parchet emailuri ligati di purtaticlu a lui. Pi Marius Pieleanu lu acuză di arușunari tamam Ana Birchall, ministrul di ma ninti a Giustiţillei, ama Parchetlu dzâți că nu apruche vârâ sesizari tu aestu caz. Tu soni, Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti câftă el singur s-hibâ scosu ditu activitatea didacticâ, dicara ma multi studenti lu acuzarâ că lâ pitrițea mesaji niuidisiti şi caduri cu el fârâ strañi.
    Pi di altâ parti, Corpul di Control a Ministerlui a Culturillei va s-ducâ la Muzeul Naţional di Artâ ali Românie, dupâ ți vinirâ ma multi memorii și acţiuni ți pot s-hibâ luyursiti ti purtatic stuhinarcu sexual. Tu andamusea di Guvernu di gioi, premierlu Marcel Ciolacu cundille că nu pot s-hibâ di câbuli cu ahtări catastisi, iți cari s-hibâ numa agresorlu.
    Ministrul ali Educaţie, Ligia Deca, zburâ ti niscânti misuri la cari s-minduescu – prit aestea ș-unâ ți pruveadi s-hibâ pitricuti sesizărli ândreptu la procurori, a că suntu anonimi. Iara ministrul a Familillei, Natalia Intotero, âlli angâsâi tuț ațelli ți duchescu vârâ presiuni ică stuhinari, s-nu aşteaptâ, ama unâșunâ s-lâ da tu șteari a autoritățlor.

    Pompieri româñi tu Gârție
    Agiutorlu ți lâ si caftâ a pompierilor româñi easti unâ provâ că sistemlu di apârari țivilâ ari hâiri – dzâsi ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, cu furñia a vgarillei tu Gârție a unlui contingentu di pompieri. Aeşțâ şi-aspusirâ capațitatea ta s-ascapâ bana a oamiñilor, ta s-afireascâ comunitatea, em tu vâsilie, em tu xeani – adusi aminti ofițialul. Misiunea di tora a pompierilor româñi s-dizvârteaști tu arada a Mecanismului Evropean ti Viglleari Țivilâ, cu finanţari evropeanâ. Un prot contingentu di 40 di pompieri, cu 8 hâlăț tehniți, fudzi tu Gârție, ta s-agiutâ autoritățli eleni s-u scoatâ-n cap cu catastisea a aprinderilor di pâduri. Ti ndauâ stâmâñi, tu loclu a lor va s-yinâ alțâ pompieri. Pompierlli româñi suntu acllimaț 4-a oarâ, arada, ta s-pitreacâ agiutor ti Gârție.

    Noi situri româneșțâ pi Lista a Patrimoniului UNESCO
    Ansamblul Monumental ‘Calea a Eroilor’, adrat di Constantin Brâncuşi tu câsâbălu Târgu Jiu, câsâbă dit reghiunea iu s-află sculptorlu, dit not-ascâpitata ali României, cata cum și Sinurli a Imperiului Roman – Dacia furâ anyrâpsiti pi Lista a Patrimoniului Mondial UNESCO. Apofasea fu loatâ di Comitetlu a Patrimoniului Mondial tu arada ali 46-a sesiuni ți s-dizvârti tu India. ‘Calea a Eroilor’ easti un ansamblu sculptural anălțat tu añilli 1937 și 1938, adrat dit Coloana/Sturlu fârâ Bitisieari, ancllinatâ a eroilor româñi ți murirâ tu Protlu Polim Mondial tu reghiunea aesta, Poarta a Bâșearillei și Measa a Tâțearillei, anvârligatâ di 12 scamni arucutoase, deadun cu 30 scamni cu tabla pătratâ, tuti bâgati ândreptu pi loc, ca unâ turlie di soclu natural. Ansamblul easti luyursit un punctu di mari simasie tu isturia ali artâ modernâ, ma multu ti sculptura/plichisearea monumentalâ şi ali artâ publicâ. Cât ti Sinurli a Imperiului Roman – Dacia, ea easti nai ma complexa nominalizari ti Lista a Patrimoniului Mondial ți fu vârâoarâ andreaptâ di România. Dosarlu ari 285 di elemente arâspânditi pi 1.000 di kilometri, tu 16 giudeţi ali Românie. România ari nica 9 obiectivi anyrâpsiti pi Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

    Agiocurli Olimpiți 2024 – parcursu românescu di etapâ
    Pânâ vineri, 2 agustu, dirmi tu prota stâmânâ a Agiocurlor Olimpiți di Paris, sportivilli româñi amintarâ 6 nișeñi – 2 di malmâ, 3 di asimi şi 1 di bâcâri. La 19 di añi, anotătorlu David Popovici lo malmâ la proba di 200 metri liber, a dapoaia bâcârea tu finala di 100 metri liber. Și canotajulu nâ adusi harauâ! Andrei Cornea și Marian Enache amintarâ nișeñilli di malmâ la diplo vâsli masculin. Unâ cursâ eroicâ, bitisită cu nișeñi di asimi la diplo vâsli feminin, feațirâ, tutnâoarâ, Ancuţa Bodnar și Simona Radiș. Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel amintarâ asimea la diplo rami feminin, iara Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc – tut asimi – la diplo vâsli feminin, categorie uşoarâ. Aduțem aminti că lotlu ali Românie la Agiocurli Olimpiți dit capitala frânțeascâ, ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu, easti adrat dit 106 sportivi ți s-antrec tu 18 sporturi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    La cathi patru añi, nai ma buñilli sportivi dit lumi s-antrec la Agiocurli Olimpiți. Evenimentul adusi ş-estan la startu 10.700 di competitori, dit 206 di vâsilii şi reghiuni. Cu unâ delegaţie di cama di unâ sutâ di sportivi, România easti pritu vâsiliili nai ma ghini reprezentati, la 100 di añi di la prota nișani olimpicâ a tricolorilor, amintatâ tut Paris, la rugby. Acutotalui, pi hiotea a kirolui, sportivlli româñi amintarâ 313 nișeñi olimpiți, dit cari 92 di malmâ, 98 di asimi şi 123 di bâcâri.

    Membrilli a delegaţillei româneascâ inșirâ tu migdani, Paris, nica dit protili dzâli di astrițeri. Cu nișanea di malmâ di la 200 di metri liber ş-cu bâcâri di la 100 di metri, David Popovici fu prit ânotătorlli ți loarâ nai ma multili nișeñi. La maș 19 ani, sportivlu a clublui Dinamo Bucureşti, diplo campion mondial și cvintuplu campion evropean, şi-umplu palmareslu cu ațeali dit soni nișeñi ți nu li avea, dirmi ațeali olimpiți.

    Vinirâ dapoaia protili nișeñi a canotorilor: malmâ la dublu vâsli la bârbaț şi asimi tu idyea probâ la mlleri, fu unâ crișteari mari tu unâ dumeni ți, tu kirolu dit soni, avu nai ma bunili rezultati/catortosi la rami.

    Nu va agârșari niți criștearea di la gimnasticâ. A că fu dumenea ți lo nai ma multili nișeñi, 25 di nișeñi di malmâ, 20 di asimi şi 26 di bâcâri, gimnastica nu mata nâ adusi harauâ dit 2012, Londra, anda Sandra Izbaşa amintă malma la ansâreri, Cătălina Ponor lo asimea la gimnastica di-mpadi, iar echipa femininâ amintă nișeñi di bâcâri. Tora, featili puturâ s-intrâ tu toplu a milețlor, bitisindalui pi loclu 7 astrițearea a echipilor şi loarâ nai ma multili calificări tu finalili/bitiserli individuali.

    Nai ma mărli aştiptări ti dzâlili ți armasirâ s-duc ma largu la canotaj, iu ațeali dit soni finali va s-hibâ sâmbătâ. Tut di pi api aştiptăm nișeñi şi di la multiplul campion mondial la kanoe Cătălin Chirilă. El duți ma largu unâ aradâ di performanţi ți s-aproachi di şapti dețenii ş-cari ahurhi cu ațeali dauâ nișeñi di malmâ adusi tu 1956 di Leon Rotman di la Agiocurli di Melbourne şi s-dusi ma largu cu ațeali patru titluri amintati di Ivan Patzaichin anamisa di añilli 1968 şi 1984.

    Avem aştiptări, ca totna, ş-di la atletismu, ama ațeali dit soni rezultati/catortosi la astrițerli mondiali ș-evropeani nâ bagâ zorea s-nu him ș-ahântu cu hâști. Nu nai tu soni, la halteri, România va s-hibâ reprezentatâ di dauâ sportivi cu şansi mări la nișeñi: Loredana Toma, la 71 di kiladz, şi Mihaela Cambei, la 49. Loredana easti pi loclu 4 tu clasamentul mondial la categoria a llei, iara Mihaela, pi loclu 5. Tu antrițeari, va s-angreacâ, siyura, cum va s-ducheascâ eali tu ațel stic di oarâ, ama și ambiţia ți u aspusirâ dauli sportivi cathi oarâ cându fu ananghi.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România la Euro 2024

    România la Euro 2024

    Campionatlu Europeanu di fotbal – EURO 2024 ahurheaşti tru Ghirmănie. România easti și ea prezentă.

    Tru Ghirmănie ahurheaşti Campionatlu European di fotbalu. Până tru 14 di alunaru, reprezentativi cu axie va-şi s’antreacă tră titlulu europeanu. EURO 2024 adună 24 di parei tru şasi grupi, cathi ună cu patru parei, anamisa di aestea şi România, cari va s’agioacă tru Grupa E.
    România va s’agioacă tu protlu meciu cu Ucraina, a deapoa va s’antreacă cu selecţionatili ali Belghie şi Slovacie.

    “Tricolorii” au tu scupo, nai ma pţănu tru prota parti, s’iasă dininti ditu grupă la aestă ediție di campionatu europeanu.

    Simfunu cu ţi spunu specialișţălli, agiucătorlli româñi au ună tiñie pi păzarea a transferurlor di 91 di miliuñi di euro, nai ma ñică ditu pareiili ţi llia parti.

    Arbinişia ari un lotu ma valorosu, cotat la 139 di miliuñi di euro, iarapoi adversara ali Românie, Slovacia, ari un lotu di 161 di miliuñi di euro.

    Belgia ari și ea un lot di 669 di miliuñi di euro, iarapoi agiucătorlli ali Ucraină au ună tiñie di 534 miliuñi di euro.

    Lideru tru clasamentulu mutrindalui tiñia a loturloru easti Anglia, (1,69 miliardi di euro) deapoa Franţa (1,41 miliardi di euro) şi Portugalia (1,22 miliardi di euro).
    România llia parti tră a şasea oară la Campionatlu European, după aţeali ditu 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016.

    România va s’hibă reprezentată la EURO 2024 şi di ună parei di arbitri, cu Istvan Kovacs (ţentru), Vasile Marinescu, Ovidiu Artene (asistenţă) şi Cătălin Popa (VAR).

    Cathi parei va s’agioacă trei meciuri tru grupă, andămăsindalui maş ună oară unu adversaru. După aesti partidi, protili dauă parei ditu cathi grupă s’califică tru optimi, deadunu cu nai ma buni patru parei ţi agiungu pi treilu locu. Ma s’aibă egalitati anamisa di nai pţănu dauă parei ditu idyea grupă, eali va s’hibă departajate – pi arada – dupu numirlu di puncti, golaveraju şi numirlu di goluri ngrăpsiti tru antriţerli directi.

    La capitolu premii, UEFA amparti 331 di miliuñi di euro ti aţeali 24 di parei, idyealui cum tu ediţia ditu 2020, ahurhindalui di la 9,2 miliuñi di euro tră prezenţa tru grupi. Pi ningă aeşţă păradz, victoria tru faza-a grupilor easti păltită cu un miliuni di euro, iarapoi mecilu isa cu 500.000 di euro. Calificarea tru optimi aduţi un bonusu di 1,5 miliuñi di euro, deapoa ma s’agiungă tu cirecurli di finală amintă nica 2,5 miliuñi di euro. Semifinalistili va s’amintă alti patru miliuñi di euro. Pareia azvimtă tru finală va s’llia ţinţi miliuñi di euro, iara campioana va s’hibă păltită cu optu miliuñi di euro. Dimecu, pareia cai va lu-amintă titlulu european tru aestu an va s’amintă si mulță păradz.
    Spania easti goala parei cari ş-lu ţănu titlulu (2008 şi 2012). RFG, victorioasă tru 1972, nu amintă deftura oară, arada tru 1976, hiinda azvimtă tru finală di Cehoslovacia (2-2, 5-3 tu agudearea-topăllei di la 11 di meatri). Ghirmănia ari tu scupo s’amintă paturlu titlu european (după aţeali ditu 1972, 1980 şi 1996), ţi poati s’hibă unu recordu. Italia, campioana ditu 2021, va mindueaşti s’agiungă daua naţiune cari ş-u-ţăni ma largu căruna continentală. Portughezlu Cristiano Ronaldo easti nai ma bunlu marcatoru ditu istoria-a Campionatului European, cu 14 di goluri ngrăpsiti ahurhinda ditu 2004, dinintea-a aţiloru 9 goluri a francezlui Michel Platini.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COD. Ateali ditu soni alăxeri fapti la Codlu Fiscal ali Românie fură tru ași-număsita fază di transparență dicizională până viniri și va s’hibă avizate di guvern stămâna yinitoare. Anamisa di alăxerli agreate di coaliția guvernamentală PSD-PNL-UDMR cu scupolu declarat di creaștire a veniturlor a statlui, s’arădăpsescu aţeali cari mutrescu criştearea a accizelor la tătumi și alcool, TVA-ul tru industria ospitalitatillei și impozitele a proprietarilor. Veniturile ditu agiocurile cu tihea neise di până la 3.000 di lei va s’hibă impozitate cu 10%, aţeali anamisa di 3.000 și 10.000 di lei cu 20% și aţeali di piste 10.000 di lei cu 40%. Uidisitu cu niscănti izvuri guvernamentale, ună altă misură pruveadi un TVA di 5% tră casele ancupărate cu ună valoare maximă di 600 di ñilli di lei și ună suprafață di până la 120 di metri pătraț. Alti alăxeri sunt di așteptat s’crească impozitele a proprietarilor casăllei cu 60%. Taxele ditu industria ospitalitatillei pot s’hibă alăxiti, tut aşi aţa turlie s’nu hibă ma ñiţ di 1% ditu cifra di afaceri ahurhinda cu anlu yinitoru.



    ARIFUGIAȚ Uidisitu cu Inspectoratlu General ali Poliție di Sinuru, 107.837 di persoane intrară luni tru România, ditu cari 9854 sunt cetățeni ucraineni. Ditu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâni ninte di invazia rusă, 1.457.561 di cetățeni ucraineni intrară tru România.



    SPORT. 494 di anutători ditu 42 di văsilii concureadză la Campionatele Europene di giuniori di anotu ţi suntu tru dizvărteari București până tru 10 alunaru. Văsilia nicukiră, România, easti reprezentată di 26 di sportivi, 14 ficiori și 12 feati, inclusiv dublulu campioan mondial la 100 și 200 di metri libiru, David Popovici. Campioana di 17 añi s-califică tru semifinalele cursăllei di 200 di meatri libiru. Aissia Claudia Prisecariu si Rebecca-Aimee Diaconescu s-calificară la proba feminina di 50 di meatri pi păltări kiro tru cari Ana Maria Sibiseanu s-califică tru semifinalele a probăllei di 200 di meatri libir feminin.



    TENIS. Agiucătoarea di tenis americană Amanda Anisimova va s’agioacă contra a româncăllei Simona Halep tru cirecurli di finală a turneului di tenis di Grand Slam di la Wimbledon. Tru optimile di finală, Halep amintă cu 6-1, 6-2 contra agiucătoarăllei ditu Spania Paola Badosa, kiro tru cari Anisimova u azvimsi pi Harmony Tan ditu Franța cu 6-2, 6-3. Fostu lidir mondial, Halep amintă Wimbledon 2019 și cu un an ma ninti pi atelu di la Roland Garros.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • David Popovici, nica un nău titlu mondialu

    David Popovici, nica un nău titlu mondialu

    După doi añi di pandemie tru cari moralu a românilor scădzu cabaia multu, tru mplinu polim tru Ucraina viţină ţi tăni, di tahina până seara, caplu a hăbărloru tru tuti televiziuñili di hăbări, ma multu tru unu kiro tru cari bana a cetățenilor di arada easti ansuţătă, dzuuă di dzuuă, di tut ma multi incertitudini financiare. Tru tut aestu contextu cama ghini spus debusolantu, hăbărli di stămăna aesta, ditu anutari, avură un efectu ma multu dicât revigorantu: s’facu nica şi lucri ti anami!



    Haraua easti cu ahât ma mare, cu cât sportul românescu avea agiumtă, di niheamă kiro, tru ună aşuţătură di aumbră. Fotbalu, gimnastica ică atletismulu, cari, un kiro ma ninti, spunea anamea a văsiliillei tru lume, armasiră năpoi ahătu multu că reprezentanțălli a Româniillei nu fac că maş s’ţănă isapea ti ună kireari dupu kireari. Terclliul easti pseftu – rezultatili slabe duc la scădearea a finanţarillei di la bugetlu di Stat, iara finanțarea ţi nu easti duri easti ndreptu proporțională cu rezultatili amintati.



    Emu, tru anotu, harea, lucărlu și agiutorlu a părințălor și a antrenorlui a lui Adrian Rădulescu lli-adusiră a tinirlui di maş 17 di añi, David Popovici, dauă titluri mondiale la Campionatili di Budapesta — ʺdu jamais vuʺ ditu 1973. Di 49 di ani numata avea amintată niţi un anutător probele di 100 di meatri şi 200 di meatri la idyiul Campionatu Mondial. Cu 47 di secundi şi 58 di sutimi, David Popovici agiumsi, ñiercuri seară, campion mondial la 100 di meatri liber, lugursită văsiloañea-a anutarillei. Easti ahâtu rapidă, că sportivlu nu ari kiro di strateghii și niţi să-și corecteadză eventualili alathusi ditu anutari. Ama s-videmu diznău sticlu di oară ali victorie ditu capitala ungară:



    ʺAesta easti alumta! Popovici pi culoarlu al 4-lea! Nebunille tru bazinu. Popovici şi Edwards, Edwards ari un lişor avansu. Popovici ari a daua giumitate di bazin forte! Popovici easti doilu, francezlu Grousset easti protlu. Adi David, aţea ditu soni lundzimi! David Popovici easti campion mondial! Victorie ti miraki tră David Popovici!ʺ



    Cu maş dauă dzăli ninti, luni, liceanlu cari să scoală la 4 tahina tra s’antreneadză, avea amintată titlul și la 200 di meatri liber, apufusindalui cu 1 minut 43 di secundi și 21 di sutimi un nău recordu la giuniori.



    Ti spune David Popovici? ʺNu fu un concursu ti cari nă ndreapsimu multu di multu, aesta mi faţi şi cama cu nădie tru ligătură cu ţi poate să s’facă tru yinitorlu aprukeatu, ama va s’arădu cara va să spunu că nu fui tru ună catandisi bună, tru ună formă competiţională bună. Earamu, aveamu aţea formă, maş că nu şteam şi minduescu că easti un lucru bun, că pot s-mi lliau pi napandica mini işiş, ma largu.ʺ



    România s’hărseaşti, cu tuti condiţiili modesti pi cari statlu li ahărdzeaşti tra s’alăxească harea ti miraki a tinirlui longilin tru atea ţi David Popovici easti tru aestă oară: un mari campion! Va s’yină, veara aesta, tu aradă Europenele di giuniori ditu România, Campionatele Europene di Roma şi Mondialele di giuniori di Lima.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala