Radio România Internațional

Tag: sporuri salariale

  • Modificări în legislaţia muncii

    Modificări în legislaţia muncii

    Guvernul de la București a adoptat un memorandum care
    stabilește principiile ce vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului
    legal privind salarizarea angajaților de la stat. Ministerele au la dispoziţie
    30 de zile să transmită propunerile privind politica de salarizare în
    sistemul public.


    Într-un an, Guvernul şi-a propus să elaboreze noua lege a
    salarizării bugetare, pe care o va trimite în Parlament. Semnat de toate
    ministerele, memorandumul reprezintă angajamentul pe care acestea îl iau pentru
    a prezenta propria viziune pentru familiile ocupaţionale pe care le
    coordonează, a afirmat ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ea a punctat că, prin
    acest memorandum, nu se pun bazele niciunei măsuri de scădere a veniturilor în
    România, ci dimpotrivă, se urmărește creșterea acelor salarii care au fost
    mereu lăsate în urmă prin inechităţile legislaţiei adoptate în trecut.

    În
    momentul în care sistemul de salarizare devine echitabil, iar instituţiile
    devin eficiente în raport cu cetăţeanul, creşte competiţia în raport cu
    sistemul privat, creşte calitatea muncii şi în sistemul public, şi în sistemul
    privat şi putem ajunge la salarii mai bine plătite şi în public, şi în privatˮ    ,
    a adăugat ministrul Muncii.


    Raluca Turcan a explicat că sunt reanalizaţi
    coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională și unele
    sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, sporurile care pot fi
    acordate în sumă fixă vor fi date în sumă fixă, iar cele care vor rămâne după
    includerea unora în salariile de bază nu vor depăşi 20% din salariul de bază
    plătit individual. Salariul în plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea,
    este de părere Raluca Turcan, pentru că, spune ea, este inadmisibil ca unii
    angajaţi în sistemul public să fie plătiţi la nivelul de salarizare din 2019 şi
    alţii la un nivel de salarizare posibilă în anul 2022.


    Pe de altă parte,
    Guvernul a adoptat ordonanţe de urgenţă care simplifică relaţiile de muncă prin
    digitalizare şi debirocratizare. Una dintre acestea include prevederi privind
    folosirea semnăturii electronice avansată sau calificată, însoţită de marca
    temporală, în încheierea contractelor de muncă, în relaţiile cu instituţiile
    statului, pentru angajatori sau angajaţi și dă posibilitatea angajatorului să
    achiziţioneze semnătura electronică pentru angajat.


    În acelaşi timp, tot prin
    această ordonanţă de urgenţă, spune ministrul Muncii, se dorește simplificarea
    activităţilor în telemuncă, ţinând cont de faptul că, în momentul de faţă, sunt
    declarate aproximativ 400.000 de contracte cu clauză de telemuncă, comparativ
    cu 50.000 de contracte existente anul trecu, în aceeaşi perioadă. O altă
    ordonanţă de urgenţă vizează aproximativ 445.000 de microîntreprinderi din
    România care, acum, au sub 9 angajaţi. S-a renunțat la obligativitatea
    întocmirii fişei postului, a condicii de prezenţă şi a regulamentului intern,
    eliminându-se o muncă în plus pentru angajatori.


  • Sporuri salariale pentru angajații din sănătate

    Sporuri salariale pentru angajații din sănătate


    De mulţi ani, România se confruntă cu un masiv exod al cadrelor medicale care iau drumul străinătăţii, atrase, evident, de salarii mai mari, dar şi de sistemele sanitare funcţionale şi infrastructura medicală modernă din alte ţări cum ar fi Franţa, Germania, Marea Britanie. Pentru România, urmările acestor plecări sunt nefaste şi agravează problemele sistemului sanitar, numeroase spitale confruntându-se în afară de subfinanţare şi cu deficit de personal.



    Potrivit unui studiu dat publicităţii la sfârşitul anului trecut şi realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate. Statul încearcă să ia măsuri pentru a convinge cadrele medicale să rămână în ţară, dar, deşi salariile au mai crescut, acestea nu se ridică, totuşi la standardele occidentale. Zilele acestea, angajaţii din sistemul sanitar au protestat, cerînd creşteri salariale pentru tot personalul din sănătate şi asistenţă socială, precum şi renunţarea la plafonarea sporurilor. De asemenea, sindicaliştii susţin că majorările salariale se aplică parţial unor categorii de salariaţi, iar Legea salarizării, care limitează la 30% sporurile în sistemul de sănătate, face inaplicabil regulamentul de sporuri.



    Joi, Guvernul a adoptat o hotărâre privind regulamentul-cadru care stabileşte locurile muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă din familia ocupaţională sănătate şi asistenţă socială. Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, legea prevede un nivel maxim al sporurilor acordate în sistemul sanitar şi de asistenţă socială de 30% din suma salariilor de bază la nivelul ordonatorilor principali de credite. El a menţionat că, în ceea ce priveşte locurile de muncă cu condiţii periculoase, sporurile sunt de 15% până la 25% din salariul brut, la locurile de muncă cu condiţii deosebit de periculoase – de la 35% până la 85%, iar la locurile cu condiţii grele – de la 10% până la 15%. Totodată, personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii în condiţii periculoase beneficiază de sporuri până la 30%, personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare cu specific deosebit va primi sporuri de la 10% până la 15%, iar personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate – până la 20%. In acelaşi timp, personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţi de asistenţă socială pentru care există sau nu cazare va beneficia de sporuri de la 7,5% până la 75%. Se aplică un spor mai mare pentru cei care lucrează în condiţii foarte periculoase, cum ar fi angajaţii din laboratoare în care sunt testate afecţiuni precum SIDA sau cei lucrează cu pacienţi care suferă de TBC.