Radio România Internațional

Tag: sprijin Ucraina

  • Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței

    Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței


    În plin conflict militar, Ucraina a sărbătorit miercuri 31 de ani de la proclamarea independenței faţă de Uniunea Sovietică, în aceeași în care s-au marcat șase luni de la invazia trupelor rusești. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj emoționant către cetățenii săi: “Sărbătorim această zi în locuri diferite. Unii sunt în tranșee și batalioane, în tancuri, pe mare și în aer. Unii luptă pentru independență în prima linie. Unii sunt pe drumuri, în mașini, în trenuri și camioane. Și unii sunt pe smartphone sau pe calculator. (…)Sărbătorim această zi în circumstanțe și condiții diferite și chiar pe fusuri orare diferite, dar cu un singur scop – să păstrăm independența Ucrainei și să obținem victoria. Suntem uniți împreună. La mulți ani de Ziua Independenței, Ucraina!”



    Ursula von der Leyen: “Vom reconstrui Ucraina cărămidă cu cărămidă”



    Din Uniunea Europeană au venit mesaje de sprijin și promisiuni pentru reconstrucția Ucrainei după sfârșitul conflictului armat. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul Europei pentru Ucraina:


    “Noi (n.r. Uniunea Europeană) nu vom putea vreodată să egalăm sacrificiile pe care le faceți zi de zi, dar putem și vom fi alături de voi. Uniunea Europeană a fost alături de voi în această luptă de la bun început, oferind ajutor economic militar și umanitar. Familiile voastre sunt binevenite și au găsit un adăpost în Uniunea Europeană, iar școlile noastre și-au deschis porțile pentru peste trei milioane de copii Ucrainei pentru ca ei să își poată continua studiile și să se întoarcă acasă odată ce acest război se va sfârși. Împreună cu voi, vom reconstrui orașele din Ucraina cărămidă cu cărămidă și vom replanta câmpurile și grădinile sămânță cu sămânță, datorită sacrificiilor pe care le faceți, copiii voștri vor crește într-o Ucraină dreaptă și liberă. Sunt multe de făcut, dar le vom facem împreună. Europa este alături de voi astăzi și oricât va fi nevoie.”





    Germania pregătită să sprijine militar Ucriana și în 2023



    Și cancelarul german Olaf Scholz a asigurat Kievul de sprijinul Germaniei, printr-un mesaj video postat pe Twitter: Germania este ferm alături de Ucraina amenințată astăzi și atât timp cât Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Vom continua să furnizăm arme, să instruim soldații ucraineni cu cele mai noi echipamente militare europene”,


    Cu o zi în urmă, liderul german anunțase noi livrări în valoare de peste 500 milioane de euro, iar anul următor vor sosi în Ucraina noi echipamnte militare, inclusiv sisteme antiaeriene și lansatoare de rachete. Totodată, Scholz a menționat că Berlinul va găzdui în toamnă o conferință internațională de reconstrucție pentru a ajuta la stabilirea cursului pentru viitorul Ucrainei”.



    De la București, președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României față se statul vecin: “Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, reiterez sprijinul ferm și solidaritatea României cu Ucraina și cu bravul popor ucrainean care își apără cu curaj țara. Această agresiune rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze! Noi, România, suntem alături de Ucraina!“



  • Jill Biden, în Europa de Est

    Jill Biden, în Europa de Est

    Jill Biden , soția președintelui american Joe Biden, a făcut la sfarșitul săptămanii trecute o vizită în Europa de Est, pentru a-şi exprima sprijinul pentru refugiaţii ucraineni. Prima oprire a fost in Romania, la baza militara de la Mihail Kogalniceanu unde sunt militari americani si ai NATO. La București, după ce a participat la un briefing organizat de ambasada SUA pe tema eforturilor umanitare ale agenţiilor ONU, ONG-urilor şi Guvernului României, Jill Biden, care îşi păstrează postul de profesoară în SUA, a vizitat o şcoală publică care găzduieşte refugiaţi.



    I-a fost alături Carmen Iohannis, sotia președintelui roman Klaus Iohannis, profesoară la rândul ei. “Suntem cu voi”, a spus Jill Biden, după ce a ascultat poveştile sfâşietoare ale mamelor şi copiilor ucraineni care au fugit de invazia rusă în România. Soţia președintelui american a definit “formidabilă” demonstraţia de solidaritate şi s-a declarat “inspirată de românii care îi primesc pe toţi aceşti refugiaţi în casele lor, oferindu-le hrană, îmbrăcăminte, adăpost şi inimile lor”. Numai că “acesta este doar începutul”, a avertizat ea, subliniind că SUA şi aliaţii săi trebuie să facă mult mai mult pentru a ajuta Ucraina. La rândul său, Carmen Iohannis a afirmat că a ştiut mereu că poporul român este ospitalier, dar a amintit şi eforturile autorităţilor.



    O discuţie cu Jill Biden a avut şi consilierul de stat, Mădălina Turza, care i-a prezentat strategia pentru criza umanitară a refugiaţilor din Ucraina. România este acasă pentru sute de mii de copii, femei, persoane în vârstă care au fugit din calea războiului, iar efortul făcut de români în această perioadă va rămâne simbol al solidarităţii şi al înţelepciunii unei naţii care a deschis semenilor uşa spre pace şi libertate, a transmis, la rândul său, premierul Nicolae Ciucă.



    Vizita lui Jill Biden în Romania a avut loc loc la mai puţin de două luni după cea a vicepreşedintelui american, Kamala Harris. De la Bucuresti, Jill Biden a ajuns în estul Slovaciei, pentru a-i vizita pe militarii americani dislocaţi acolo, precum şi pe femeile şi copiii care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Ea a vorbit cu familiile refugiaţilor, cu voluntarii şi cu angajaţii autorităţilor locale la un centru pentru refugiaţi din oraşul Kosice, unul dintre principalele puncte de tranzit pentru peste 400.000 de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţa cu Slovacia, de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.



    În cadrul unei vizite inopinate, din Slovacia, coloana de maşini în care se afla prima doamnă a Statelor Unite a traversat graniţa în Ucraina pentru scurt timp, intrând într-o zonă de război activă, într-o mișcare rară pentru soția unui președinte în exercițiu. Jill Biden s-a întâlnit cu prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, într-o şcoală de langă graniţă. Ea a spus că vizita, ce a coincis cu Ziua Mamei, sărbătorită în cea mai mare parte a lumii, a avut scopul de a demonstra sprijinul pentru populaţia Ucrainei. Peste 5,8 milioane de oameni au fugit din această țară, după invazia rusă.






  • Europenii susțin răspunsul UE la războiul din Ucraina

    Europenii susțin răspunsul UE la războiul din Ucraina

    Românii, dar și larga majoritate a cetățenilor europeni, se declară în favoarea răspunsului Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit unui sondaj Eurobarometru Flash.



    Cei mai mulți români consideră că UE a dat dovadă de solidaritate (78%, aproape de media europeană de 79%), iar reacția a fost caracterizată de unitate (70%, respectiv 63% media UE) și rapiditate (64%, față de 58% în UE).



    Aproape toți europenii aprobă sprijinul pentru refugiații din Ucraina



    Aproape două treimi dintre respondenții români (63%) sunt mulțumiți de cum a reacționat Uniunea de la începutul războiului, față de 52%, media în statele membre. De asemenea, 82% dintre români se declară satisfăcuți de reacția cetățenilor din țară față de războiul din țara vecină, peste media europeană de 69%.



    Sondajul Eurobarometru Flash mai arată că 93 % dintre români, și un procent identic pentru media europeană, aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de conflictul din Ucraina. Întrebați dacă sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului, 88% dintre români au răspuns că sunt de acord, din nou un procent egal cu media UE. Opt din zece cetățeni UE (82% dintre români) aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei, iar în ceea ce privește sumele pentru achiziția și furnizarea de echipament militar pentru Ucraina, două treimi dintre cetățenii celor 27 de state membre (67%), respectiv 71% dintre români, s-au declarat ‘pentru.

    Cât de de urmăriți știri legate de războiul din Ucraina? / Albastru – de câteva ori pe zi; Verde – o dată pe zi; Galben – de căteva ori pe săptămână; Portocaliu – mai rar de atât; Mov – niciodată

    eurobarometru-urcaina-stiri-razboi.jpg



    8 din 10 europeni sunt de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei



    Referitor la parcursul european al statului vecin, 71% dintre români (66 % media europeană) sunt de acord că Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită, iar 77% (71% media UE) consideră că Ucraina face parte din familia europeană.



    Cetățenii UE și-au declarat și sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma invaziei din Ucraina este. Din nou, opt din zece europeni aprobă sancțiunile economice împotriva Rusiei (80%), dar și cele împotriva oligarhilor ruși (79%) pentru a impune costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie. În plus, 75 consideră că războiul din Ucraina arată că avem nevoie de o cooperare militară sporită în cadrul UE.


    Trebuie făcută disnticția între conducerea Federației Ruse și poporul rus / Albastru – total de acord; Verde – mai degrabă de acord; Galben – mai degrabă nu sunt de acord; Portocaliu – nu sunt de acord; Gri – nu știu


    eurobarometru-urcaina-distinctie-rusi-conducere.jpg



    Cetățenii UE, afectați de prețurile mari pentru energie



    Dependența Uniunii Europene față de gazele și petrolul din Rusia este văzută ca o problemă de majoritatea cetățenilor din spațiul comunitar. Astfel, 86% dintre respondenții europeni susțin reconstituirea stocurilor de gaze ale UE pentru a evita riscurile de penurie pentru iarna următoare. Un larg consens s-a întrunit și pentru adoptarea de către UE a unor măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor, a transporturilor și a mărfurilor (85%), precum și cu privire la faptul că investițiile în energiile din surse regenerabile au devenit mai urgente din cauza războiului din Ucraina (84 %).



    Pe aceeași temă, 9 din 10 europeni sunt de acord că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și a întreprinderilor. De asemenea, 86 % dintre respondenții europeni au declarat că creșterea prețurilor la energie are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare.



  • Sprijinul României pentru Ucraina

    Sprijinul României pentru Ucraina

    Asemenea multor personaje de prim-plan ale politicii europene sau americane, trei dintre cei mai importanţi decidenţi politici din România au mers, marţi, la Kiev, pentru a-şi reitera susţinerea fermă faţă de Ucraina invadată de trupele ruse. Premierul şi liderul PNL Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Marcel Ciolacu şi ministrul de Externe, diplomatul de carieră neafiliat politic Bogdan Aurescu, le-au spus responsabililor de la Kiev că Bucureştiul e alături de ei şi de poporul ucrainean. Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin.



    La întâlnirea cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu ceilalţi oficiali ucraineni, premierul Ciucă a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina, inclusiv prin gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care au trecut graniţa cu România. Aceasta a implicat crearea taberelor pentru refugiaţi, reglementarea accesului gratuit la servicii medicale, educaţionale şi de transport, precum şi la piaţa muncii din România.



    Supusă unei blocade maritime de către flota militară rusă, Ucraina are dificultăţi în a-şi realiza exporturile tradiţionale de cereale şi produse de origine animală, iar şeful Executivului a menţionat, ca măsură concretă de sprijin, liberalizarea temporară de către România a transportului rutier de marfă efectuat de operatorii ucraineni, precum şi facilitarea accesului mărfurilor din Ucraina la porturile fluviale şi maritime româneşti.



    România, au spus oficialii veniţi de la Bucureşti, este disponibilă şi interesată să participe substanţial la procesul de reconstrucţie post-conflict a Ucrainei. Vizita lor a cuprins şi localităţile Borodianka şi Irpin (nord), din apropierea capitalei Kiev, însângerate de trupele ruse, care au lăsat în urma lor gropi comune şi cadavre zăcând pe străzi.



    Premierul Nicolae Ciucă a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. “Vizita dumneavoastră este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse” – a apreciat preşedintele Zelenski. El afirmă că “o componentă importantă a viitorului european comun va fi protecţia şi dezvoltarea absolută a minorităţilor noastre naţionale – comunitatea ucraineană din România şi comunitatea românească din Ucraina”.



    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, Marcel Ciolacu, a subliniat că solidaritatea poporului român cu vecinii săi ucraineni trebuie întărită şi la nivelul minorităţilor. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.






  • Sprijin internaţional pentru Ucraina

    Sprijin internaţional pentru Ucraina

    Statele şi instituţiile occidentale îşi vor întări, în continuare, sub toate formele posibile, sprijinul pentru Ucraina, stat agresat, inclusiv prin adoptarea de noi sancţiuni la adresa Rusiei, stat agresor, şi consolidarea izolării internaţionale a Moscovei. Sunt concluziile ultimei runde de consultări iniţiate de preşedintele american, Joe Biden, la care au participat lideri din NATO, Uniunea Europeană şi din grupul G7.



    A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Potrivit administraţiei prezidenţiale, liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie a acesteia, respectiv grava situaţie umanitară rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior. Ei au condamnat crimele comise împotriva civililor şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile şi au reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crime.



    În intervenţia sa, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune. Liderul de la Bucureşti a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile.



    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a menţionat demersurile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei în plan politic, logistic şi umanitar, la care se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a sute de mii de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării. Preşedintele României a evidenţiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. El a reafirmat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din martie cu privire la crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung.



    Potrivit preşedintelui român, actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei care trebuie să fie luate la Summitul NATO de la Madrid, din iunie.



    Preşedintele României a subliniat, totodată, necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, vecină României şi Ucrainei, în plan politic şi economic, pentru gestionarea refugiaţilor ucraineni, precum şi în cazul unei eventuale noi crize energetice. Liderul român a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia şi a apreciat că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient.






  • Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui

    Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui

    Poate s’hibă arta ună armă contra polimlui? Ti s’faţi atumţea căndu artiști plastiţ s’adună s’mută capu contra evenimentelor actuale?


    Expoziția Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui” s’ţăni tru perioada 12 martie — 3 aprilie la București și adună artiști ditu România și Ucraina tru un mesaj-protest. Tră cum s’amintă expoziţia și ti dzăţli di artişti expozanţi şidzumu di zboru cu colecționarul, istoricul di artă, curatoarea Raluca Ilaria Dimetrescu:



    74 di artiști ma ghini spus, 18 ditu Ucraina. Situațiile di criză și situațiile di urgență cafta reacții, nu cafta, provoacă reacții di urgență. Ahât di impresionați himu tuţ ti atea ţi s’faţi tru Ucraina, că nă manifestăm ași cum știm noi artiștii: mintinda niheama lucarli, mutrinda ţitatea, tarele cetatillei, a lumillei și reacționamu. Tuti ntrăoară s’feaţiră, normal, tru dzua a doua a polimlui spusi Duri, dăm cali a aliştei expoziții”. S’aduna agiutoari la Celula di Artă” și Carol 53”, locul tru cari easti aesta expoziție și Daniel Loagăr, atel cari easti coordonator aoa, spusi Raluca, hadi, s’faţem expoziția aesta, Topi și oamini”. Dzăsimi feaţimu. Și grimu artiști, cari apandasira tuţ prezent”. Ndoi di elli avea lucrări pe tema polimlui. Avem un artist cari multu mi ariseasti, basarabean, cari avea una lucrare excepțională ti conflictele cari fura ma ninti tru Ucraina, lu cllimai cu atea lucrare, Valeriu Șchiau.


    Neise, marea majoritate a artiștilor lucrara maxusu ti aestă expoziție. Beaver, cari a făcut și afișul, și coperta Facebook și Instagram, imaginea expoziției. Alexandru Ranga, cari a lucrat special un obiect, o sculptură, foarte interesantă. Dinis Nanciu, Mircea Diaconu cari au lucrat special tru metal, sculptori. Ștefan Radu Crețu, cari a făcut grafică, pe Ștefan Radu Crețu îl cunosc di mult, iar disenele lui ti acest conflict, acest polim, au fost postate pe Instagram. Avem un reporter di polim, Alfred Schupler, cu niște imagini tulburătoare. Avem imagini cu protestile românilor di la Paris, fotografie, dici tut reportaj, Maria Scarlat Malița. Trei artiste ucrainene lucra cu Daniel Loagăr, atelu cu Celula di Artă” și proiectul NeoNlitic”, tru cari inclusi artiști ditu tută zona Balcanilor şi adiacentă. Una ditu aesti artiste gri artiști, cunoștințe și prieteni di-a llei activiști, și toți au răspuns. Disigur, nu am putut avea lucrările fizic, nu se poate primi nimic ditu Ucraina, se pot doar trimite ajutoare. Și pitricura texte, imagini, disene, tuti suntu extraordinar di cutulburător. Și agiumsimu la 18 artiști ditu Ucraina.”



    Artistul Daniel Loagăr, coorganizator al expoziției, na zbură şi el ti dimersul prit cari s’aminta aestu proiect și ti complexitatea lucrărilor prezente tru expoziție:


    Easti ună expoziție prit cari u spunemu solidaritatea, empatia și agiutorlu andicra di viţiñilli şi soţlli a noștri. Neise, mii adraiu, pritu intermediul atelierului tru cari lucredzu, Would Be Nice”, un proiect internațional aoa şi doi ani cu artiști ucraineni și români. Avea numa ”NeoNlitic 2”. Di atumtea ramaşu soţ cu ndoi artiști ditu Cernăuți, iar tora când polimlu lă bătu la ușă, noi lă ansărimu ti agiutoru. Ahurhinda ditu a doua i a treia dzuua di polim, noi adiunamu agiutoare dzua du dzua, donații, și pitricumu la două dzali ună dubă ncărcată cu alimente, cu medicamente, cu strañe groase la Cernăuțişi ma largu, aţea ditu soi aftukina agiumsi tru zona Kiev. Expoziția di adza, proiectul Topi și oamini”, easti tru colaborare cu curatorul Raluca Ilaria Dimetrescu. Tru ună seară, anda zburamu ti fuvirseri ţi suntu tu aestu kiro, maxusu nuclearu pitricumu aesta idie a Ralucăllei, cari ari ndaua cu numa Dulţeñi și oamini”, Lilici și oamini”, și ea ansări ntrăoară, contactă artiști ditu România, cari andrupara proiectului, una parte ill-aus mini, iar pe aţell ditu Ucraina, tut mini diadunu cu soţlu a meu ditu atelierul Would Be Nice”.


    Nu avum limitări tru ligature cu tehniţli. Avem sculpturi, avem linogravură, avem grafică, avem instalații, avem pictură, avem instalație vidio, avem filme. Nu au avut limitări. Mesajul pe cari l-am transmis artiștilor a fost: creați ti ceea ce simțiți tru momentul ăsta, ce gândiți tru momentul ăsta. Și binetruțeles, toți suntem antipolim și toți trucercăm să-i sprijinim pe vecinii noștri ditu Ucraina. E un mesaj di spearanță, tru primă fază, un mesaj di solidaritate, di prietenie și cred eu că ar trebui să transmită și un mesaj că nu se mai poate așa, că ne-a ajuns. Toate operele se pot cumpăra, un procent di 20% ditu valoarea lor se va duce către Ucraina, toți artiștii au fost di acord cu asta.”



    Raluca Ilaria Dimetrescu vru s’cundilleadza ti momentele pe cari le b, asanamu aspectele caritabile a proiectului și un posibil traiect yinitor:


    O catandisi di ananghi. Ună criză locală și planetară. Polimlu contra Ucrainei easti tema cari adună aești artiști, cari lucrară cu sufletul la gură. Easti ună expoziție protest, Topi și oamini. Artiști uniți contra polimlui”, easti și o expoziție caritabilă. Ea are loc trutr-un spațiu undirground, nu easti trutr-un spațiu instituțional tocmai pentru a sublinia urgența. Nu te duţ tru un loc comod, cu ñili albi, curat, cându tini ai ţiva ta să spuñi urgent, niţi nu ai locu. Tute locurile sunt acatati. S-adunară tuț acești oamini, lucraă special pe aestă temă, majoritatea lucrară pi aestă temă a polimlui purtat di Putin. Easti un polim purtat di bărbaț, agresiv și vărtoşi, contra mullerloru, a cilimeañiloru, a civililor, a unui popul cari nu-lli cartea cu ici ţiva, vrea maş ta s’aproaki di Europa.


    La vernisaj adramu ună turlie di bilet di intrare, cari nsimna adutearea a născăntoru agiutoari, fizice, gen conserve, alimente neperisabile ică lucri di igienă, ti victimele polimlui și ti arifugațllii ditu Ucraina. Vindumu obiecte realizate di artiști. Le vindim ma largu. S-adunara și ţiva paradz. Cu aești păradz va s’ancupărămu lucre ţi suntu ananghi ti arifugaț și victimili alustui polim. Mesajul easti că polimlu lipseasti s’dănăsească tora. Easti un mesaj di irini, easti un protest contra polimlui. Tru expoziție s-adunară artiști baş și după ţi s’feaţi vernisajul. Putem s’nidzemu ninti, ţăni di locarli ţi va li aflamu. Cu siguranță, artiștii va s’lucreadză ma largu pi aesta temă. Și s’nu agarşimu că himu vulnearabili tru iţi moment.”


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala




















  • Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului

    Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului

    Poate fi arta o armă împotriva războiului? Ce se întâmplă atunci când artiști plastici se strâng să protesteze împotriva evenimentelor actuale? Expoziția Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului” are loc în perioada 12 martie — 3 aprilie la București și adună artiști din România și Ucraina într-un mesaj-protest. Despre cum a luat naștere expoziţia și despre zecile de artişti expozanţi am stat de vorbă în curatoarea Raluca Ilaria Demetrescu:



    74 de artiști mai precis, 18 din Ucraina. Situațiile de criză și situațiile de urgență cer reacții, nu cer, provoacă reacții de urgență. Atât de impresionați suntem cu toții de ce se întâmplă în Ucraina, că ne-am manifestat așa cum știm noi artiștii: răscolind un pic lucrurile, privind cetatea, tarele cetății, ale lumii și am reacționat. Totul a fost foarte repede, normal, în ziua a doua a războiului am spus Gata, dăm drumul acestei expoziții”. Se strângeau ajutoare la Celula de Artă” și Carol 53”, locul în care se află această expoziție și Daniel Loagăr, cel care e coordonator aici, a spus Raluca, hai, să facem expoziția asta, Bombe și oameni”. Zis și făcut. Și am chemat artiști, care au răspuns absolut toți prezent”. Câțiva dintre aveau lucrări pe tema războiului. Avem un artist care mi-e foarte drag mie, basarabean, care avea o lucrare excepțională despre conflictele care au mai fost în Ucraina, l-am luat cu acea lucrare, Valeriu Șchiau.


    În rest, marea majoritate a artiștilor au produs special pentru această expoziție. Beaver, care a făcut și afișul, și coperta Facebook și Instagram, imaginea expoziției. Alexandru Ranga, care a lucrat special un obiect, o sculptură, foarte interesantă. Denis Nanciu, Mircea Diaconu care au lucrat special în metal, sculptori. Ștefan Radu Crețu, care a făcut grafică, pe Ștefan Radu Crețu îl cunosc de mult, iar desenele lui despre acest conflict, acest război, au fost postate pe Instagram. Avem un reporter de război, Alfred Schupler, cu niște imagini tulburătoare. Avem imagini cu protestele românilor de la Paris, fotografie, deci tot reportaj, Maria Scarlat Malița. Trei artiste ucrainene lucrau cu Daniel Loagăr, cel cu Celula de Artă” și proiectul NeoNlitic”, în care a inclus artiști din toată zona Balcanilor şi adiacentă. Una dintre aceste artiste a chemat artiști, cunoștințe și prieteni de-ai ei activiști, și toți au răspuns. Desigur, nu am putut avea lucrările fizic, nu se poate primi nimic din Ucraina, se pot doar trimite ajutoare. Și au trimis texte, imagini, desene, totul este extraordinar de tulburător. Și am ajuns la 18 artiști din Ucraina.”



    Artistul Daniel Loagăr, coorganizator al expoziției, ne-a vorbit şi el despre demersul prin care a luat naștere acest proiect și despre complexitatea lucrărilor prezente în expoziție:


    Este o expoziție prin care ne arătăm solidaritatea, empatia și sprijinul față de vecinii și prietenii noștri. În fapt, eu am făcut, prin intermediul atelierului în care lucrez, Wood Be Nice”, un proiect internațional acum doi ani cu artiști ucraineni și români. S-a numit ”NeoNlitic 2”. De atunci, am rămas prieten cu câțiva artiști din Cernăuți, iar acum când războiul le-a bătut la ușă, noi le-am sărit în ajutor. Începând din a doua sau a treia zi de război, noi am strâns ajutoare zi de zi, donații, și am trimis cam o dată la două zile o dubă încărcată cu alimente, cu medicamente, cu haine groase la Cernăuți, chiar și mai departe, ultima mașină am înțeles că a ajuns în zona Kiev. Expoziția de azi, proiectul Bombe și oameni”, este în colaborare cu curatorul Raluca Ilaria Demetrescu. Într-o seară, vorbind despre ce amenințări sunt în momentul de față, mai precis cel nuclear, i-am trimis această idee Ralucăi, care are câteva proiecte numite Dulciuri și oameni”, Flori și oameni”, și ea a sărit imediat, a contactat artiști din România, care s-au alăturat proiectului, o parte i-am adus eu, iar pe cei din Ucraina, tot eu împreună cu colegul meu din atelierul Wood Be Nice”.


    Nu am avut limitări în privința tehnicilor. Avem sculpturi, avem linogravură, avem grafică, avem instalații, avem pictură, avem instalație video, avem filme. Nu au avut limitări. Mesajul pe care l-am transmis artiștilor a fost: creați despre ceea ce simțiți în momentul ăsta, ce gândiți în momentul ăsta. Și bineînțeles, toți suntem antirăzboi și toți încercăm să-i sprijinim pe vecinii noștri din Ucraina. E un mesaj de speranță, în primă fază, un mesaj de solidaritate, de prietenie și cred eu că ar trebui să transmită și un mesaj că nu se mai poate așa, că ne-a ajuns. Toate operele se pot cumpăra, un procent de 20% din valoarea lor se va duce către Ucraina, toți artiștii au fost de acord cu asta.”



    Raluca Ilaria Demetrescu a ținut să precizeze despre momentele pe care le trăim, aspectele caritabile ale proiectului și un posibil traiect viitor:


    O stare de urgență. O criză locală și planetară. Războiul împotriva Ucrainei este tema care a adunat acești artiști, care au lucrat cu sufletul la gură. Este o expoziție protest, Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului”, este și o expoziție caritabilă. Ea are loc într-un spațiu underground, nu este într-un spațiu instituțional tocmai pentru a sublinia urgența. Nu te duci într-un loc comod, cu pereții albi, curat, când tu ai ceva de spus urgent, nici nu ai locul. Toate locurile sunt ocupate. S-au adunat toți acești oameni, au lucrat special pe această temă, majoritatea strivitoare au lucrat pe această temă a războiului purtat de Putin. Este un război purtat de bărbați, agresiv și puternici, împotriva femeilor, a copiilor, a civililor, a unui popor care nu-i deranja cu nimic, decât că își dorea să se apropie de Europa.


    La vernisaj am făcut un fel de bilet de intrare, care consta în aducerea unor ajutoare, fizice, gen conserve, alimente neperisabile sau obiecte de igienă, pentru victimele războiului și pentru refugiații din Ucraina. Am vândut diverse obiecte realizate de artiști. Le vindem în continuare. S-au strâns și ceva bănuți. Cu acești bănuți noi vom cumpăra obiecte necesare refugiaților și victimelor acestui război. Mesajul este că războiul trebuie să înceteze, acum. Este un mesaj de pace, este un protest împotriva războiului. În expoziție s-au mai adunat artiști chiar și după ce a avut loc vernisajul. Putem continua, depinde de ce spații vom mai găsi. Cu siguranță, artiștii vor mai lucra pe această temă. Și să nu uităm că suntem vulnerabili în orice moment.”