Tag: sprot

  • Specialitatea românească „Sardeluță marinată”, aprobată de Comisia Europeană

    Specialitatea românească „Sardeluță marinată”, aprobată de Comisia Europeană

    Uniunea Europeană recunoaște originea românească a unui produs pescăresc: este vorba despre cunoscuta “sardeluță marinată”.

    Produsul este obţinut prin marinarea şprotului și pot rezulta trei varietăţi diferite în funcţie de marinata folosită.
    După adăugarea vinului, uleiului de floarea soarelui sau a uleiului amestecat cu ardei iute la şprotul marinat şi după ce este aromat cu diferite ingrediente, produsul capătă gusturi distincte, cu calităţi organoleptice specifice.

    Rețeta tradițională cuprinde următoarele ingrediente pentru marinarea peștelui: sare neiodată, oțet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea-soarelui, boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, frunze de dafin, piper întreg și semințe de coriandru.

    Denumirea produsului indică specificul materiei prime – şprotul fără cap şi eviscerat – şi modul de preparare, adică marinare.

    Această nouă denumire, „Sardeluţă marinată”, se va adăuga pe lista celor 3 617 produse deja protejate, disponibile în baza de date a Uniunii Europene.

    România are recunoscute şi protejate 13 produse la nivel european, dintre care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată.

    Printre acestea: Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Scrumbia afumată de Dunăre, Telemeaua de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi sau celebra Plăcintă dobrogeană.

    Avem si un produs cu Denumire de Origine Protejată, respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată – Salată tradiţională cu icre de crap.

    Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: Brânza de burduf de Bran, Gemul de rubarbă, Salamul de Nădlac, Şunca ardelenească sau Cârnaţii olteneşti.

    Ca parte a sistemului Uniunea Europeană de drepturi de proprietate intelectuală, denumirile produselor înregistrate ca indicații geografice sunt protejate din punct de vedere juridic împotriva imitațiilor și a utilizării necorespunzătoare în Uniunea Europeană și în țări terțe în care a fost semnat un acord de protecție specific.

  • Comisia Europeană a adoptat propunerea privind cotele de pescuit pentru 2023 pentru Marea Baltică

    Comisia Europeană a adoptat propunerea privind cotele de pescuit pentru 2023 pentru Marea Baltică

    Comisia Europeană propune creşterea posibilităţilor de pescuit pentru hering şi cambulă, dar menţine nivelurile actuale pentru somon şi pentru capturile întâmplătoare de cod şi de hering. În ultimul deceniu, pescarii din Uniunea Europeană, cei din industria piscicolă şi autorităţile publice au depus eforturi majore pentru a reconstrui stocurile de peşte din Marea Baltică. Cu toate acestea, populaţia de cod şi hering precum şi numeroasele stocuri de somon din sudul Mării Baltice sunt supuse unei presiuni severe din cauza pierderii habitatului, generată de degradarea mediului înconjurător. Potrivit executivului comunitar, capturile totale admisibile propuse recent se bazează pe cele mai serioase evaluări ale Consiliul Internaţional pentru Explorarea Mărilor. Astfel, pentru codul din estul şi vestul Mării Baltice, Comisia propune menţinerea limitării la capturile accidentale inevitabile, întrucât starea stocului este foarte proastă.

    În ceea ce priveşte heringul din vestul Balticei, oamenii de ştiinţă recomandă, pentru al cincilea an consecutiv, oprirea pescuitului, singura cotă care creşte cu 14 la sută fiind la heringul din partea centrală a Mării Baltice. Comisia Europeană rămâne precaută şi în ceea ce priveşte cambula, întrucât, odată cu pescuirea acesteia, este inevitabilă captura accidentală de cod, care trebuie protejat. Noi norme care ar trebui să intre în vigoare în curând vor face obligatorie utilizarea noilor unelte de pescuit, care ar trebui să reducă substanţial capturile accidentale de cod. Pentru şprot, se recomandă o scădere, întrucât acesta constituie hrană pentru cod, care are nevoie de o revigorare a stocurilor.

    În cazul somonului, Comisia Europeană propune menţinerea cotelor de pescuit din 2022. Consiliul Uniunii Europene va examina, în vederea adoptării, propunerea executivului comunitar în ceea ce privește cotele de pescuit din Marea Baltică în cadrul reuniunii ministeriale din 17-18 octombrie.


  • Noi cote de pescuit în Marea Neagră

    Noi cote de pescuit în Marea Neagră

    Consiliul UE a adoptat un regulament de stabilire, pentru 2019, a limitelor de captură pentru stocurile de pește cele mai importante din punct de vedere comercial din Marea Neagră. Regulamentul vizează Bulgaria și România.

    Consiliul UE a adoptat un regulament privind posibilitățile de pescuit pentru 2019 la principalele stocuri de pește din Atlantic, din Marea Nordului şi din Marea Neagră. Cota de pescuit şi limita de captură pentru speciile şprot şi calcan sunt împărţite între Bulgaria şi România, iar pentru 2019, pescarii romani şi bulgari vor mentine pescuitul în Marea Neagră la acelaşi nivel ca în 2018. Pentru calcan, Comisia a ţinut cont de planul multianual de gestionare al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană şi a propus o limită de captură de 114 tone. Pescuitul va fi limitat la 180 de zile pe an și va exista o interdicție totală privind pescuitul pe o perioadă de două luni (15 aprilie-15 iunie) pentru regenerarea speciilor. În cazul şprotului, Consiliul a hotărât să confirme propunerea Comisiei de menținere a limitei de captură pentru aceasta specie la 11 475 t.

    Comisarul european pentru mediu Karmenu Vella: Am convenit asupra posibilităților de pescuit pentru pescarii europeni, sector cu un fond de peste 5 miliarde euro de care beneficiază aproximativ 50.000 de pescari. Noile prevederi vor continua să facă industria europeană a pescuitului extrem de profitabilă și în 2019. Am reușit să convenim asupra unor cote sporite comparativ cu anul trecut, pe deplin compatibile cu recomandările științifice, pe o serie de stocuri foarte importante, cum ar fi merluciu nordic, eglefinul nordic, stavridul negru și unele stocuri de homar norvegian. De asemenea, am luat decizii importante pentru a contribui la punerea în aplicare a interdicției privind practica neraţională a capturilor aruncate înapoi în mare. Consiliul a mai adoptat propunerea Comisiei privind posibilitățile de pescuit la șprot și calcan în Marea Neagră pentru anul 2019. Planul multianual de gestionare a pescutului de calcan, adoptat anul trecut de către Comisia Generală pentru Pescut în Marea Mediterană, a fost primul plan pentru Marea Neagră. Sunt încrezător că situația de calcan se va îmbunătăți și că pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat va fi redus substanțial.


    Regulamentul va intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE şi se va aplica de la 1 ianuarie 2019.


  • Limite și cotele pentru pescuitul în Marea Neagră pentru Româna și Bulgaria

    Limite și cotele pentru pescuitul în Marea Neagră pentru Româna și Bulgaria

    Comisia
    Europeană a prezentat în luna noiembrie, propunerile privind limitele de
    captură și cotele pentru pescuitul în Marea Neagră, alocate României și
    Bulgariei în 2018.


    Pentru șprot, Comisia a propus menținerea, în
    2018, a limitei totale de captură la 11.475 tone, din care 70% sunt alocate
    Bulgariei și 30% României.


    Pentru calcan, au fost incluse în propunere 114
    tone pe an în 2018 și 2019, alocarea României fiind de 50%.


    De asemenea, sunt prevăzute o întrerupere a
    sezonului pescuit în perioada 15 aprilie – 15 iunie, și limitarea numărului
    total de zile de pescuit la 180/an.


    Drept urmare a succesului înregistrat în plen,
    măsurile de management și control pentru cele două specii de pește vor fi
    adoptate, pentru prima dată, de către toate țările cu ieșire la Marea Neagră.


    Acest lucru reprezintă un progres remarcabil
    în stabilirea unor condiții echitabile de pescuit în regiune și, totodată, va
    sprijini eforturile comune de a combate pescuitul ilegal, neînregistrat și
    nereglementat. Comisia estimează că toate aceste măsuri vor avea un impact
    pozitiv asupra regenerării stocurilor de pește.


    Despre limtele de captură și cotele pentru
    pescuitul în Marea Neagră alocate ,Nicolae Dimulescu presedinte Agentia
    Natională de Pescuit si Acvacultura a declarat: S-au
    aprobat de curând cotele pentru pescuit la Marea Neagră. Atât Bulgaria, cât și
    Romania au câte 57 de tone repartizate pentru specia calcan și pentru șprot
    unde avem o cotă totală de 11.400 de tone, 30% întradevăr este pentru Romania
    și restul de 70% pentru Bulgaria. Poate sunt persoane care se întreabă: de ce
    este această diferență? Acesată diferență este pentru că flota la Marea Neagră
    a Bulgariei este mai mare dacă ne raportăm la kW, aproape de zece ori decât
    flota de pescuit romanească.



    Aceste limite asigură continuitatea
    stocurilor?


    Nicolae Dimulescu presedinte Agentia Natională de Pescuit si Acvacultura: Sigur, asigură continuitatea stocurilor. Mai
    mult capacitatea de captură a României, reprezentată prin vasele de pescuit
    care au licență de pescuit la Marea Neagră, este sub nivelul resursei
    accesibile pentru pescuit la Marea Neagră.