Radio România Internațional

Tag: SSIJ

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Prima zi de toamnă e şi prima a noii sesiuni a Parlamentului bicameral de la Bucureşti. Potrivit liderilor săi, prioritatea zero a coaliţiei de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR e proiectul legii numită a consumatorului vulnerabil. Deja adoptat de Senat, actul normativ este, acum, pe agenda Camerei Deputaţilor şi prevede posibilitatea ca statul să sprijine familiile cu venituri mici la plata unei părţi din facturile de energie electrică şi gaz, ce ameninţă să explodeze în iarnă.

    PSD, din opoziţie, cere dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a legii şi susţine că aceasta trebuie să se aplice din acest sezon rece, şi nu de anul viitor, cum propune guvernul. Social-democraţii vor şi un mecanism de plafonare a preţurilor, dacă piaţa înregistrează o creştere artificială a tarifelor la energie.

    La Senat, notează comentatorii, se aşteaptă ca liderii coaliţiei de guvernare să decidă formula prin care se desfiinţează Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, despre care experţii români şi străini spun că nu e decât o invenţie inutilă, menită să intimideze magistraţii şi să blocheze lupta anticorupţie. Toate vocile puterii susţin că sunt de acord ca această secţie, creată de fosta putere de stânga, trebuie desfiinţată, dar nu există consens politic asupra unei soluţii.

    Tot la Senat, PSD, epurat, în bună măsură, de personajele cu palmares infracţional notabil ce roiau în jurul fostului şef al stângii, Liviu Dragnea, doreşte dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a proiectului de lege Fără penali în funcţii publice – temă care, ani în şir, a aparţinut discursului politic al dreptei. Social-democraţii plănuiesc şi depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului de coaliţie condus de liberalul Florin Cîţu.

    PSD, constată analiştii, cu ochii pe ultimele sondaje, e într-o situaţie foarte confortabilă. Nervozitatea şi frustarea din societate sunt evidente, iar două treimi dintre respondenţi consideră că în România lucrurile merg într-o direcție greșită. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 35% ar vota PSD şi doar 21 de procente PNL. A treia în intenţiile de vot e AUR, opoziţia naţionalistă, cu 15%, un procent peste USRPLUS. UDMR, ca întotdeauna, e chiar pe pragul electoral de 5%.

    În plus, coaliţia e departe de a funcţiona impecabil şi, de la desfiinţarea Secţiei Speciale la revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a acumulat numeroase restanţe faţă de aşteptările propriul electorat.

    În sfârşit, în această toamnă, atât PNL, cât şi USRPLUS au programate congrese pentru alegerea unor noi conduceri. Ceea ce, în mod tradiţional în politica românească, provoacă o luptă nemiloasă, asezonată cu lovituri sub centură şi cu scandaluri care fac deliciul presei.

  • Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Elementele problematice ale reformei justiţiei în România, semnalate încă de anul trecut, fie au rămas nemodificate, fie au fost agravate în 2019. Este ceea ce constată, cu regret, Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituţional, într-un document adoptat luni.



    Comisia aduce noi critici modificărilor din 2018 la legislaţia din justiţie şi face un apel la autorităţile române să limiteze drastic emiterea de ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Practica de a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă – se arată în concluziile organismului european – slăbeşte posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor în stat şi perturbă stabilitatea legislativă.



    În ce priveşte Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recent înfiinţată, experţii Comisiei susţin că motivele înfiinţării ei rămân neclare. Mai mult, atrag atenţia că aceasta riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. La Bucureşti, opoziţia şi asociaţii ale magistraţilor percep această secţie ca pe un instrument de intimidare a procurorilor şi judecătorilor şi consideră că se impune desfiinţarea ei.



    Experţii Comisiei de la Veneţia constată şi faptul că ministrul justiţiei joacă în continuare un rol decisiv în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi, fără puteri de contrabalansare ale preşedintelui României şi ale CSM. Comisia precizează că rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare pentru asistenţă suplimentară.



    Preşedintele Klaus Iohannis crede că aspectele constatate de Comisia de la Veneţia consolidează concluzia că instrumentul ordonanţelor de urgenţă a fost folosit abuziv de guvern, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în parlament a măsurilor urmărite, cât şi o consultare efectivă a reprezentanţilor sistemului judiciar. Schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil şi lipsa unui control efectiv de constituţionalitate al ordonanţelor de urgenţă nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esenţa statului de drept: securitatea raporturilor juridice şi previzibilitatea legii, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat, subliniază şeful statului.



    Acesta spune că mesajul transmis de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria sa repare prejudiciul adus sistemului judiciar, prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.



    Amintim că preşedintele a fost iniţiatorul unui referendum pe teme de justiţie organizat simultan cu scrutinul europarlamentar. O majoritate covârşitoare a românilor a fost de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare