Radio România Internațional

Tag: stabilitate

  • Ilie Bolojan, președinte interimar al României: Stabilitate, colaborare și alegeri libere – Prioritățile interimatului

    Ilie Bolojan, președinte interimar al României: Stabilitate, colaborare și alegeri libere – Prioritățile interimatului

    Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României,  a transmis joi, 13 februarie,  un mesaj video pe site-ul administrației prezidențiale.

    În discursul său, Bolojan a subliniat “importanța stabilității economice, politice și sociale” precum și menținerea parcursului european și consolidarea poziției României pe plan extern.

    A reiterat angajamentul său față de cetățeni și a promis că va exercita funcția cu “demnitate și responsabilitate”.

    Printre prioritățile sale menționate se numără “asigurarea stabilității economice și colaborarea între administrația publică centrală și locală” pentru o bună guvernare.

    De asemenea, Ilie Bolojan  a subliniat importanța politicii externe și a reprezentării României cu “demnitate și seriozitate” pe plan internațional.

    Bolojan a menționat, de asemenea, că va face tot posibilul pentru a organiza “alegeri libere și corecte” în 2025.

    A încheiat discursul său cu un mesaj de susținere pentru toți românii, indiferent de unde se află.

     

    Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

    Dragi români,

    Vă adresez acest prim mesaj, pe deplin conștient de momentul extrem de important în care se află România. Îmi asum cu demnitate această funcție, cu toată responsabilitatea față de români și față de viitorul nostru, al tuturor.

    De ieri până astăzi am purtat discuții cu responsabilii și m-am familiarizat cu problemele și nevoile stringente din domeniile Apărării, Afacerilor Externe și Securității Naționale. Aceste aspecte necesită soluții adecvate și trebuie abordate cu seriozitate și echilibru.

    De-a lungul întregii mele activități publice, am fost ghidat de convingerea fermă că instituțiile trebuie să lucreze pentru oameni. Chiar dacă mandatul meu este unul limitat și bine definit de Constituție, vă garantez că acest principiu va rămâne valabil. Voi exercita această poziție cu toată demnitatea și responsabilitatea, înțelegând întru totul oportunitățile și limitele pe care le implică funcția de Președinte.

    Prioritățile și obiectivele mandatului meu sunt clare:

    În primul rând – asigurarea stabilității economice, sociale și politice a țării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.

    Vreau să îi asigur pe toți românii că avem o țară sigură, stabilă și puternic ancorată pe drumul său european.

    Un alt palier major este cel al politicii externe. Țara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate și seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul națiunii noastre, astfel încât fiecare cetățean să simtă că este protejat și apărat.

    România a demonstrat permanent aliaților săi externi că este un partener stabil și de încredere și este extrem de important să continuăm în aceeași direcție.

    O temă importantă este și scrutinul prezidențial care va urma. Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte și transparente!

    Votul este fundamentul democrației și asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituții. De aceea, voi face toate demersurile către toți cei responsabili să contribuie cu profesionalism și bună credință la organizarea unor alegeri libere și corecte.

    Aici, în fața dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziția de Președinte interimar al României pentru a face tot ce ține de mine pentru ca fiecare cetățean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă.

    Pentru toți cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfășurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor și am așteptarea ca fiecare instituție și fiecare angajat să lucreze pentru cetățeni.

    Scopul meu, în calitate de Președinte interimar, este să redau încrederea în instituțiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, știind că am lucrat în interesul dumneavoastră și convins de faptul că am acționat cu integritate, demnitate și grijă față de români.

    Dumnezeu să aibă în pază țara noastră și pe toți românii, oriunde s-ar afla!

  • Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, ONG-ul Ambasada Sustenabilității în România a realizat un studiu prin care a explorat cum percep românii siguranța zilei de mâine și cât de valida este sintagma “Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine” prin corelarea nevoilor exprimate de cetățeni cu Obiectivele de Sustenabilitate definite de Națiunile Unite.



    Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de: salarii echitabile, adaptate la prețuri (72%), un sistem de sănătate pe care să te poți baza (71%), stabilitatea locului de muncă/financiară (70%), sănătatea personală și a celor din jur (68%), un sistem de învățământ de calitate, cu profesori bine pregătiți, dotări necesare etc. (60%), fără criminalitate, tâlhari, oameni ai străzii periculoși (57%), o țară puternică din punct de vedere financiar (52%).



    Ca idee generală, 6 din 10 români spun ca trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Principalii responsabili de situaţie mentionați de respondenţi sunt instituțiile statului și politicienii.



    Aici puteţi consulta rezultatele detaliate ale studiului.



    Nevoile de siguranță ale românilor corespund obiectivelor de sustenabilitate ale ONU, promovate la noi în țară de Ambasada Sustenabilității în România.



    Studiul este o componentă importantă a campaniei de conștientizare Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine. Nu o putem lăsa în voia sorții”, lansată cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, celebrată anual pe 27 octombrie. Campania este realizată de organizația non-profit Ambasada Sustenabilității în România.

  • Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova

    Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova


    Republica Moldova fu nicukirlu tu protu di cirişaru, la Castelul Mimi ditu hoara Bulboaca, a doilui summit a Comunitatillei Politice Europene – ună platformă nauă di coordonare politică, ţi ş-pripune s’promoveadză dialoglu şi cooperarea ta s’acaţă tu isapi lucărli di sinferlu idyealui şi s’nvărtuşeadză securitatea, stabilitatea şi prucukia-a continentului european. Aţelli aproapea 50 di lidiri prezență zburără ti securitate şi irine, dizvoltarea infrastructurăllei economice şi sociale tru spaţiul european şi rezilienţa dinitea fuvirserloru fapti di polimlu ditu Ucraina. Tutunăoară, oficialii europeni năpoi adusiră aminti ti agiutorlu datu tră Republica Moldova tru scupolu ti bagarea tu lucru a angajamentelor loati harea di stat candidat la adirarea la Uniunea Europeană.



    Summitul yilipseaşti vărtoasa ascumbusari a lidirilor europeni ta s’aducă diznă iriñea tru Europa, cundille nicukirlu ali andamasi, prezidinta Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, andamasea s’bitisi cu ma multi rezultate concrete tră văsilia a llei, anamisa di aestea s’arădăpsescu apofasea mutrinda scădiarea a tarifelor tră serviciile di roaming, lansarea a misiunillei UE di parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet di agiutor tru valoare di aproximativ 1,6 miliardi di euro şi darea di partea ali Norvegia a unei finanţări nearambursabile di 50 di milioane di euro. Maia Sandu cundille și aţea că organizarea a summitului la maş 20 km di Ucraina “easti ună expresie limbidă a solidaritatillei cu aestă văsilie şi cu populu ucrainean, cari aalumtă tră libertate, valori europene şi tră yinitorlu a continentului”.



    Tu arada a lui, prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski declară că apruke un se,nu vărtosu di agiutoru ditu partea aliaţilor tru problema ti furnizari avioane di alumtă. Zelenski nica spusi că Ucraina caftă yinitoari garanţii di securitate, carea aderarea la NATO nu easti di căbuli tu aestă oară.



    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alăvdă reformele fapti di Republica Moldova cu scupolu ti aderarea la UE şi tăxi că va s’crescă “semnificativ” dimensiunea a delegaţiei comunitare la Chişinău, tră “s’agiuta ti băgarea tu lucru a reformelor”, kiro tu cari Analtul Reprezentantu ali UE tră Afaceri Externe şi Politică di Securitate, Josep Borrell, lugursi că diferendul transnistrean nu va s’hibă ambodyiu ti aderarea ali Ripublică Moldova la Uniune.



    Tru zborlu a lui, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cundille că Ripublica Moldova nu easti singură, iara agiutorlu a statilor democratiţi va s’ducă ma largu emu tră Chișinău, emu tră Kiev. “Agresiunea militară contra ali Ucraină easti nai ma greaua perioadă di după Polimlu Araţi. Avemu borgea, tru harea di Comunitate a statelor democratiţi europeane, s’apăndăsimu aluştui momentu istoric şi să’lli andrupămu pi atelli nai ma vulnearabili ditu noi”, spusi liderul di București.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Republica Moldova a găzduit pe 1 iunie, la Castelul Mimi din satul Bulboaca, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene – o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european. Cei aproape 50 de lideri prezenți au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european şi rezilienţa în faţa ameninţărilor produse de războiul din Ucraina. Totodată, oficialii europeni au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării angajamentelor asumate în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.


    Summitul reflectă puternica determinare a liderilor europeni de a readuce pacea în Europa, a subliniat gazda întâlnirii, președinta Maia Sandu. Potrivit acesteia, reuniunea s-a încheiat cu mai multe rezultate concrete pentru țara sa, printre acestea numărându-se decizia privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming, lansarea misiunii UE de parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet de ajutor în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro şi oferirea de către Norvegia a unei finanţări nerambursabile de 50 de milioane de euro. Maia Sandu a subliniat și faptul că organizarea summitului la doar 20 de km de Ucraina este o expresie clară a solidarităţii cu această țară şi cu poporul ucrainean, care luptă pentru libertate, valori europene şi pentru viitorul continentului.


    La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a primit un semnal puternic de sprijin din partea aliaţilor în problema furnizării de avioane de luptă. Zelenski a mai spus că Ucraina doreşte viitoare garanţii de securitate, dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment.


    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat reformele întreprinse de Republica Moldova în vederea aderării la UE şi a promis că va creşte semnificativ dimensiunea delegaţiei comunitare la Chişinău, pentru a ajuta la implementarea reformelor, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a apreciat că diferendul transnistrean nu ar fi un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la Uniune.


    În alocuțiunea sa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Republica Moldova nu este singură, iar sprijinul statelor democratice va continua atât pentru Chișinău, cât și pentru Kiev. Agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece. Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric şi să îi susţinem pe cei mai vulnerabili dintre noi, a apreciat liderul de la București.



  • Balcanii de Vest, pe agenda europeană

    Balcanii de Vest, pe agenda europeană

    Summitul de
    la Sofia, din această săptămână, a confirmat perspectiva europeană a regiunii
    Balcanilor de Vest şi a stabilit o serie de acţiuni concrete pentru
    consolidarea cooperării în domeniul conectivităţii, securităţii şi statului de
    drept. Reuniunea a fost prima în acest format în ultimii 15 ani – şefi de stat
    şi de guvern ai blocului comunitar, alături de omologi ai lor din Albania,
    Bosnia Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo. Acest summit este
    poate un act simbolic, dar el poate declanşa puţin mai mult dinamism    , a
    declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară va prelua de la
    Bulgaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în iulie. Dacă nu va
    exista o perspectivă europeană în Balcani, influenţa turcă şi alte influenţe vor
    deveni tot mai puternice, a avertizat, pe de altă parte, Kurz. Sunt favorabil
    ancorării Balcanilor cu Europa şi spre Europa, dar cred că trebuie să privim cu
    mare precauţie şi rigoare orice nouă extindere,     a punctat, însă, preşedintele
    francez Emmanuel Macron – unul dintre liderii europeni care prin declaraţiile
    făcute au temperat speranţele ţărilor din Balcani în privinţa unei aderări
    rapide la UE, dipă cum notează agenţiile de presă. Trebuie să ajutăm toate
    ţările care sunt pe cale să efectueze reforme şi care avansează spre Europa    , a
    mai spus preşedintele francez, dar înainte de a lua în calcul orice extindere,

    UE va trebui în primul rând să realizeze o adevărată reformă care să permită
    aprofundarea integrării şi o mai bună funcţionare a Celor 27, după plecarea
    programată a britanicilor în 2019. Până acum, negocierile de aderare au fost
    începute cu Muntenegru, în 2012, şi cu Serbia, în 2014. Înainte de orice pas
    înainte, ţările balcanice trebuie să se asigure că există o mai mare stabilitate
    între ele, s-a mai spus la Sofia. Îngrijorările Bruxelles-ului sunt legate,
    între altele, de tensiunile între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo,
    provincie a cărei declaraţie unilaterală de independenţă, care datează de un
    deceniu, nu este încă recunoscută, pe de altă parte, de cinci state membre,
    între care şi România. Este doar un exemplu în ceea ce priveşte tensiunile
    dintr-o regiune care încă nu s-a stabilizat complet, la două decenii după destrămarea
    fostei Iugoslavii. Preşedintele Klaus Iohannis, reprezentantul României la
    reuniunea de la Sofia, a apreciat că Declaraţia summitului reflectă
    angajamentul Uniunii faţă de regiunea Balcanilor de Vest, precum şi ataşamentul
    faţă de principiul meritelor proprii, în sensul că fiecare partener este
    evaluat individual în funcţie de rezultatele obţinute.

  • UE, încotro?

    UE, încotro?


    Amplificarea populismului în Europa, criza provocată de ieşirea Marii Britanii din Uniune, riscul ca noua administraţie de la Washington să rupă acordurile comerciale cu europenii sunt identificate de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, drept ameninţări majore pentru stabilitatea continentului. Acestor provocări nu le vom putea face faţă decât dacă statele membre, instituţiile europene, principalii actori economici şi societatea civilă colaborează pentru asigurarea stabilităţii şi prosperităţii cetăţenilor europeni, spun cei doi lideri, făcând apel la unitate. În toată această ecuaţie, şi partea financiară joacă un rol esenţial.



    Uniunea economică şi monetară presupune coordonarea politicilor economice şi fiscale ale ţărilor membre, o politică monetară comună şi circulaţia unei singure monede: euro. Dar, deşi toate cele 28 de state ale Uniunii participă la uniunea economică, unele dintre ele au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice, formând aşa-numita zonă euro, în timp ce altele – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – nu au fost de acord să treacă la euro. În acelaşi timp, ţările care se află în proces de adoptare nu dau semne că s-ar grăbi prea tare.



    Criza a scos la suprafaţă defectele euro, vine cu o posibilă explicaţie economistul Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Stiglitz arată modul în care, în opinia sa, structura actuală conduce mai degrabă la divergenţă decât la convergenţă – este vorba de rezultatul direct al provocărilor existenţei unui grup divers de ţări cu o monedă comună – euro, în condiţiile în care integrarea economică este depăşită de cea politică. Din punct de vedere economic, perspectivele par îmbucurătoare.



    Potrivit prognozei de iarnă dată publicităţii în aceste zile de către Comisia Europeană, aşteptările cele mai importante spun, în esenţă, că toate economiile din UE vor creşte în 2017 şi 2018, pentru prima dată în ultimii nouă ani. “Economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Creşterea economică se menţine, iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele politice pentru a sprijini creşterea economică”, consideră Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă. Anul trecut, explică, Moscovici: “PIB-ul UE a progresat cu 1,9% şi va continua să crească într-un ritm de 1,8% atât în 2017, cât şi în 2018. Creşterea în zona euro va fi de 1,6% în acest an şi 1,8% anul viitor, după 1,7% în 2016. Asta înseamnă că este al cincilea an la rând când creşterea UE rezistă şi asta în ciuda numeroaselor provocări cu care ne-am confruntat cu toţii. E vorba de provocări atât interne cât şi internaţionale. Anul trecut, UE a trebuit să facă faţă celui mai scăzut ritm de creştere a activităţii şi comerţului mondial din ultimii 7 ani. Însă a trebuit să facă faţă şi unor tensiuni geopolitice şi, bineînţeles, atentatelor teroriste cunoscute pe teritoriul nostru şi în alte părţi ale lumii. Deci, contextul este dificil şi, în plus, avem şi alte provocări – mă gândesc la votul britanic pentru ieşirea din UE şi la o nemulţumire sau chiar la tensiuni majore din partea cetăţenilor europeni împotriva mondializării. Acest lucru s-a văzut prin nişte alegeri care vor avea nişte efecte asupra economiei mondiale. Şi, să nu uităm, bineînţeles, fragilitatea sistemului bancar căreia trebuie să-i facem faţă.”



    Coeziunea UE pare să fie afectată atât de hotărârea luată de Marea Britanie de a părăsi UE, cât şi de alte decizii, precum cea de impunere a unor cote de refugiaţi, remarcă analiştii. Din ce în ce mai des, presa publică comentarii despre posibilitatea ca noi ţări să părăsească blocul comunitar. Iar în anul electoral 2017 acesta pare să fie un subiect de campanie pentru diferite partide.



    Eurodeputatul Iuliu Winkler, vicepreşedintele Comisiei pentru Comerţ Internaţional din Parlamentul European, explică: “Măsurile împotriva crizei evident că au deschis uşa populismului, au deschis uşa sau au adâncit anumite falii care existau, dar erau mult mai puţin adânci, poate în urmă cu mai mulţi ani, mă gândesc aici la faliile dintre Est şi Vest, faliile dintre Nord şi Sud în ceea ce priveşte cultura muncii, în ceea ce priveşte disciplina financiară bugetară, dar şi în ceea ce priveşte pur şi simplu reacţia societăţilor din estul Europei, care au trăit 50 de ani de partea greşită a cortinei de fier. Toate aceste lucruri, însă, au primit un avans şi mai mare, au primit o lovitură mare în urmă cu doi ani de zile atunci când criza migraţiei a venit şi a intensificat toate celelalte crize.” Iuliu Winkler aminteşte şi el faptul că 2016 a fost marcat de două evenimente neaşteptate – rezultatul referendumului legat de ieşirea Marii Britanii din UE şi rezultatul alegerilor prezidenţiale dincolo de Atlantic. În plus, spune el, în câteva săptămâni vom vedea anunţul primului ministru Theresa May legat de declanşarea procedurilor privind Brexitul, vor veni mari schimbări şi atunci e greu de crezut că ne putem aştepta la un 2017 liniştit.


  • BNR şi conjunctura economică

    BNR şi conjunctura economică

    România se află azi într-un moment crucial,
    a subliniat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a lansat un nou
    avertisment cu privire la pericolele care ar plana asupra stabilităţii economico-financiare a ţării. Şeful Băncii
    Centrale a făcut această evaluare la o conferinţă privind strategia de
    dezvoltare a ţării, regionalizarea şi trecerea la moneda euro.

    Isărescu a atras atenţia
    că perspectiva creşterii deficitului bugetar la aproape 4% din PIB în 2017
    ameninţă stabilitatea macroeconomică pe care România a obţinut-o cu greu în
    ultimii ani şi, în consecinţă, convergenţa economiei româneşti către zona euro. În opinia sa, dacă nu se acţionează pentru
    conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu
    doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. Guvernatorul BNR a precizat că, acum, este
    esenţial să se păstreze ceea ce s-a obţinut după criza financiară din 2008 şi a
    insistat asupra stabilităţii legislative.

    Mugur Isărescu: Trebuie
    să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată, în cei 25 de ani, pericole
    mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Ţara are
    nevoie de stabilitate legislativă. Ea este esenţială, această stabilitate
    legislativă, pentru a încuraja investiţiile    .

    Guvernatorul BNR a spus că economia
    creşte, în prezent, pe baza consumului intern şi mai puţin pe baza
    exporturilor, investiţiile în infrastructură sunt foarte reduse, fapt care împiedică
    dezvoltarea regională a României. El a apreciat că PIB-ul ar fi mai mare
    daca ţara ar avea o infrastructura imbunătăţită.

    Prezent la eveniment, premierul tehnocrat Dacian Cioloş a atras
    atenţia, la rândul său, că 2016 este un an electoral, cu riscuri de cheltuire iresponsabilă
    a banului public. El a precizat că Executivul vrea să reducă risipa şi să
    imbunătăţească calitativ actul de guvernare. Cioloş a mai spus ca Guvernul
    intenţionează să adopte mai multe măsuri pentru susţinerea sectoarelor în care
    economia are potenţial de creştere, cum ar fi agricultura şi micile
    întreprinderi rurale, turismul, energia, comunicaţiile şi tehnologia
    informaţiei, cercetarea, inovarea şi domeniile creative.


    Dacian Cioloş: În
    primul rând, să ne definim mai clar, mai precis, unde vrem să ajungem, direcţia
    în care vrem să ne îndreptăm, să identificăm câteva elemente cheie care să
    definească o viziune comună. Apoi e important să vedem ce ne trebuie ca să
    putem ajunge acolo unde ne propunem, care sunt factorii cheie de dezvoltare, cum
    ar fi educaţia, ştiinţa şi cercetarea, sistemul de sănătate şi infrastructura    .


    Un alt obiectiv pe termen scurt şi mediu al
    executivului este creşterea eficienţei companiilor de stat, unde deja
    Ministerul Economiei a început un program consistent de schimbare a
    managementului. Guvernul vizează, de asemenea, dezvoltarea zonelor mici, urbane
    sau rurale.

  • România în NATO şi problemele contemporane

    România în NATO şi problemele contemporane

    România este un aliat de nădeje al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări, este răspunsul Alianţei Nord-Atlantice la noile avertismentele lansate de Rusia la adresa Bucureştiului.



    Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Aleksandr Lukaşevici, a criticat, pentru a doua oară în decurs de o săptămînă, decizia autorităţilor române de suplimentare a efectivelor NATO pe teritoriul său. Potrivit acestuia, conducerea Romaniei transforma ţara într-un cap de pod al SUA şi NATO în apropiere de graniţa Rusiei şi este gata, cităm ,,să sacrifice interesele de menţinere a stabilităţii” în regiunea Mării Negre.



    In replică, adjunctul purtătorului de cuvânt al NATO, Carmen Romero, susţine că declaraţiile Moscovei sunt “provocatoare, lipsite de fundament şi inadecvate”. Ea a explicat că decizia Alianţei de a-şi mări prezenţa militară în Europa de Est este răspunsul NATO la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. Moscova a violat, prin acţiunile sale, legislaţia internaţională şi şi-a încalcat angajamentele asumate prin Tratatul Fondator NATO-Rusia, a mai spus Romero.



    Premierul român Victor Ponta a salutat reacţia NATO, care subliniază clar hotărârea Alianţei de a-şi proteja membrii faţă de orice formă de agresiune”. El a reafirmat ca România este un partener de incredere al NATO şi nu se va lasa intimidată de declaraţiile agresive ale diplomatiei ruse. Bucureştiul condamnă actiunile agresive ale Federatiei Ruse in Ucraina vecină, a mai spus Ponta. El a precizat ca România este un stat membru al NATO şi va lua doar acele decizii pe care le considera corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate naţionale şi ale Alianţe Nord-Atlantice.



    Şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a reacţionat pe un site de socializare, subliniind că poziţia exprimată de NATO în legătură cu afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de externe reflectă pe deplin poziţia României. Nu este pentru prima dată când Moscova critica Bucureştiul.



    Joia trecută, acelaşi purtător de cuvânt al MAE rus avertiza România că trebuie să fie conştientă de “responsabilitatea si de consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său. Lukaşevici a criticat proiectul de lege aprobat de Executivul de la Bucureşti privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.



    Şi decizia României de a găzdui pe teritoriul său, la baza militară de la Deveselu, a unor elemente ale scutului antirachetă american în Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a stârnit critici repetate ale Rusiei, deşi aceasta a primit asigurări, atât din partea responsabililor Alianţei cât şi a celor de la Bucureşti, că scutul este unul pur defensiv şi nu este îndreptat împotriva Moscovei.