Tag: stabilitate financiara

  • Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Efecte ale intemperiilor în România


    Mare parte din teritoriul României a fost sub incidenţa
    unui cod galben de instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi de apă
    însemnate. Multe zone din ţară au fost afectate de vântul puternic şi de precipitaţiile
    abundente. Vântul puternic şi ploile au creat probleme în mai multe judeţe ale
    ţării, unde numeroase gospodării au fost inundate sau au rămas fără curent
    electric. In unele orase, mai mulţi
    copaci au căzut pe carosabil, dar şi pe maşini. Ploile torenţiale şi grindina
    au distrus zeci de hectare de culturi agricole. În contextul ploilor
    abundente din ultimul interval de timp, hidrologii au emis avertizări, în
    cursul săptămânii,
    coduri rosu, portocaliu şi galben pentru râuri din vestul, sudul şi sud-estul
    ţării. Au fost mobilizaţi, pentru a interveni, peste 3.300 de pompieri.



    Delegatia Comisiei de la Veneţia,
    la Bucuresti, pentru discuţii privind modificările aduse legilor
    Justiţiei


    O delegaţie a
    Comisiei de la Veneţia, organismul de specialitate consultativ al Consiliului
    Europei în materie constituţională, s-a aflat, în această săptămână, la Bucureşti,
    pentru discuţii privind modificările aduse legilor Justiţiei. Delegaţia a avut
    întâlniri cu reprezentanţii a numeroase instituţii importante ale statului: cu
    preşedintele Klaus Iohannis, la
    Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea
    Constituţională, la Biroul procurorului general, Direcţia Naţională
    Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai
    Parlamentului, precum şi cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor şi cu
    organizaţii ale societăţii civile. Şeful statului şi Comitetul de Monitorizare
    al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitaseră opinia acestor
    specialişti pe tema modificărilor aduse la cele trei legi ale Justiţiei:
    organizarea judiciară, funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii,
    respectiv statutul judecătorilor şi procurorilor. Solicitarea a survenit pe
    fondul acuzaţiilor lansate de opoziţia de dreapta, o parte a presei şi
    organizaţii civice că, prin modificarea acestor legi, coaliţia guvernamentală
    PSD-ALDE ar încerca să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze
    magistraţii. Experţii Comisiei de la Veneţia urmează să elaboreze un raport preliminar în luna iulie, pe
    baza informaţiilor culese, iar pe cel definitiv în octombrie.



    Senatul de la Bucuresti a adoptă modificări ale Codului de Procedură
    Penală


    Senatul
    Romaniei a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată,
    propunerea de modificare a Codului de procedură penală. Proiectul, iniţiat de
    parlamentari ai coalitiei guvernamentale PSD-ALDE, nu a fost votat de
    reprezentantii PNL si USR, de opozitie. Proiectulvizează transpunerea directivei UE legată de
    prezumţia de nevinovăţie, printre modificări regăsindu-se şi cea referitoare la
    distrugerea probelor unei înregistrări obţinute în mod ilegal. Unul dintre cele mai controversate
    amendamente prevede că rejudecarea dosarului se poate cere dacă judecătorul nu
    a semnat sau redactat decizia. Proiectul urmeaza sa intre in
    dezbaterea Camerei Deputaţilor, for
    decizional în acest caz.



    BNR a prezentat o nouă ediţie a raportului asupra stabilităţii
    financiare


    Riscul
    de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este
    în creştere, se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare prezentat,
    joi, de BNR. Printre riscurile incluse în document se mai numără deteriorarea
    încrederii investitorilor în economiile emergente, cum este România,
    tensionarea echilibrelor macroeconomice şi creşterea preţurilor imobiliare. Raportul
    menţionează că, pe parcursul anului trecut, au crescut atât datoria totală a
    populaţiei, cât şi creditul de consum acordat de bănci şi de instituţiile
    financiare nebancare. Conducerea
    BNR a prezentat documentul în contextul în care inflaţia anuală a depăşit, în
    mai, 5,4%, cel mai înalt nivel al ultimilor cinci ani, cursul de schimb al
    monedei naţionale în raport cu monenda unică variază în jurul valorii de 4,66
    de lei pentru un euro, deficitele se adâncesc, iar datoria publică este în
    urcare.



    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial şi câştigătoarea turneului de la Roland Garros,
    ovaţionată la Bucureşti

    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial, a fost ovaţionată, luni, pe Arena Naţională
    din Bucuresti, dupa ce a câştigat,
    sâmbătă, turneul de la Roland Garros, unde a învins-o în finală pe jucătoarea americană
    Sloane Stephens (10 WTA), cu 3-6, 6-4, 6-1. Au fost peste 20.000 de
    locuitori ai Capitalei care au venit să o întâmpine pe Simona Halep, ea fiind
    cetăţean de onoare al Bucureştiului. Simona Halep Track: Vă mulţumesc foarte mult că aţi venit. Am
    vrut special să vin să ne bucurăm împreună de acest trofeu. Bucuria este mai
    mare decât pe terenul central de la Paris. Vă mulţumesc foarte mult. Este un
    moment deosebit. Sunt foarte mândră că sunt româncă. Aceste performanţe au
    venit şi sunt sută la sută din ţara noastră. Mereu m-am antrenat aici. Am
    crescut aici şi mereu am crezut că se face performanţă mare, chiar dacă provin
    dintr-o ţară mai micuţă. Este primul titlu de Mare Slem din cariera româncei, care a pierdut,
    anterior, doua finale la
    Openul Frantei, in 2014 si 2017, si una la Melbourne, anul acesta.Titlul Simonei Halep la Roland
    Garros vine la 45 de ani după ce Ilie Năstase câştiga la Paris şi la 40 de ani
    de la cel al Virginiei Ruzici.

  • Jurnal românesc – 14.12.2016

    Jurnal românesc – 14.12.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, miercuri, partidele
    politice care au intrat în Parlament în urma alegerilor din 11 decembrie pentru
    consultări cu privire la formarea viitorului Guvern. PSD şi ALDE, care vor
    deţine majoritatea, au refuzat invitaţia. Liderii celor două formaţiuni aliate
    au invocat vicii privind baza legală pentru invitaţie. Refuzul a fost calificat
    de şeful statului drept o atitudine nepoliticoasă. Klaus Iohannis a
    subliniat că, dacă până la sfârşitul acestei săptămâni vor exista rezultatele
    finale ale alegerilor, foarte probabil în cursul săptămânii viitoare va convoca
    noul Parlament. PSD a câştigat detasat alegerile legislative de duminică, cu
    aproape 46%, urmat de PNL, cu puţin peste 20 de procente, USR, ALDE, PMP şi
    UDMR.




    Preşedintele Iohannis a discutat, marţi, cu ambasadorii
    statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti despre situaţia
    internă din România şi despre temele aflate pe agenda reuniunii apropiatului
    Consiliu European. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, şeful statului a
    reafirmat că nominalizarea noului premier se va face numai cu respectarea
    criteriilor de integritate. Preşedintele Iohannis a mai spus că România îşi
    menţine angajamentul ferm faţă de proiectul european în pofida situaţiei
    complicate din Uniune, iar faptul că din viitorul Parlament nu vor face parte
    partide politice naţionaliste, eurosceptice sau extremiste demonstrează că ţara
    noastră are, în prezent, o democraţie consolidată.




    România se află într-o situaţie macroeconomică bună, iar
    riscurile la adresa macrostabilităţii financiare s-au diminuat, dar rămân
    semnificative. În aceste condiţii, este esenţială o conduită prudentă a mixului
    de politici economice. Informaţiile sunt cuprinse în raportul asupra
    stabilităţii financiare, prezentat de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.
    Potrivit acestuia, economia României a înregistrat, în ultima perioadă, una
    dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european. Avuţia netă a
    populaţiei a crescut, anul trecut, cu peste 7% faţă de cele 12 luni precedente,
    iar ponderea activelor financiare s-a majorat, pe fondul creşterii depozitelor.
    Cu toate acestea, depozitele populaţiei au o distribuţie foarte inegală.
    Astfel, 60% dintre deponenţi deţin sub 1% din stocul de depozite, în timp ce 5%
    deţin aproape trei sferturi din acest stoc.




    Directorul general adjunct al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’
    pentru românii de pretutindeni a primit, marţi, vizita lui Igor Şarov,
    viceministru al Culturii din Republica Moldova. Au fost stabilite programul
    bilateral Spaţiul cultural comun România – Republica Moldova pentru anul 2017 şi
    acţiunile care vor marca Centenarul Marii Uniri. De asemenea, s-a discutat
    despre amploarea evenimentelor derulate în comun din anul 2014 de când, între cele două instituţii, a
    fost semnat un acord de parteneriat. Între Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’
    pentru românii de pretutindeni şi Ministerul Culturii din Republica Moldova
    există un parteneriat care durează de trei ani – a afirmat viceministrul Culturii, Igor Şarov. În
    toată această perioadă nu ne-am axat pe acţiuni care să aducă doar un plus
    de imagine celor două instituţii, ci au fost proiecte de substanţă, care au avut
    impact asupra comunităţii noastre. A fost pus mult suflet şi de o parte şi de cealaltă a baricadei în realizarea
    proiectelor comune – a completat el.

  • Jurnal românesc – 27.02.2015

    Jurnal românesc – 27.02.2015

    România,
    care şi-a modificat în mai multe rânduri ţinta de aderare la zona euro, va
    trebui să fie foarte precaută cu alegerea acestui moment, consideră specialişti
    din mediul bancar. În opinia preşedintelui Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, Radu Crăciun, ţinta 2019 nu este foarte
    credibilă, având în vedere că este deja a şasea anunţată de autorităţi. În
    plus, pentru a putea fi atinsă, ar trebui ca România să înregistreze în
    următorii ani niveluri ale creşterii economice mult mai mari decât media
    statelor din UE, fără a supraîncălzi economia prin măsuri artificiale de
    impulsionare a consumului. Din punct de vedere tehnic, însă, România este
    pregătită deja pentru adoptarea monedei unice, spune preşedintele Asociaţiei
    Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.




    Guvernul
    român va lansa luna viitoare programul naţional Primul loc de muncă, adresat
    tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani – a anunţat într-un interviu
    pentru Radio România ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Cei
    interesaţi vor putea fi încadraţi în muncă în administraţia publică, dar şi la
    companii de pe piaţa românească dispuse să externalizeze unele servicii. O altă
    noutate anunţată de Eugen Teodorovici este sprijiirea românilor din afara
    graniţelor pentru deschiderea unei afaceri cu sediul în România, dar a cărei
    activitate se poate defăşura în ţara de domiciliu.




    La
    1 ianuarie 2015, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau salarii minime
    naţionale care variau de la 184 de euro pe lună în Bulgaria şi 218 euro pe lună
    în România, până la 1.923 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate,
    joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Zece state aveau salarii
    minime sub 500 de euro pe lună, iar în şapte state salariile minime depăşeau
    1.000 de euro pe lună. Comparativ cu 2008, salariile minime în 2015, exprimate
    în monedă naţională, au crescut în toate statele membre ale UE, cu excepţia
    Greciei, unde au scăzut cu 14%, şi a Irlandei, unde au rămas stabile. În
    perioada 2008 – 2015, cea mai mare creştere s-a înregistrat în România (95%).




    România
    a reuşit să îşi menţină echilibrul şi stabilitatea financiară şi a făcut
    importanţi paşi înainte, dar evoluţia sa din 2014 nu este suficientă pentru a
    sigura un progres durabil – consideră Comisia Europeană, care a prezentat, joi,
    rapoartele pe baza cărora a identificat 16 ţări membre cu dezechilibre
    macro-economice. Pentru România, faptul că nu a ajuns la un acord cu creditorii
    internaţionali în privinţa măsurilor economice şi fiscale este considerat un punct
    slab. Sunt semnalate, de asemenea, progresele insuficiente în îmbunătăţirea
    colectării la buget, în reformarea sistemului de pensii, a celui sanitar sau al
    administraţiei publice. În timp ce raportul remarcă o îmbunătăţire a pieţei de
    energie prin stabilirea calendarelor pentru liberalizarea la electricitate şi
    gaze naturale, sunt punctate şi întârzierile în reformarea managementului
    pentru companiile din energie şi transport. Deciziile în urma analizei
    experţilor financiari ai Comisiei urmează să fie discutate luna viitoare, în
    Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare – ECOFIN.