Situaţia
economică a României ridică tot mai multe îngrijorări în contextul
previziunilor pesimiste ale BNR, dar şi al raportului economic al Comisiei
Europene, care estimează că centrul şi estul Europei vor avea inflaţii mai mari
decât restul Uniunii în acest an. Potrivit prognozelor de la Bruxelles, după o
creștere puternică în 2021 de 5,9%, economia României urmează să încetinească
până la 2,6 % în acest an, deoarece inflația ridicată erodează venitul
disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează
sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă,
investițiile. Pentru anul următor, Comisia Europeană anticipează o ușoară
accelerare a creșterii economice, până la 3,6%, pe fondul unei posibile scăderi
a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5 %, în timp ce
prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în anul
următor. Pe de altă parte, deficitul public va atinge 7,5 % din PIB în acest an,
urmând să scadă până la 6,3 % în 2023.
Potrivit oficialilor europeni, inflația
în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, aproape dublu
față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%. Și
Banca Naţională confirmă evoluţia ascendentă a inflaţiei și estimează că nu va
reveni la valori sub 10% decât la nivelul semestrului al doilea al anului
viitor. Pe de altă parte, însă, Institutul Naţional de Statistică a comunicat
faptul că în primul trimestru din acest an creşterea economică a fost de peste
5%, faţă de cele trei luni anterioare şi de 6,5% faţă de trimestrul întâi al
anului trecut. Cu toate acestea, consilierul guvernatorului BNR,
Lucian Croitoru, consideră că este posibil ca în Romania să se
înregistreze în perioada următoare fenomenul de stagflaţie. Este un fenomen economic mai periculos
decât inflaţia prelungită, pentru că la aceasta se adaugă şi o stagnare
economică – a explicat Lucian Croitoru
Prima parte a
cuvântului vine de la stagnare. Stagnare nu înseamnă în mod necesar recesiune,
poate fi o creştere târâtoare, dacă vreţi, adică o creştere la niveluri mici,
1,5 – 2,5%, comparativ cu ceea ce suntem noi obişnuiţi în România. Deci în
mintea mea acest lucru este foarte posibil. Pe de o parte, inflaţia pe termen
scurt stimulează producţia, stimulează chiar şi creşterea veniturilor bugetare,
dar, atenţie, ea este din partea ciclică, adică din inflaţie, nu este
structurală, nu e pe cale să persiste, după cum războiul poate pune multe
provocări, este impredictibil, nu avem prognoze despre cum poate evolua un
conflict unde sunt implicaţi foarte mulţi factori. Dar, cum a spus Hemingway,
inflaţia şi războiul sunt panacee întotdeauna pentru politici lipsite de principii. Dacă economia romanească va intra în
stagflație, prețurile și șomajul vor crește,cheltuielile
vor fi reduse, viața va deveni tot mai scumpă, iar dificultățile economice se vor accentua.