Tag: stana

  • Turism la stână în Bistriţa Năsăud

    Turism la stână în Bistriţa Năsăud

    Astăzi vă invităm într-o călătorie la înălţime: la înălţime, pentru
    că suntem pe munte, la înălţime ca experienţă şi la înălţime din punctul de
    vedere al gustului. Mergem în
    judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a ne bucura de un nou tip de
    turism, turismul la stână.


    Turismul din jurul stânelor a apărut în
    urma unei nevoi, după cum ne-a spus Răzvan Cezar, director executiv al
    (Asociația de Dezvoltare Intercomuniatră) ADI Turism Bistriţa Năsăud:

    Să folosim potenţialul din
    imediata noastră apropiere, care există nu de azi de ieri, dar nu a fost pus în
    valoare. Şi anume gustul şi tradiţia locului. Şi unde poţi să le identifici cel
    mai bine dacă nu acolo unde se găsesc, pe vârful muntelui, cu oamenii muntelui,
    cu tradiţiile lor.


    Răzvan Cezar ne-a recomandat stâne
    deschise să îşi primească vizitatorii:

    Noi în Bistriţa-Năsăud avem trei lanţuri muntoase importante: munţii
    Rodnei, munţii Călimani şi Ţibleşul. Dacă o luăm punctual, unii care s-au
    trezit mai repede sunt în zona munţilor Rodnei, aşa numita stână: Putredu
    Moară, situată undeva la 1600 de metri altitudine, şi la o distanţă de
    aproximativ 75 de kilometri de staţiunea Sângeorz-Băi, unde cei de acolo au
    sesizat potenţialul pe care îl aveau şi la-u pus şi în valoare. Şi anume, au
    pus la dispoziţia turiştilor servicii, începând de la cele de cazare, acolo au
    în jur de 15-20 de locuri de cazare.

    Aici se pot face mai multe activităţi,
    începând de la cea de stână pedagogică, unde copiii învaţă tot ce înseamnă
    lanţul produselor, de la iarba care creşte pe păşunea alpină, până la mulgerea
    animalelor, a vacii sau a oii şi apoi până la transformarea în brânză a
    laptelui. Într-o zi pot să vadă tot lanţul şi să vadă cum de la iarbă obţinem
    un produs savuros de mâncat. Mai sunt în zona munţilor Bârgăului, alţi
    investitori,cu un produs pe care îl fac bine de tot: o stână pedagogică. Şi mai
    sunt şi mici iniţiative. Dacă suntem undeva pe o creastă într-o zi mai
    înseninată, vedeţi mici pete albe. Acolo sunt stâne cu potenţial.


    Tot în munţii Rodnei a fost organizat un
    ‘picnic în fermă’, la o stână situată la altitudinea de 2.100 metri, sub Vârful
    Roşu, unde producătorii din comunele Poiana Ilvei şi Ilva Mică şi participanţii
    s-au putut bucura de preparate din lapte de vacă şi oaie – caş, urdă, brânză -,
    dar şi balmoş preparat la stână. Producătorii din Poiana Ilvei şi Ilva Mică au
    reuşit să acceseze un proiect finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare
    Rurală, iar preparatele lor sunt considerate produse cu valoare naturală
    ridicată.


    L-am întrebat pe Răzvan Cezar cum putem să
    ne organizăm astfel de vacanţe:

    Ei sunt foarte prezenţi în mediul online. Acum noi încercăm să îi strângem pe
    o platformă unitară, pe care să putem găsi toate serviciile, lucrăm pe fiecare
    stână în parte, cu număr de contact, ghidaj spre stâna respectivă. Se lucrează
    încă.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei
    noastre vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.


  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.

  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.