Au trecut circa patru luni de la apariția, pentru
prima dată, în metropola Wuhan din China, a noului coronavirus care s-a
răspândit cu rapiditate, bulversând viața de zi cu zi în întreaga lume. La un
moment dat, această pandemie se va sfârși, însă efectele ei vor fi adânci.
Un
studiu realizat de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
al Academiei Române atrage atenția că faptului că România se confruntă, în
paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus: cea medicală
şi cea economică.
Potrivit raportului intitulat ‘Pandemia şi standardul de
viaţă. Politici de protecţie socială’, spre deosebire de criza medicală, care
produce efecte imediate, cea economică are implicaţii sociale, care, deja, se
resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu. Standardul de viaţă va fi
afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce, susțin
cercetătorii, care subliniază că ‘lecţiile’ crizelor prin care a trecut România
cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare
de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin cinci ani. Aceștia
menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de
pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic,
întrucât peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat.
De
asemenea, mai sunt afectate persoanele în ocupare informală, cele care se ocupă
de agricultura de subzistenţă, al căror număr rămâne necunoscut, dar şi
persoanele care s-au întors, recent, din străinătate şi care nu au venituri.
Una dintre propunerile sociologilor, în acest caz, este creşterea indemnizaţiei
de şomaj, în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni, la 1.000 lei pe lună
(circa 200 de euro), ceea ce ar însemna 75% din salariul minim net. În ceea ce
privește asistența socială, cercetătorii propun venitul minim garantat de 1000
de lei pentru următoarele trei luni, suplimentarea de la bugetul de stat a
fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe trei luni,
revizuirea legii asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din
domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.
În raport se mai
menţionează că, potrivit estimărilor FMI, deficitul public al României în acest
an va fi de 8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere
a PIB în termeni reali de 5%. Pentru susţinerea deficitului public, propunerile
sociologilor includ negocieri urgente cu Fondul Monetar internațional şi
introducerea impozitului de solidaritate.
Se recomandă, de asemenea, politici
privind pensiile și salariile cum ar fi abrogarea sau prorogarea Legii
pensiilor, adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea
inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei sau
reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia
locală.