Simplificarea modalităţii de întocmire a actului de naștere în scopul reducerii numărului de copii neînregistraţi în documentele de stare civilă.
Simplificarea modalităţii de întocmire a actului de naștere în scopul reducerii numărului de copii neînregistraţi în documentele de stare civilă.
A doua ediţie a programului “Dialog cu diaspora pe teme consulare” a debutat la Madrid, în perioada 19-21 februarie 2016, unde conducerea Departamentului Consular din cadrul MAE a avut întâlniri cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Spania, precum şi cu toți șefii oficiilor consulare de pe teritoriul acestui stat.
Vineri, 19 februarie, s-a desfăşurat la sediul secției consulare din Madrid o întâlnire cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Spania, care au primit informații despre ultimele noutăți cu privire la serviciile consulare și au semnalat problematicile cu care se confruntă pe plan consular.
“Ne bucurăm să avem un dialog deschis, orientat pe chestiuni concrete, cu cetățenii români beneficiari de servicii consulare stabiliți pe teritoriul Spaniei. Pentru Departamentul Consular sunt foarte importante reacțiile acestora cu privire la serviciile consulare, mai ales ca urmare a implementării acestui amplu sistem informatic, E-cons. Campania “Dialog cu diaspora pe teme consulare” este deja la a doua ediție, tocmai pentru că reacţia primită la prima ediție desfășurată în anul 2015 a fost extrem de utilă în procesul de rafinare a procedurilor E-cons, astfel încât acestea să răspundă cât mai bine cerințelor și necesităților cetățenilor care se prezintă la ghișeele oficiilor consulare”, a afirmat Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular.
Tot la Madrid, conducerea Departamentului Consular a organizat o reuniune regională cu șefii oficiilor consulare din Spania (Barcelona, Bilbao, Sevilla, Almeria, Castellon de la Plana, Ciudad Real, Zaragoza, Madrid) și Portugalia, în cadrul căreia au fost discutate probleme din practica consulară, problematică notarială și de stare civilă. Uniformizarea practicilor consulare este una dintre preocupările constante aflate permanent în atenția Departamentului Consular, dialogul cu diplomații cu atribuții consulare fiind extrem de util pentru perfectarea tuturor procedurilor incluse în componentele sistemului E-cons, care are ca obiectiv inclusiv impunerea de practici unitare la nivel consular.
La reuniune au participat şi reprezentanţii instituţiilor partenere în implementarea sistemului E-Cons: Direcţia Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, pentru demararea unui dialog constructiv cu șefii oficiilor consulare, care să îmbunătățească colaborarea instituțională și să faciliteze identificarea de soluții concrete pentru unele situații cu care se confruntă cetățeni români solicitanți de servicii consulare.
Programul “Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se desfășoară în prima jumătate a anului 2016 în statele cu comunităţi importante de români unde se desfăşoară o intensă activitate consulară: Spania, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie. O echipă a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe se va deplasa în aceste state pentru a prezenta cetăţenilor români, beneficiarii direcți ai acestor programe, ultimele noutăţi cu privire la sistemul de servicii consulare E-Cons. Campania “Dialog cu Diaspora pe teme consulare” este la a doua ediție, fiind lansată în 2015.
Platforma E-cons reuneşte următoarele componente:
-Portalul pentru facilitarea solicitării vizelor – E-Viza (implementat şi funcţional);
-Sistemul Naţional de Informații privind Vizele — SNIV (implementat şi funcţional);
-Sistemul Informatic Integrat de Management al Documentelor de Călătorie — E-Pass (implementat şi funcţional);
-Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate — CCSCRS (implementat şi funcţional);
-Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (în curs de finalizare).
Cota standard de TVA din
România este printre cele mai mari la nivel global şi va rămâne situată în
prima cincime a clasamentului global chiar şi după reducerea de la 1 ianuarie, de la 24% la 20% – arată un studiu al unei cunmoscute
companii internaţionale de consultanţă. În prezent, România se află în topul
primelor zece ţări la nivel global din perspectiva TVA, cu 24%, pe primul loc
clasându-se Ungaria, cu 27%. La polul opus, cota unică de impozit pe profit,
respectiv impozit pe venit, de 16%, plasează România în grupul ţărilor cu cel
mai redus nivel de impozitare, mai precis în ultima cincime a clasamentului.
România va reuşi să se menţină în ţinta de
deficit de sub 3%, a declarat premierul Dacian Cioloş. El a mai spus că
intenţionează să păstreze în bugetul pe 2016 măsurile din Codul fiscal, iar,
dacă va fi posibil, majorările
salariale din Sănătate şi Educaţie, dar şi recenta creştere de 10 procente
pentru restul bugetarilor. Premierul român a precizat că bugetul pe anul
următor trebuie adoptat pană pe 11 decembrie, iar ulterior va fi
trimis la Parlament.
În România, Trenul Regal va efectua, în mod
simbolic, itinerariul Trenului Aducerii Aminte pe 1 decembrie, cu
ocazia Zilei Naţionale. Familia regală va călători pe traseul Turnu Severin -
Bucureşti, în semn de omagiu adus regelui Carol I, la 150 de ani de la venirea
acestuia în ţară.Pe 8 mai 1866, principele Carol punea piciorul pe pământ
românesc, la Turnu Severin. Pe 10 mai, principele suveran intra în Bucureşti,
iar pe 29 iunie era adoptată Constituţia României. Anul acesta,
principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, însoţiţi de principesa
Maria, vor parcurge cu Trenul Regal judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Dâmboviţa,
încheind călătoria în capitală. Familia
regală va participa la întâlniri cu autorităţi locale, cu oameni de cultură şi
artă, precum şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii din judeţul Mehedinţi.
Preşedintele
român Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, care
prevede înscrierea gratuită a certificatelor de stare civilă pentru minorii
români aflaţi în străinătate sub o formă de protecţie specială. Actul normativ
abilitează misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din
străinătate ca, în situaţii temeinic justificate, pentru minorii cetăţeni
români aflaţi în străinătate sub o formă de protecţie specială dispusă de
autorităţile locale competente să poată înscrie, cu titlu gratuit,
certificatele de stare civilă străine ale acestor copii în registrele de stare
civilă române, la solicitarea autorităţilor străine competente sau, după caz, a
autorităţilor române cu atribuţii
în materie de protecţie a copiilor, în scopul reglementării situaţiei juridice
a minorilor.
Vicepremierul şi ministru al
Dezoltării, Vasile Dâncu, a anunţat că în luna decembrie va lansa în dezbatere
publică strategia de descentralizare administrativă a României. El a precizat că
trebuie observate care sunt deficitele de dezvoltare între judeţe şi cum pot fi
suplimentare resursele necesare. Vasile
Dîncu a apreciat că, în acest moment, împărţirea pe regiuni a ţării nu este cea
mai fericită, iar acest lucru va fi discutat după descentralizare, arătând că
pentru modificarea acestora este nevoie de consens pentru revizuirea
Constituţiei.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Legea prevede extinderea regimului de gratuitate asupra anumitor servicii consulare prestate în cazuri umanitare și speciale — înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la naștere la autoritățile străine, precum și eliberarea titlurilor de călătorie în cazul minorilor de până la șase ani, eliberarea documentelor de identitate și de călătorie pentru minorii neînsoțiți sau supuși unor măsuri de protecție în străinătate; eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetățenii români, victime ale traficului de persoane și pentru cei evacuați din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale și alte situații de criză; înregistrarea actelor de deces, eliberarea pașapoartelor mortuare, procurarea certificatelor de deces întocmite de autorități străine pentru cetățenii români decedați în străinătate și intermedierea procedurilor de apostilare sau supralegalizare pe plan local a acestor certificate.
Actul normativ vizează și extinderea regimului de gratuitate asupra unor cazuri speciale — pentru membri de familie, însoțitori ai personalului civil și militar trimis în misiunile din străinătate, pentru servicii prestate în interes administrativ sau în cadrul cooperării consulare, în particular cu celelalte state membre ale UE ori interinstituționale cu autoritățile statelor acreditare în condiții de reciprocitate. Legea prevede includerea transferului bancar printre modalitățile de plată a taxelor consulare.
Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro. Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort.
În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi patru unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevazută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro”, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.
Acordarea cetăţeniei române se face printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-un interval de cel mult 3 luni de la data comunicării ordinului, solicitanţii sunt convocaţi în vederea depunerii jurământului. După obţinerea certificatului de cetăţenie, persoanele se vor prezenta la Oficiul Stării Civile pe raza localităţii unde îşi au domiciliul în România, în vederea transcrierii în limba română a actelor de stare civilă, anume a certificatului de naştere şi a celui de căsătorie. Persoanele care nu au domiciliul în România vor cere transcrierea actelor de stare civilă la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia persoanelor interesate principalele formulare utilizate în activitatea consulară, care pot fi imprimate şi prezentate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare completate, în vederea reducerii termenului de aşteptare. Formulare pentru eliberarea următoarelor tipuri de documente:
În cazul în care formularele selecţionate nu corespund serviciului solicitat, veţi putea obţine de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare formularele corespunzătoare.
În cazul formularelor cu 2 pagini, este necesar ca acestea să fie imprimate faţă/verso.