Tag: stare de urgenta

  • Stare de urgență în Noua Caledonie

    Stare de urgență în Noua Caledonie

    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Noua Caledonie că președintele Republicii Franceze a decretat stare de urgență în teritoriul francez de peste mări, pentru a face față încălcărilor grave ale ordinii publice care au loc în prezent în acest spațiu.

    Decretul a intrat în vigoare la data de 15 mai 2024, ora 20:00 (ora Parisului).

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755. În cazuri urgente, aceştia pot apela telefoanele de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:

    * Consulatul General al României la Paris: +33680713729;

    * Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;

    * Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;

    * Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://paris.mae.ro, https://cgparis.mae.ro/, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, www.mae.ro, precum și secțiunea Sfaturi de călătorie, disponibilă la adresa web https://www.mae.ro/node/1533, care oferă informaţii, alerte, atenționări şi sfaturi de călătorie.

  • Islanda –  stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică

    Islanda – stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică

    Departamentul de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă din Islanda a declarat stare de urgenţă din cauza pericolului de erupţie vulcanică în zona Sundhnjukagir, la nord de oraşul Grindavik, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    A fost dispusă evacuarea obligatorie a oraşului Grindavik, operaţiune care a fost încheiată.

    ”Cetăţenii care au nevoie de asistenţă pot contacta numărul unic de urgenţă 112. Înregistrările privind evacuarea se vor efectua la centrele de asistenţă din Korn, centrul Vallaskoli din Selfoss şi în centrul sportiv de pe Sunnubraut din Reykjanesbaer. Totodată, persoanele care au posibilitatea să se îndrepte direct către alte spaţii pot suna la 1717 pentru a înregistra acest lucru. Cei care au părăsit deja oraşul, dar nu s-au înscris trebuie să apeleze la 1717 şi să se înregistreze”, se arată într-un comunicat al MAE

    Informaţii suplimentare se pot afla la linia de asistenţă a Crucii Roşii: 1717.

    Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile pe site-ul Departamentului de Protecţie Civilă şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă islandez (https://www.almannavarnir.is/) al Oficiului Meteorologic al Islandei (https://en.vedur.is/). Sfaturile şi instrucţiunile autorităţilor islandeze (în limba engleză) sunt disponibile la https://safetravel.is/.

    Asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Copenhaga: +45 39 40 71 77, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. În cazuri urgente, poate fi apelat numărul de telefon de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei şi Islanda: +45 27 35 55 37.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să respecte cu stricteţe instrucţiunile autorităţilor islandeze, să consulte paginile de Internet

    https://www.almannavarnir.is/, https://en.vedur.is/, https://safetravel.is, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Jurnal românesc – 31.03.2023

    Jurnal românesc – 31.03.2023

    Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat europarlamentarul român Iuliu Winkler. Acesta a spus că Bruxelles-ul ar trebui să-şi asume “o intervenţie politică hotărâtoare” pe lângă cancelarul austriac. “Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă”, a afirmat eurodeputatul. Potrivit acestuia, reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea la Schengen, iar decizia din 8 decembrie 2022 a fost “una revoltătoare”. Iuliu Winkler a anunţat şi a adăugat că la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens. “De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. (…) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (…) Se va întâmpla în următoarele două luni. (…) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată”, a mai spus Winkler. Austria a blocat, în decembrie anul trecut, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi dezminţită oficial de instituţiile europene şi de Europol.



    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită oficială în Italia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta se va întâlni cu membri ai comunităţilor româneşti din Sicilia, din zonele Palermo, Agrigento și Catania. De asemenea, au fost stabilite întrevederi cu oficiali ai administraţiei italiene.”Sunt proiecte pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le are în derulare și îmi doresc să le promovăm cât mai bine, pentru că sunt dedicate conservării și protejării identității românești din afara granițelor. Nimic nu poate înlocui dialogul direct cu românul”, a spus Cârciu. El a adăugat că, în discuțiile pe care le va avea cu autoritățile italiene, regionale și naționale, va căuta soluții pentru proiecte care vizează sistemul școlar și pentru diversele probleme cu care se confruntă românii din Italia.



    Parlamentul Republicii Moldova a aprobat prelungirea stării de urgenţă pentru încă 60 de zile, începând din 5 aprilie. Potrivit administraţiei de la Chişinău, situaţia de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova este ţinta unui larg spectru de manifestări ale “războiului hibrid”, prin care se încearcă destabilizarea statului, cum ar fi promovarea în spaţiul informaţional a falsurilor şi manipulărilor, inclusiv cu tentă militară, instigarea la ură, xenofobie şi separatism. Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a motivat necesitatea prelungirii stării de urgenţă prin agresiunea rusă care continuă în Ucraina şi care, prin consecinţele sale, afectează şi Republica Moldova. “Prelungirea stării de urgenţă este absolut necesară şi din cauza faptului că ne confruntăm, în continuare, cu elemente ale unui război hibrid purtat împotriva ţării noastre – un război menit să ne împiedice să fim o ţară liberă, integrată în Uniunea Europeană”, a spus Recean. Parlamentul moldovean a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul republicii pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. De atunci starea de urgenţă a fost periodic prelungită.



    Traducerea în limba croată a romanului “Solenoid” al scriitorului Mircea Cărtărescu a fost recompensată cu premiul pentru “Cea mai bună traducere în limba croată a unei opere literare străine”, a anunţat Ambasada României în Croaţia. Traducătorul, Goran Čolakhodžić, a primit distincţia din partea ministrului croat al Culturii în cadrul unui eveniment la care a fost prezent şi ambasadorul României la Zagreb, Constantin-Mihail Grigorie. Versiunea în limba croată a romanului “Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, în traducerea lui Goran Čolakhodžić, a fost lansată în 2022 de editura Fraktura din Zagreb, considerată cea mai importantă editură din Croaţia. În ultimii ani, alte două romane scrise de autori români au fost traduse şi publicate în statul balcanic. În decembrie 2017, a fost lansată la Târgul de Carte de la Pola traducerea în limba croată a romanului “Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, iar în noiembrie 2019, la Festivalul European de Literatură de la Zagreb, a fost lansată traducerea în limba croată a romanului “Vârstele Jocului” al scriitorului Claudiu Florian, volum recompensat cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2016.






  • Noua Zeelandă – Stare de urgență din cauza inundațiilor

    Noua Zeelandă – Stare de urgență din cauza inundațiilor

    Noua Zeelandă a declarat starea de urgență, pentru o perioadă de șapte zile, până la data de 3 martie 2023, în zonele: Northland, Auckland, Tairāwhiti, Bay of Plenty, Hawke’s Bay și districtul Tararua, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Din cauza inundațiilor, a fost emis un ordin de evacuare pentru persoanele aflate în Esk Valeey. Se recomandă să se limiteze deplasarea în zonele afectate de inundații și furtunile puternice.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Melbourne: +61(0)99783804, +61(0)997 83806, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    În cazul unei situaţii cu caracter de urgenţă, românii pot apela telefonul de permanență al Consulatului României la Melbourne: +61410599155.


    MAErecomandă cetățenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginii web www.mae.ro şi reamintește faptul că au la dispoziție aplicația Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Efecte post stare de alertă

    Efecte post stare de alertă

    Deja
    eclipsate de spaimele provocate de războiul din Ucraina vecină, traumele pe
    care epidemia de COVID-19 le-a provocat românilor trebuie vindecate.
    De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au
    fost înregistrate circa 2,8 milioane de cazuri de contaminare, iar aproape 65
    de mii de persoane diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Adică, spun
    demografii, România a pierdut, în doi ani, populaţia unui oraş de mărime medie.
    Revenirea la normalitate se anunţă lentă şi chinuitoare, deşi, de
    săptămâna aceasta, starea de alertă antiepidemică a încetat. ‘Epidemia de
    COVID-19 se află pe o pantă descendentă accelerată, iar valul 5 este aproape de
    a se încheia’
    – a explicat şeful
    statului, Klaus Iohannis.


    Instituită în mai
    2020, după două luni de stare de urgență, starea de alertă a presupus numeroase
    restricţii, care au afectat, deopotrivă, evoluţia economică şi coeziunea
    socială în România. Trei guverne, unul monocolor şi minoritar PNL, unul de
    coaliţie PNL-USR-UDMR şi unul PSD-PNL-UDMR au gestionat ţara în această
    perioadă. Iar dispoziţiile prin care autorităţile afirmau că vor combate
    pandemia au fost, de cele mai multe ori, incoerente şi, în câteva rânduri,
    abuzive.


    Curtea Constituţională a invalidat unele dintre deciziile
    guvernanţilor, de la amenzile colosale din perioada stării de urgenţă la
    obligativitatea purtării măştii de protecţie sanitară în spaţiile deschise. Unul
    din cazurile scandaloase evocate de mass-media a fost cel al unei ţărănci
    bătrâne, amendată că a ieşit pe stradă să-şi adune raţele scăpate pe sub gard,
    într-o perioadă în care miniştrii liberali celebrau, cu alcool şi ţigări, în
    clădirea Guvernului, aniversarea premierului şi şefului lor de partid din
    epocă, Ludovic Orban.


    Acum, autorităţile încearcă să refacă dialogul cu
    societatea şi anunţă măsuri pentru perioada post-pandemică.
    Reglementările
    din sistemul de sănătate instituite în contextul crizei sanitare vor rămâne
    valabile până la sfârşitul acestei luni, dar medicii de familie acuză iminenta
    dispariţie a consultaţiilor de la distanţă, prin care câştigau timp şi ei, şi
    pacienţii.


    Odată cu încetarea stării de alertă nu se mai acordă şomaj
    tehnic, nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă şi nici
    telemunca şi nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituţiile de stat.

    Cărţile
    de identitate cu termen de valabilitate expirat în perioada 1 martie 2020 – 7
    martie 2022 mai sunt valabile pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea
    stării de alertă. Astfel, data limită a schimbării actelor de identitate
    expirate, de ordinul sutelor de mii, este 7 iunie 2022, iar serviciile de
    paşapoarte şi de evidenţa populaţiei sunt, deja, supragalomerate. Tot la cel
    mult trei luni de la încetarea stării de alertă, trebuie renegociate
    contractele colective de muncă, ceea ce, anticipează analiştii, poate provoca
    noi convulsii pe plan social şi reluarea protestelor sindicale.


  • Situaţie complicată în Republica Moldova

    Situaţie complicată în Republica Moldova

    Republica
    Moldova ex-sovietică majoritar românofonă vecină României a intrat timp de două
    luni, de la 1 aprilie, până pe 30 mai,
    în stare de urgenţă, în urma deciziei Parlamentului de la Chişinău.


    Primul
    ministru interimar, Aureliu Ciocoi, a decis să propună Legislativului
    instituirea stării de urgenţă din cauza situaţiei epidemiologice provocate de
    noul coronavirus.

    Potrivit Radio Chişinău, nu sunt prevăzute, însă, măsuri
    sanitare sau economice concrete, ci doar creşterea prerogativelor Guvernului,
    în următoarele două luni urmând să fie instituit un regim special de
    circulaţie, de carantină şi de lucru. Măsura nu ar fi, în realitate, străină de
    implicații politice de natură electorală!


    Criticat de Opoziţia parlamentară, care a acuzat că, de fapt, se doreşte
    tergiversarea declanşării de alegeri parlamentare anticipate, proiectul de lege
    de instituire a stării de urgență a fost iniţiat de deputaţii socialişti ai
    fostului șef pro-rus al Republicii, Igor Dodon, şi de cei ai partidului ŞOR, de
    centru-stânga, pe care, acum, relativ proaspăta președintă a Statului, Maia
    Sandu, i-ar vrea mai puțin influenți în Parlament, pentru a putea să-și pună în
    aplicare planurile sale pro-europene.


    Deputatul Mihai Popşoi, din partea
    Partidul Acţiune şi Solidaritate, de centru-dreapta: Cu două săptămâni în
    urmă, liderul vostru, domnul Dodon, spunea că nu sunt premise, nu e necesar şi
    nu trebuie stare de urgenţă. Ce s-a schimbat în aceste două, trei săptămâni? Vă
    răspund: au intervenit circumstanţele de dizolvare a Parlamentului. Unicul plan
    este să împingeţi cât mai târziu sau să evitaţi alegerile anticipate.


    Socialistul Vasile Bolea a replicat: Ieri am avut peste 60 de morţi din cauza
    Covidului. Iată ceea ce s-a schimbat. Putem să ajungem şi la peste suta de
    morţi în fiecare zi.


    Cum, în condiţii de stare de urgenţă, nu pot fi
    organizate alegeri, potrivit unor analiști politici, Partidul Socialiştilor
    vrea să tragă de timp şi se foloseşte, în acest scop, fără menajamente, de o
    chestiune socială. Socialiștii spun că nu vor permite parlamentare anticipate
    în plină pandemie și acuză administraţia preşedintelui de acţiuni cinice, care
    ar fi gata să supună unui risc iminent viaţa oamenilor, de dragul unor ambiţii
    personale şi de partid.


    De cealaltă parte, de curând, preşedinta Maia Sandu a
    sesizat Curtea Constituţională pentru constatarea condiţiilor legale de
    dizolvare a Parlamentului. Maia Sandu argumentează că Legislativul a eşuat să
    aleagă un Guvern din două încercări, dar și că actuala majoritate parlamentară
    protejează grupările corupte şi nu caută soluţii pentru cetățeni.


  • Acum un an, stare de urgenţă

    Acum un an, stare de urgenţă

    În urmă cu un an, pe 16 martie, la doar trei luni de la apariția în China a noului coronavirus care care a bulversat întreaga planetă, România intra în stare de urgență, în încercarea de a face față pandemiei care, evident, nu a ocolit-o. Măsura excepțională a durat 60 de zile și a presupus o serie de limitări drastice ale libertăților firești și ale modului de viață normal al cetățenilor.


    Prin ordonanțe militare au fost închise toate formele de învățământ, marea majoritate a magazinelor, restaurantele, cinematografele și o mare parte din activitățile economice – în afara celor considerate esențiale. Au fost limitate drastic deplasările, oamenii fiind obligați să rămână cea mai mare parte a timpului în case. Au fost luate măsuri speciale în plan sanitar, instituindu-se unități medicale dedicate tratării bolnavilor de Covid 19. Începea goana nebună după echipamente de protecție, în special pentru personalul medical – la care toată lumea privea cu speranță și respect. Medicii, asistentele și toți cei angajați în sistemul sanitar deveneau eroii românilor – și pe bună dreptate. S-au aflat în prima linie de luptă cu o boală aproape necunoscută, riscându-și viețile lor și ale familiilor. Și nu doar ei, ci și mulți alți oameni nevoiți a asigura mersul unei vieți cât de cât normale.


    Tot atunci se instaura și panica privind posibile lipsuri în aprovizionare. S-au făcut stocuri de alimente, de medicamente și de alte produse, dar chiar și în aceste condiții temerile s-au dovedit a fi false. România a reușit, chiar mai bine decât alte țări, să asigure cele necesare locuitorilor, poate cu excepția serviciilor medicale – dar aceasta era o problema și înainte de pandemie.


    Nu au lipsit nici disputele politice și, firește, nici cele sociale între promotorii și contestatarii restricțiilor. Românii s-au comportat, însă, destul de calm, respectând în mare măsură regulile, dând dovadă de suficient spirit civic pentru a nu crea tensiuni majore suplimentare.


    După cele 60 de zile de stare de urgență, România a rămas în starea de alertă, care a fost prelungită lunar, aducând cu ea, succesiv, noi îngrădiri sau relaxări în funcție de evoluția în valuri a epidemiei. La un an distanță, efectele sunt multiple: medicale, sociale, economice, politice… Au murit peste 21 de mii de oameni. Circa 860 de mii au fost infectați, aproximativ 90% dintre ei fiind declarați vindecați.


    În prezent, România pare a fi intrat în al treilea val al pandemiei, cu suprasolicitarea spitalelor, în special, a secțiilor de terapie intensivă. Lupta contra-cronometru se dă acum pentru vaccinarea populației – ca principala armă anti-pandemie. Problemele la ordinea zilei țin de asigurarea dozelor necesare, de capacitatea de inoculare și de prioritatea la imunizare. România, ca membră a Ununii Europene, beneficiază de toate cele trei vaccinuri aprobate in spațiul comunitar, pe care le primește periodic, conform schemei reglementate la Bruxelles.

  • Starea de alertă se prelungește, în România,  cu încă 30 de zile

    Starea de alertă se prelungește, în România, cu încă 30 de zile

    Guvernul a aprobat, vineri, Hotărârea nr.40, prin care se prelungește starea de alertă cu 30 de zile pe întreg teritoriul României, începând din 16 august.

    HOTĂRÂRE nr. 40 din 13.08.2020

    privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

    Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 11.08.2020, realizată la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, luând în considerare persistenţa unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul naţional, precum şi apariţia zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, care menţin o presiune constantă asupra capacităţii de gestionare a unităţilor administrativ – teritoriale şi a sistemului sanitar, în contextul necesităţii de creare a condiţiilor socio – economice necesare relansării graduale a economiei naţionale, concomitent cu menţinerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în considerarea prevederilor art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 20/2020, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la împuternicirea secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să dispună orice măsuri necesare pentru situaţiile în care există un risc iminent pentru sănătatea publică, precum şi ale prevederilor H.G. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) şi d) şi art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 32 alin. 2, art. 37, art. 41, art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin.2 şi 3, art. 45 alin.1 şi art 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 şi art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

    HOTÂRARE:

    Art.1 Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 16.08.2020.

    Art.2 Măsurile de prevenire şi control a infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2, necesar a fi adoptate începând cu data de 16.08.2020, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

    Art.3 Art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 38 din 01.08.2020 se modifică şi se completează după cum urmează:

    (1) Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţii special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile şi alte asemenea, de la nivelul judeţelor Argeş, Braşov, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Galaţi şi Municipiul Bucureşti, nu poate începe înainte de orele 06.00 şi nu poate depăşi orele 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la orele 23.00.

    (2) În intervalul menţionat la alin. (1), operatorii economici care desfăşoară aceste activităţi, au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune, precum şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi, inclusiv dansul.

    Art.4 Se modifică şi se completează art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, după cum urmează:

    r) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii, oficialii forurilor sportive internaţionale care organizează aceste competiţii, precum şi arbitrii delegaţi;.

    Art.5 După art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, se introduce o nouă literă, după cum urmează:
    r^1) sportivii români, care îşi desfăşoară activitatea în alte state şi care sunt convocaţi la loturile naţionale pentru a reprezenta România la competiţii sportive organizate în condiţiile legii, membrii delegaţiilor sportive româneşti care se întorc în România de la competiţii sportive internaţionale, precum şi oficialii şi arbitrii români care au fost delegaţi la competiţiile internaţionale.

    Art.6 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora.

    PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢÂ
    PRIM-MINISTRU
    LUDOVIC ORBAN

    ***

    Anexa

    MĂSURI DE PREVENIRE ŞI CONTROL A INFECŢIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ

    1. În aplicarea dispoziţiilor art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional.

    2. Se continuă coordonarea operaţională a serviciilor de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă de către inspectoratele judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru situaţii de urgenţă, precum şi a poliţiei locale de către Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti/inspectoratele judeţene de poliţie.

    3. Se menţine obligativitatea asigurării continuităţii activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi stabilirea programului de lucru al angajaţilor cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

    4. Se menţine obligaţia furnizorilor de servicii sociale de tip rezidenţial de a îşi organiza programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente

    5. Se menţine desfăşurarea în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitatea temporară, precum şi a Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/ al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

    6. Se consideră necesară menţinerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    7. a) Se propune instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise, stabilite prin hotărâre a Comitetului Judeţean / al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.

    b) spaţiile şi intervalele orare se stabilesc luând în considerare probabilitatea creşterii numărului persoanelor prezente, concomitent în spaţiile şi intervalele orare respective, ca efect al desfăşurării unor activităţi individuale sau de grup.

    c) se exceptează de la măsura prevăzută la lit. a) următoarele categorii de persoane:

    – persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi / sau în condiţii de muncă solicitante, cum sunt temperaturile ridicate sau umiditatea crescută;

    – copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

    8. Consideră necesară menţinerea interdicţiilor privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit punctelor 17-26.

    9. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii;

    10. Competiţiile sportive organizate în aer liber sau în bazine acoperite ori aflate în aer liber se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii;

    11. În condiţiile pct. 9, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

    12. Prevederile pct. 9, 10 şi 11 nu se aplică în cazul sporturilor de contact.

    13. Activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producţiei de film şi audiovizual, precum şi evenimentele culturale în aer liber se desfăşoară numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

    14. În condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleaşi familii, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

    15. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se poată desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    16. Se menţine interzicerea activităţilor recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

    17. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 20 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.

    18. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii deschise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 50 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.

    19. Se propune permiterea organizării şi desfăşurării de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, a activităţilor specifice, cu participarea a maximum 200 de persoane şi sub supravegherea unui medic epidemiolog.

    20. Se propune permiterea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi respectarea regulilor de protecţie sanitară.

    21. Se propune interzicerea circulaţiei în interiorul localităţilor pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

    22. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, cu următoarele excepţii:

    a) membri de familie ai cetăţenilor români;

    b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

    c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului U.E.;

    d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;

    e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul România, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;

    f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

    g) pasageri care călătoresc din motive imperative;

    h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare;

    i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;

    j) străinii şi apatrizii, muncitorii înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;

    k) străinii şi apatrizii, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii sezonieri din agricultură, personalul navigant, maritim şi fluvial;

    l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii.

    23. În absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional, măsura stabilită pct. 22 nu se mai aplică cetăţenilor străini şi apatrizilor originari din sau rezidenţi în state terţe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană.

    24. Se propune ca instituirea carantinei în clădirile, localităţile şi zonele geografice să se stabilească în continuare prin ordin al comandantului acţiunii, la solicitarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe baza analizelor realizate de către direcţiile de sănătate publică şi avizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

    25. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările care nu fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din România, potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    26. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre/dinspre orice stat care a luat decizia suspendării zborurilor spre/dinspre România, până la anularea deciziei de suspendare de către statul respectiv.

    27. Sunt exceptate de la prevederile pct. 25 şi 26 următoarele categorii de zboruri:

    a) efectuate cu aeronave de stat;

    b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;

    c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;

    d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;

    e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;

    f) aterizări tehnice necomerciale;

    g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);

    h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

    i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;

    j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;

    k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi (Green Lanes) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.

    28. Consideră necesară menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

    28.1 la frontiera româno-ungară:

    a) Săcuieni, judeţul Bihor (cu excepţia circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri);

    b) Carei, judeţul Satu Mare.

    28.2 la frontiera româno-bulgară:

    a) Lipniţa, judeţul Constanţa;

    b) Dobromir, judeţul Constanţa;

    c) Bechet, judeţul Dolj (cu excepţia traficului de marfă).

    28.3 la frontiera româno-ucraineană:

    a) Isaccea, judeţul Tulcea (cu excepţia traficului de marfă).

    28.4 la frontiera româno-sârbă:

    a) Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi (cu excepţia traficului de marfă);

    b) Orşova, judeţul Mehedinţi;

    c) Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin;

    d) Naidăş, judeţul Caraş-Severin;

    e) Vălcani, judeţul Timiş;

    f) Stamora-Moraviţa, judeţul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă);

    g) Lunga, judeţul Timiş;

    h) Foeni, judeţul Timiş;

    29. Se propune menţinerea suspendării consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor.

    30. În spaţiile menţionate la pct. 29 se consideră necesar să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile respective destinate acestui scop.

    31. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    32. În centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici în scopul realizării activităţilor de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor, nu este permisă: a) activitatea restaurantelor, cafenelelor sau altor asemenea unităţi de alimentaţie publică, cu excepţia celor dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe minime de 2 metri între mese şi cel mult 4 persoane care nu sunt membri ai aceleiaşi familii la o masă. b) exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri şi a cinematografelor.

    33. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    34. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    35. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    36. Se propune ca transportul naval să se desfăşoară în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    37. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    38. Se propune suspendarea activităţii operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în următoarele domenii: activităţi în piscine, locuri de joacă şi săli de jocuri.

    39. Se propune menţinerea instituirii obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesionişti de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    40. Se consideră necesară instituirea obligativităţii de organizare a activităţii la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

    41. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii, în baza căruia îşi pot desfăşura activitatea.

    42. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

    43. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

    44. Se propune ca suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă amenajată folosită pentru închirierea şezlongurilor şi umbrelelor în suport fix să fie de maximum 70% din suprafaţa totală închiriată, diferenţa reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. La dimensionare nu se vor lua în calcul spaţiile destinate amplasării altor dotări de pe plajă.

    45. Se propune ca accesul pe plaja neamenajată să se facă în mod liber, cu respectarea regulilor de distanţare fizică. Utilizarea plajei se va face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 m între persoane în orice moment.

    46. Se propune ca accesul persoanelor pe suprafeţele de plaje amenajate cu şezlonguri să se realizeze doar cu asigurarea obligatorie de şezlonguri pentru fiecare dintre persoanele prezente, asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între şezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite şi cu respectarea normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor. Aceleaşi reguli de distanţare fizică se aplică şi pentru suprafaţa de 30% fără şezlonguri.

    47. Se propune ca activitatea în creşe, grădiniţe şi after-school-uri, pe perioada vacanţei de vară, să fie permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.

    48. Se propune să se permită în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, precum şi activităţile specifice unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.

    49. Se propune interzicerea desfăşurării activităţii cu publicul pentru operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 23.00-06.00.

  • CCR şi măsurile din starea de alertă

    CCR şi măsurile din starea de alertă

    Joi, judecătorii constituţionali au decis că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Ei consideră că procedurile amintite restrâng drepturi şi libertăţi individuale şi că impunerea unor măsuri restrictive poate fi stabilită numai printr-o lege care să reglementeze clar aceste restricţii. Decizia Curţii Constituţionale vine în urma unei sesizări a Avocatului Poporului, referitoare la articolele din lege privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 şi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.



    Premierul liberal Ludovic Orban apreciază că persoanele aflate în situaţiile prevăzute de decizia Curţii nu pot, totuşi, să plece din izolare sau carantină şi nici să ceară despăgubiri statului până la publicarea motivării şi a hotărârii CCR în Monitorul Oficial şi nici după aceea. El susţine că acum e în vigoare legea care permite Guvernului să impună starea de alertă.



    Ludovic Orban: La ora actuală există o lege adoptată de Parlament, legea 55, care stabileşte legitimitatea acestei masuri. Eu nu am înţeles de ce Curtea Constituţională a preferat să se uite într-un ordin de ministru sau într-o ordonanţă de urgenţă adoptată anterior şi nu s-a uitat la baza legală pentru starea de urgenţă, la decretul prezidenţial şi la aprobarea de către parlament a acestor măsuri. Unde ar fi fost România dacă noi nu am fi putut să asigurăm paza sănătăţii oamenilor prin decizia de a izola pe cei care au avut contact cu persoanele care au fost diagnosticate pozitiv, de a izola sau de a introduce în carantină instituţionalizată persoanele care au venit dintr-un nivel ridicat al infecţiei.”



    Din opoziţie, PSD, principalul partid parlamentar, susţine că Executivul trebuie să vină urgent cu un proiect de lege prin care să reglementeze clar condiţiile de carantinare, de izolare şi de internare obligatorie. Preşedintele interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că, în perioada următoare, ar putea apărea un val de sesizări în justiţie din partea celor care au avut de suferit:


    Au chinuit persoanele asimptomatice săptămâni în şir, ţinându-i în spitale, în vreme ce bolnavii cronici au fost lipsiţi de tratamentul vital. Au instituit carantina prin ordin de ministru, deşi ştiau foarte clar că trebuia prin lege. Responsabilitatea a fost de la început a guvernului. Este datoria guvernului să repare deîndată acest abuz.”



    Tot joi, Curtea Constituţională a dat câştig de cauză şi Guvernului, care nu a mai supus votului din Legislativului prelungirea stării de alertă, la jumătatea acestei luni. Parlamentul, au decis judecătorii constituţionali, nu are dreptul de a valida sau de a respinge prin vot o hotărâre a Guvernului pentru instituirea stării de alertă, fiindcă o astfel de măsură ar afecta principiul separaţiei puterilor în stat.



  • Jurnal românesc – 24.06.2020

    Jurnal românesc – 24.06.2020

    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Ovidiu Burdușa, s-a deplasat zilele trecute în Austria, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai cultelor și ai mediului asociativ românesc. La întrevederea care a avut loc la sediul Ambasadei ţării noastre la Viena a participat şi președintele Comisiei din Senat pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Viorel Badea. Cei doi i-au încurajat pe români să colaboreze cât mai mult, pentru o mai bună coeziune a comunității şi să realizeze constant schimburi de bune practici în special în ceea ce privește depunerea de proiecte cu finanțare nerambursabilă. Ovidiu Burdușa le-a vorbit celor prezenţi despre activităţile DRP prevăzute pentru anul acesta, dar și despre cea de-a doua sesiune de finanțare.


    Secretarul de stat a vizitat apoi Centrul Cultural Românesc de la Graz și a vorbit cu președintele Asociației Culturale “Dor Călător”, Ionel Mircea Popi, fondatorul Radio Austria pentru România – primul studio de radio românesc online din Austria și realizatorul emisiunilor în limba română de la Radio Helsinki Graz. DRP transmite că Burduşa a felicitat întreaga echipă pentru toată munca în beneficiul celor peste 15.000 de români stabiliți în Graz și pentru contribuţia adusă la păstrarea tradițiilor și culturii populare românești. În încheierea vizitei, demnitarul a participat la o slujbă religioasă oficiată la Parohia Română “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Knittelfeld, unde a punctat importanța spiritualității și rolul bisericii în viața românilor de peste hotare.



    Starea de urgență sanitară a fost prelungită în Republica Moldova până la data de 15 iulie, transmite Radio Chişinău. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat decizia şi a avertizat că termenul poate fi prelungit în funcție de evoluția situației epidemiologice. În total aproape 15.000 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus au fost raportate deocamdată în stânga Prutului, iar trendul este unul îngrijorător. Potrivit ministerului Sănătăţii, sute de pacienţi se află în stare gravă în vreme ce aproape 2.300 de medici, farmaciști, asistenți şi personal auxiliar din spitale au fost confirmaţi ca infectaţi. De asemenea, bilanţul deceselor provocate de COVID-19 se apropie de 500. Recent, România a donat Republicii Moldova echipamente şi materiale sanitare în valoare de 3,5 milioane de euro şi a trimis o echipă de medici care au activat în spitale din Bălţi, Chişinău şi Cahul. Radio Chişinău relatează că autorităţile moldovene au cerut şi ajutorul Rusiei în lupta cu SARS-CoV2, solictare ca a fost însă refuzată. Moscova a invocat o hotărâre de Guvern, prin care exportul dispozitivelor medicale produse în Rusia a fost temporar interzis.



    Interpretul român de muzică populară Grigore Gherman, originar din regiunea ucraineană Cernăuți, s-a calificat în finala festivalului-concurs de folclor World Folk Vision 2020, transmite Agenţia BucPress. În această etapă, artistul va concura alături de alţi 49 de finalişti între care şi violonistul Bogdan Iordache. Cei care doresc să-i susțină o pot face online accesând site-ul worldfolk.vision, categoria “Vot popular”. Ediţia din acest an a manifestării se desfăşoară exclusiv online și are trei categorii: dans, cântec şi muzică. 3.950 de interpreți din 115 țări de pe 5 continente s-au înscris în competiţie. Câștigătorii vor fi anunțați pe 1 iulie, iar aceștia vor fi aleși ținându-se cont atât de voturile pe care le primesc online, cât și de opinia juriului care va analiza materialele video transmise. Gala de acordare a premiilor este programată să aibă loc la finele anului la Doha, în Qatar, cu condiţia ca organizarea acesteia să fie permisă de autorități în contextul pandemiei de COVID-19.



    Romanul Omoară-mă!”, de Ana Maria Sandu, reprezintă România la a 5-a ediţie a evenimentului “Noaptea Literaturii”, organizat online în perioada 24-26 iunie. Cu această ocazie, actori ai Teatrului “Örkény István” din Budapesta citesc fragmente traduse în limba maghiară din literatura contemporană a 23 de țări. Fragmentul din cartea Anei Maria Sandu, în traducerea maghiară a Gabriellei Koszta şi lecturat de actrița Józsa Bettina, va fi lansat online, la 26 iunie, pe site-ul şi paginile de Facebook și Youtube ale manifestării. “Noaptea Literaturii” va fi organizată pentru a doua oară și în orașul Debrețin, între 26-28 iunie. În acest interval, actorii Teatrului “Csokonai” vor citi fragmentele în diverse spații deschise din centrul orașului. Actrița Mészáros Ibolya va lectura, pe 26 iunie, același fragment de Ana Maria Sandu, pe terasa cafenelei-librării “Karakter — 1517”, din piața Kossuth. Evenimentul “Noaptea literaturii” este organizat de Clusterul EUNIC Ungaria, iar textele literare selectate au ca temă anul acesta “Secrete”.


  • Moţiune împotriva ministrului de interne

    Moţiune împotriva ministrului de interne

    O nouă moțiune simplă – a
    patra – a fost dezbătută și votată, marți, la București, cel vizat fiind, de
    această dată, Marcel Vela, titularul portofoliului Internelor din guvernul Ludovic
    Orban. Principalul partid de opoziție este inițiatorul demersului,
    social-democrații acuzând că, prin ordonanţele militare emise în timpul celor
    două luni de stare de urgență, au fost impuse o serie de restricţii, care
    ulterior au fost anulate, iar fiecare articol abrogat, spun ei, reprezintă o
    recunoaştere oficială a incompetenţei şi a lipsei de consecvenţă în
    managementul crizei provocate de pandemia de coronavirus. De asemenea, Marcel
    Vela este criticat pentru faptul că ar fi depus cu întârziere proiectul de lege
    pentru reglementarea stării de alertă, fapt care, susţin social-democraţii, ar
    fi dus la trei zile de vid legislativ.

    Potrivit PSD, structurile coordonate de
    ministrul de Interne au minimalizat riscul pandemiei, nu s-au ocupat de
    achiziţionarea echipamentelor de protecţie pentru personalul medical şi de
    aparatura de testare pentru noul coronavirus, iar Grupul de comunicare
    strategică ar fi falsificat deliberat realitatea despre criza sanitară. Drepturile
    fundamentale ale cetăţenilor români au fost prea puternic lovite de
    reglementările prost făcute, de amenzile nelegale şi de excesele autoritare ale
    ministrului Vela
    , se mai arată în textul moțiunii. Toate măsurile din perioada
    pandemiei cu noul coronavirus, deşi restrictive, au fost corecte şi au fost
    luate pentru a proteja sănătatea populaţiei, a venit replica ministrului de
    Interne, care a amintit că acest război împotriva COVID-19 a adus omenirea, inclusiv
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii, într-un punct pentru care nu era pregătită. Deciziile
    trebuiau luate în fracţiuni de secundă, pentru că de acestea depindea sănătatea
    cetăţenilor, a explicat ministrul, potrivit căruia, toate acestea au venit
    în urma unor analize tehnico-ştiinţifice, pentru a limita răspândirea noului
    coronavirus prin adoptarea unor măsuri excepţionale. Iar rezultatele – a spus
    Marcel Vela – demonstrează că măsurile au fost corecte.

    Am pornit de la
    acelaşi start cu ţări precum Spania, Italia, Franţa, Belgia sau Marea Britanie,
    care astăzi înregistrează cifre tragice comparativ cu cele din România,
    a
    argumentat ministrul. El a adăugat că orice demers care conduce spre mai puţine
    persoane infectate, spre mai puţine decese şi spre mai multe persoane vindecate
    este un un câştig pentru toată lumea. Virusul nu alege între stânga şi
    dreapta, între PSD şi PNL, nu vreau să cred că vă doriţi să folosiţi
    acest moment greu pentru a deschide o luptă electorală a acuzelor,
    a completat
    ministrul vizat de moțiune. Moțiune care a fost adoptată – cu 65 de voturi
    pentru, 25 împotrivă şi 5 abţineri – fără ca acest lucru să conducă la o
    schimbare a titularului de la Interne, căci o moțiune simplă nu are această
    putere. Ea are, mai degrabă, rol de atenționare.

  • Limbajul semnelor

    Limbajul semnelor

    S-a încheiat o perioadă de fix 60 de zile din
    istoria României numită stare de urgenţă. A fost o etapă bine plasată în
    contextul internaţional al pandemiei de COVID 19, care ne-a ţinut în case, dar
    cu ochii pe televizoare, monitoare, telefoane şi alte surse de informaţie.

    Au
    fost multe premiere, bune sau rele, petrecute în aceste zile aflate sub zodia
    restricţiilor şi a luptei cu un inamic nevăzut. Este unanim recunoscut că
    societatea omenească nu va mai fi la fel, după această încercare globală, care
    ne-a arătat cum suntem şi ce se află dincolo de fenomene de care nu mai ştiam
    să trecem. Poluarea s-a redus, oamenii au devenit mai solidari, medicii şi
    cercetarea medicală a făcut adevărate fapte de eroism, s-au petrecut drame şi
    tragedii.

    Lucruri imposibile au fost puse în scenă imediat: închiderea, ca o
    ghilotină, a unor frontiere ce erau ca şi desfiinţate, conform filosofiei
    europene, zborurile au fost blocate, America s-a închis contactului exterior,
    toate ţările dezvoltate s-au izolat cât mai mult în interiorul frontierelor,
    cele mai căutate mărfuri au devenit inestetica mască chirurgicală şi
    dezinfectanţii de orice fel. Deşi vream să ne scoatem copiii din insistentul
    virtual, acum ne-am îndreptat cu toţii spre calculatoare, ca o salvare din
    această închidere mondială.

    România a aplicat toate aceste măsuri, cu efectele
    de rigoare. Se pare că am fi campioni la amenzi, dar important este că a fost o
    bună mobilizare şi un răspuns emoţionant la acest efort naţional. Ne vom aminti
    şi vom discuta despre cele petrecute în aceste zile, o epopee în direct cu
    momentele sale care au devenit virale, un termen din IT şi nu medical.

    Există
    şi personaje care au ieşit în relief în aceste zile. Este vorba, desigur, de
    preşedintele ţării, de premier şi guvern, cu accent pe miniştrii sănătăţii şi
    de interne, de responsabilii stărilor de urgenţă, de medici cu
    responsabilitate, de parlamentari şi politicieni, de primari, de interlopi
    vocali.

    Un personaj intrat în legenda acestor vremuri, de care ne vom aminti cu
    drag, este Bogdan Anicescu. Desigur, numele în sine nu ne spune mare lucru, dar
    vom zâmbi cu toţii când aflăm că este vorba de tânărul îmbrăcat în negru care
    transpunea decizii importante într-un expresiv limbaj mimico-gestual, chiar în
    faţa ministrului de interne şi a responsabililor de la situaţii de urgenţă.

    Bogdan Anicescu are 31 de ani, este absolvent de Psihopedagogie Specială și
    este interpret în limbaj mimico-gestual în cadrul Asociației Naționale a
    Surzilor din România. Televiziunea naţională are de mai mult timp programe de
    informare transpuse în limbajul semnelelor, fără de care cei lipsiţi de auz nu
    pot afla imediat despre ce este vorba. Or, în cazul conferinţelor de presă de
    prezentare a ordonanţelor militare, organizate de urgenţă, la ore târzii sau
    anunţate în ultimul moment, era foarte important ca informaţia să ajungă
    imediat şi la cei lipsiţi de auz. Nu a fost nicio astfel de întâlnire de
    urgenţă la care să lipsească Bogdan, băiatul cu semnele. A fost un efort
    special de a găsi semnele cele mai potrivite sau expresive pentru cuvintele
    momentului.

    Cum se spune coronavirus în limbajul semnelor?

    Se face semnul unei
    coroane şi semnul de dispersie
    , dezvăluie Bogdan Anicescu, cel care ne-a atras
    atenţia asupra situaţiei surdo-muţilor, cei scufundaţi în lumea tăcerii.

    Nu
    este nici simplu şi nici uşor să vorbeşti prin gesturi, timp îndelungat, şi
    intens, despre reglementări extrem de importante. Se îmbracă în negru pentru ca
    gesturile sale să fie cât mai vizibile şi completează gesticulaţia cu expresii
    faciale sau mişcări ale buzelor care sunt citite de cei care nu pot auzi.
    S-au făcut multe glume despre semnele prin care vorbeşte el, în limbajul
    mimico-gestual, dar mulţi recunosc că se uită cu atenţie la neobositul
    interpret, încercând să desluşească cum se spune la una sau alta. Bogdan Anicescu
    nu a fost trecut în sondaje, dar nu ar trebui să ne mire cât este de popular în
    rândul românilor. Totul este să nu îl trecem cu numele real, prea puţin
    cunoscut, ci drept băiatul care traduce ordonanţele militare în limbajul
    surzilor.

  • ORDONANȚA MILITARĂ NR. 12 / 13.05.2020

    ORDONANȚA MILITARĂ NR. 12 / 13.05.2020

    Art.1 – (1) Se ridică măsura de carantinare în municipiul Suceava şi în zona limitrofă, formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcia, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei.


    (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Art.2 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.



  • ORDONANȚA MILITARĂ NR. 11 / 11.05.2020

    ORDONANȚA MILITARĂ NR. 11 / 11.05.2020

    Art.1 – (1) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania și din Spania către România, pentru toate aeroporturile din România, începând cu data de 12 mai 2020, până la data de 14 mai 2020, inclusiv.


    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, servicii tehnice, precum și aterizărilor tehnice necomerciale.



    Art.2 – (1) Se exceptează de la măsura de izolare la domiciliu personalul navigant român, maritim și fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, dacă la intrarea în țară nu prezintă simptomele asociate COVID-19 și sunt respectate condițiile stabilite la art. 3 din Ordonanța militară nr. 9/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19.


    (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.



    Art.3 – (1) Se ridică măsura de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița.


    (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.



    Art.4 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:


    a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art. 1;


    b) Poliția de Frontieră Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art. 2.


    (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1 și 2 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate legislația în vigoare.



    Art.5 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

  • Ultimele zile de stare de urgenţă

    Ultimele zile de stare de urgenţă

    Ultimele
    două luni au fost atipice pentru români, declarată pe 16 martie, starea de
    urgență impusă de noul coronavirus bulversându-le existența. Copiii nu mai merg
    la școală. Foarte mulți părinți fie au fost obligați să lucreze de acasă, fie
    au intrat în șomaj tehnic sau au rămas, chiar, fără locuri de muncă. Teatre,
    săli de spectacole, cinematografe sau magazine sunt închise. Parcurile au
    devenit teritorii interzise. Vârstnicilor de peste 65 de ani le-au fost
    limitate drastic – la două, apoi la șase ore pe zi – ieșirile din casă. Cine a
    fost obligat să se deplaseze a putut să o facă doar în scopuri stricte pentru
    verificarea cărora a fost obligat, dacă poliția i-o cerea, să prezinte legitimația
    de serviciu, o adeverință de la angajator sau o declarație pe proprie
    răspundere.

    Oamenii nu au mai avut voie să intre în biserici, slujbele fiind oficiate
    de slujitorii religioși în lipsa publicului. De aceea, Paștele de anul acesta a
    fost sărbătorit doar din fața ecranelor tv, a computerelor sau a telefoanelor
    smart, totul fiind transmis exclusiv prin mass-media sau online. Nefirească
    pentru români a fost și ziua de 1 Mai, obișnuiți, în vremuri normale, să iasă
    la iarbă verde alături de familie și prieteni. Or, după aceste două luni de
    restricții severe, oamenii sunt nerăbdători să treacă, din 15 mai, la etapa a
    doua – adică la starea de alertă și, deci, la relaxarea constrângerilor.

    În
    această perspectivă, Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut o serie de
    propuneri, lansate în dezbatere publică, pe
    baza cărora vor fi emise proceduri sau reguli. Astfel, hotelurile ar urma să
    ofere servicii de cazare, dar doar pentru deplasări în interes profesional sau
    pentru mentenanţă. Se vor redeschide saloanele de îngrijire personală
    (frizerie, coafură, manichiură, pedichiură şi cosmetică), dar ar urma să fie
    asigurată o suprafaţă minimă de 4 metri pătraţi pentru fiecare client şi o
    distanţă minimă de 2 metri între oricare două persoane. Se are în vedere și
    redeschiderea cabinetelor stomatologice unde programarea pacienților de peste
    65 de ani sau care suferă de o patologie cronică se va face pentru începutul
    programului de lucru. În unitățile sanitare non-Covid ar urma să fie evitate,pe cât posibil, internările, iar tratamentul
    medical să fie efectuat la domiciliu/ambulatoriu. Printre propunerile Institutului
    Naţional de Sănătate Publică nu lipsesc nici cele pentru domeniul
    învățământului, în perspectiva susținerii examenelor de către elevii din
    clasele terminale de gimnaziu și liceu sau pentru transportul de persoane. Autoritățile
    nu obosesc să spună, însă, că data de 15 mai, când se va trece la starea de
    alertă, va avea doar valoare administrativă, problemele generate de noul
    coronavirus rămânând la fel de actuale ca până acum.