Tag: starea economiei

  • Retrospectiva săptămânii 03.09 – 09.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 03.09 – 09.09.2017

    Starea economiei României


    La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul
    social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei.
    Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de
    5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul
    trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate
    măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele
    externe ale României – a mai spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că
    salariile şi pensiile au crescut. Social-democraţii spun că actualul guvern
    investeşte în dezvoltare, asumându-şi un program care oferă o imagine extrem de
    realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.
    Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care guvernul gestionează
    economia ţării. Ei susţin că situaţia economică reală nu ar fi cea prezentată
    de PSD şi că, pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat, executivul va
    sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare.



    Vizita comisarului european pentru Politică
    Regională, Corina Creţu, la Bucureşti


    Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu,a venit, în această săptămână, la Bucureşti, unde a atras
    atenţia că trebuie accelerat ritmul de pregătire şi implementare a proiectelor.
    Sunt însă şi semnale pozitive că gradul de absorbţie a fondurilor europene va
    creşte, iar bani europeni au început să vină în România, a mai spus comisarul: Au fost acreditate toate
    autorităţile de management şi contol a bugetului de 23 de milirde de euro care
    a fost alocat României pentru perioada de programare 2014-2020. Peste vară,
    Comisia a rambursat deja 95 de milioane pentru iniţiative, pentru intreprinderi
    mici si mijlocii şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi,
    adică cereri de plată de 350 de milioane de euro care urmează a fi plătite cât
    mai curând posibil.
    România ar putea atrage, până la finele anului, un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi
    de coeziune, a apreciat Corina Creţu.



    Demisie în guvernul de la Bucureşti


    Social-democratul Adrian Ţuţuianu a
    demisionat, în această săptămână, din funcţia de ministru al Apărării, pe care
    o deţinea în guvernul PSD-ALDE. Demisia i-a fost cerută de premierul Mihai
    Tudose după ce Ministerul Apărării dăduse un comunicat, în care, răspunzând
    unei solicitări a ziariştilor, se preciza că, pe 15 septembrie, angajaţii MApN
    ar fi urmat să primească doar salariile, dar fără norma de hrană şi banii de
    chirie şi fără a fi virate la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi
    impozitul pe venit.. Situaţia ar fi urmat să fie reglementată până pe 25
    septembrie, când ar fi fost achitate restanţele. Presa şi opoziţia de dreapta
    au conchis imediat că nu mai sunt bani pentru salariile militarilor. Premierul
    i-a reproşat lui Adrian Ţuţuianu comunicarea defectuoasă:
    Vorbim despre un element important de siguranţă naţională, vorbim despre
    armata României, membră NATO. Cum să ieşi pe piaţă cu un asemenea mesaj?

    Mihai Tudose a dat asigurări că la buget sunt suficienţi bani pentru ministerul
    Apărării, căruia, de altfel, i-au fost alocate două procente din PIB. Analiştii
    economici se tem, însă, că neînţelegerea de la MapN ar putea fi un simptom al
    penuriei reale de fonduri, în pofida unei creşteri economice record.



    Reacţii la noua lege a învăţământului din Ucraina


    Ministerul roman
    al Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma noii Legi a
    Învățământului adoptată pe 5 septembrie de către Rada Supremă a Ucrainei,
    considerând că aceasta pune în pericol învăţământul în limbile minorităților
    naționale. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu
    îngrijorare evoluţia modificărilor legislative, prin care se prevede
    introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne
    de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
    ministrul de resort Andreea Păstîrnac a reiterat importanţa învăţământului în
    limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti
    din Ucraina – una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural şi istoric. Subiectul va
    fi prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa
    la Kiev, săptămâna viitoare, pentru a discuta despre minoritatea română din
    Ucraina.



    Festivalul Enescu


    Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în
    alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi
    muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul
    celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific este celebrul dirijor Zubin
    Mehta, iar director artistic un alt dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, în
    programul căruia au fost programate pentru această săptămână concerte susţinute
    de Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestra Română de
    Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne. Societatea
    Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din România care
    transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu – organizat pentru prima dată în 1958, întrerupt în 1971 de
    regimul comunist şi reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
    desfăşoară din doi în doi ani.

  • Starea economiei la schimbarea guvernului

    Starea economiei la schimbarea guvernului

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră
    că, după depunerea mandatului Executivului, este nevoie de formarea rapidă a
    unui nou guvern. Aceasta, pentru a nu lăsa loc incertitudinii într-o perioadă
    în care economia ţării merge bine.

    Mugur Isărescu: Efectele
    vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi de deciziile pe
    care le va lua noul guvern; ceea ce pot să vă spun este că în prezent situaţia
    macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă, în
    general poziţia economică a ţării este bună şi că ne-am creat acel câmp de
    acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unei situaţii, să îi spunem mai
    dificilă.

    BNR a
    decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75 la sută pe an şi a
    rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută. Guvernatorul Băncii
    Centrale a justificat deciziile prin situaţiile nesigure din prezent: pe plan
    intern – lipsa bugetului pentru anul viitor, iar la nivel internaţional -
    evoluţia principalelor economii emergente şi mai ales a Chinei.

    Mugur
    Isărescu: Pe plan intern, procesul de numire a unui nou
    guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice,
    mai ales că bugetul este încă neconfigurat. Mediul extern continuă, de
    asemenea, să fie marcat de incertitudini, având ca surse principale evoluţiile
    economice din China şi din alte state emergente majore, cu implicaţii asupra
    creşterii economice a zonei euro, dar şi la nivel global.

    Pe de altă parte,
    Isărescu a spus că rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la niveluri negative şi
    chiar s-a plasat pe un palier inferior celui anticipat, în principal ca urmare
    a scăderii peste aşteptări a preţului combustibililor. El a adăugat că inflaţia
    va înregistra valori situate sub zero şi în următoarele trei trimestre, urmând
    apoi să revină pe trend pozitiv, dar fără a depăşi 1,5% până la începutul
    anului 2017.

    În plus, a mai spus guvernatorul, activitatea de creditare şi-a
    consolidat evoluţia pozitivă pe seama creşterii componentei în lei care, pentru
    prima dată după aproape opt ani, a depăşit ponderea deţinută de împrumuturile
    în valută.

    Evoluţia buna a economiei româneşti este confirmată de Comisia
    Europena în prognoza sa de toamnă. Executivul comunitar a îmbunătăţit previziunile privind
    creşterea economică a Romaniei până la 3,5% în acest an şi 4,1% in 2016. Şi Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în creştere estimările
    privind avansul economiei româneşti în 2015 şi 2016 la 3,5%, respectiv, 3,7%.
    In cel mai recent raport elaborat de instituţie şi publicat, joi, BERD afirmă
    că România va înregistra cea mai mare creştere economică din sud-estul Europei
    în acest an.