Radio România Internațional

Tag: starea UE

  • Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Criza energhetică şi agiutorlu tră Ucraina fură tru prota thesi tru discursulu ti catandisea a Uniunillei ţănut di prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, tru plenlu a Parlamentului European di Strabourg.


    Vladimir Putin, adusi aminti diznău năsa, easti maş elu responsabilu tră actuala criză şi tră creaştirea nicontrolată a păhadzloru la gaze şi curentu electric.


    Comisia caftă apandisi la provocările aliştei crize, iar anamisa di pripunirli a llei s’arădăpsescu ñicurarea a consumului di energihe electrică cu nai pţăn 5% tru kirolu a oarilor di kipită şi ună ñicurari a căftarillei cu nai ma pţănu 10% până tru martu anlu yinitoru. Executivlu comunitar pripune, tutunăoară, un plafon temporar a veniturilor, di 180 di euro tră un megawatt/oră, tră producătorlli di energie electrică ditu izvuri regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturli cari năstrecu plafonul va s’hibă colectate di guverne şi ufilisiti tra s’lli-agiută consumatorlli di energhie să-şi ñicuradză facturli, cundille şefa a executivlui comunitar.



    Ursula von der Leyen pripusi şi plafonarea a profiturlor tru cazlu a ntreprindirilor cari produc energie electrică cu un custuseari scădzută:


    “Tru economia a noastră suţială di piaţă, sa’aminţă unu profit easti un lucru bun. Ama, tru aestă oară, nu easti corect să s’amintă profituri record ditu polimu şi pi skiniratlu a consumatorilor. Bănămu un kiro tru cari amintatiţli lipseaşti s’hibă ampărţăte şi direcţionate cătră aţelli cari au nai ma mari ananghi di eali. Di itia a ptipunirillei a noastre, va s’ascumbusimu cama di 140 di miliardi di euro cătră statele membre, cu scupolu tra s’ñîcurămu direct impactul aliştei catandisi. Şi di itia că triţemu pritu ună criză a combustibililor fosili, aestă industrie ari tru arada a llei ună borgi speţială. Mărli companii ditu sectorlu a petrolui, gazelor şi cărbunilui nregistreadză şi eali profituri babageani. Lipseaşti s’contribuie şi eali, neise, ună turlie echitabilă şi s’păltească ună contribuţie di criză”.



    Prezidenta ali Comisie cundille, di altă parti, că easti tru favoarea reproiectarillei păzarea di energie electrică, cari lipseaşti s’hibă dicuplată di aţea a gazlui. Ea dimăndă că va s’dişcllidă ună nauă bancă ahărdzită ti dezvoltarea a hidrogenui, momentu cari poate s’hibă un punct di aşuţătură tră Uniunea Europeană, cari ş’lo borgea s’alasă dinăpoi dependenţa di combustibilii fosili importaţ ditu Rusia.


    Tru prezenţa Olenei Zelenska, nicukira a prezidentului ali Ucraină, călisită s’llia parti la discursu, Ursula von der Leyen spusi că agiutorlu financiar va s’da ma largu ti Ucraina ca un angajamentu pi lungu kiro. Uniunea va s’da 100 di miliuñi di euro tră reconstrucţia a şcolliurlor asparti di polimu, ama nu va s’da maş finanţare, că şi hălăţli di cari văsilia ari ananghi tra ş’valorifică la maximum potenţialu. Europa diadi ali Ucraină asistenţă financiară tru valoare di piste 19 miliardi di euro, ahoryea easti, ama agiutorlu militar.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Discurs privind starea UE

    Discurs privind starea UE

    Criza energetică şi ajutorul pentru Ucraina au dominat discursul despre starea Uniunii ţinut de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strabourg.

    Vladimir Putin, a reamintit ea, este singurul responsabil pentru actuala criză şi pentru creşterea necontrolată a preţurilor la gaze şi curent electric.

    Comisia caută răspunsuri la provocările acestei crize, iar printre propunerile sale se numără reducerea consumului de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf şi o reducere a cererii cu cel puţin 10% până în martie anul viitor. Executivul comunitar propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor, de 180 de euro pentru un megawatt/oră, pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturile care depăşesc plafonul vor fi colectate de guverne şi utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să-şi reducă facturile, a precizat şefa executivului comunitar.


    Ursula von der Leyen a propus şi plafonarea profiturilor în cazul întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut:

    În economia noastră socială de piaţă, să obţii profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obţină profituri record de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărţite şi direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situaţii. Şi pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, această industrie are la rândul ei o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor şi cărbunelui înregistrează şi ele profituri uriaşe. Trebuie să contribuie şi ele, prin urmare, în mod echitabil şi să plătească o contribuţie de criză.


    Preşedinta Comisiei a pledat, pe de altă parte, în favoarea reproiectării pieţei de energie electrică, care ar trebui decuplată de cea a gazului. Ea a anunţat că se va înfiinţa o nouă bancă dedicată dezvoltării hidrogenului, moment care poate constitui un punct de cotitură pentru Uniunea Europeană, care s-a angajat să lase în urmă dependenţa de combustibilii fosili importaţi din Rusia.

    În prezenţa Olenei Zelenska, soţia preşedintelui Ucrainei, invitată să asiste la discurs, Ursula von der Leyen a afirmat că ajutorul financiar va continua pentru Ucraina ca un angajament pe termen lung. Uniunea va acorda 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia şcolilor distruse de război, însă nu va oferi doar finanţare, ci şi mijloacele de care ţara are nevoie pentru a-şi valorifica la maximum potenţialul. Europa a furnizat Ucrainei asistenţă financiară în valoare de peste 19 miliarde de euro, fără a pune la socoteală sprijinul militar.


  • Jurnal românesc – 15.09.2022

    Jurnal românesc – 15.09.2022

    Eurodeputaţii români au abordat din nou subiectul aderării României la spaţiul Schengen, cu ocazia dezbaterii ce a urmat discursului privind starea Uniunii Europene susţinut de şefa Executivului Comunitar, Ursula von der Leyen, în plenul Legislativului European.

    Avem nevoie de aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, a declarat eurodeputatul Rovana Plumb, care a amintit că ţara noastră aplică în fiecare zi criteriile Schengen pentru apărarea frontierelor estice ale UE.

    Europarlamentarul Siegfried Mureşan a vorbit despre extinderea NATO şi a cerut aceeaşi abordare din partea statelor membre şi în cazul lărgirii spaţiul Schengen. De mulţi ani, România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile. Iar acum le îndeplineşte şi Croaţia. (…) extinderea spaţiului Schengen înseamnă mai multă securitate pentru noi toţi, a punctat Mureşan.

    La rândul său, eurodeputatul Rareş Bogdan a făcut apel la solidaritate şi a afirmat că România cere ceea ce i se cuvine. Poporul român nu solicită favoruri, ci un statut demn şi legitim, într-o Europă la a cărei stabilitate şi continuitate contribuie în fiecare zi. Vrem dreptate pentru România, vrem în Schengen. Este dreptul nostru, a afirmat Rareş Bogdan.

    Decizia de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie este una politică şi se poate lua, în Consiliul European, doar cu unanimitatea voturilor reprezentanţilor statelor membre.

    Ministerul de Externe informează că sindicatul naţional al controlorilor de trafic aerian din Franţa a anunţat intrarea în grevă de la data de 16 septembrie, ora 6.00, până pe 17 septembrie, la aceeaşi oră. În perioada menţionată, vor fi asigurate doar jumătate din zborurile programate. Bucureştiul îi îndeamnă pe cetăţenii români să consulte site-ul parisaeroport.fr şi să verifice informaţiile oferite de operatorii şi companiile aeriene prin intermediul cărora au planificate călătorii. Românii pot solicita asistenţă consulară Ambasada ţării noastre la Paris şi la Consulatele Generale la Marsilia, Lyon şi Strasbourg ale căror date de contact se găsesc pe paginile de internet paris.mae.ro, marsilia.mae.ro, lyon.mae.ro şi strasbourg.mae.ro. Bucureştiul le reaminteşte românilor care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie şi aplicaţia mobilă Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.

    Asociația co/rizom reprezintă România la Festivalul Internațional Săptămâna de Design de la Viena, care se desfășoară în perioada 16 – 25 septembrie. În cadrul expoziţiei intitulate Puterea celor trei: vizualizarea abilităților extraordinare și a puterii colaborării co/rizom va prezenta proiecte realizate de meşteşugari din Ungaria, Georgia, Austria, Bosnia, Nigeria, Albania şi România. Proiectele româneşti sunt Zestrea Beiușeana / Beiuș, Vasilică Isăcescu / Talpe, Angelică Papaleț / Periș şi Victor Clopotar / Brăteiu. co/rizom va deschide în spațiul central al Festivalului şi un stand expozițional de prezentare a activității sale prin care susține producția, promovarea și distribuția de produse artizanale autentice. Asociaţia transformă conceptele și competențele meșteșugarilor în mijloace de a-și asigura un venit. Lansat în 2007, Viena Design Week a devenit cel mai important festival de profil din spațiul austriac. Manifestarea se axează pe designul de produs, industrial, grafic, de mobilier, dar şi pe design social şi arhitectură. Participarea românească este sprijinită de ICR Viena.

    Expoziția Cum am ajuns aici? a artistului Vladimir Păun-Vrapciu va fi deschisă, la 16 septembrie, la galeria Accademiei di Romania la Roma. Vor fi expuse 16 lucrări de pictură și grafică ce evocă experiențele creatorului din ultimii doi ani, în care lumea pare să se fi oprit din cauza pandemiei de coronavirus. Una dintre aceste lucrări, intitulată 24-25 decembrie, a primit trofeul The Best Artist și Premiul Special al Juriului Internațional al Bienalei de la Florența. Vladimir Păun-Vrapciu este membru al Ordinului Arhitecților din România, Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Asociaţiei Internaţionale a Artelor Vizuale. A avut expoziții personale şi de grup în România, Statele Unite ale Americii, Italia, Franţa şi Macedonia de Nord, iar proiectele sale au fost selectate pentru diverse Anuale și Bienale. Expoziția de la Roma va rămâne deschisă timp de două săptămâni, până la 30 septembrie.