Radio România Internațional

Tag: stat

  • Die Regierung plant neue Wirtschafts- und Steuermaßnahmen

    Die Regierung plant neue Wirtschafts- und Steuermaßnahmen

    Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat am Dienstag erklärt, bei den Haushaltsausgaben sollte man vorsichtig bleiben, auch wenn Rumänien ein Rekordwirtschaftswachstum unter den EU-Ländern verzeichnet. Dies erklärte Präsident Iohannis bei dem Treffen Rumäniens Präsident in Dialog mit den Unternehmern“, das am Sitz der Rumänischen Industrie- und Handelskammer stattgefunden hat. Dabei erinnerte Iohannis auch an die Vorschläge über neue Steuermaßnahmen, die in letzter Zeit vorgelegt wurden und betonte, dass weiterhin Voraussehbarkeit, wirtschaftliche Stabilität und Unterstützung für das Geschäftsumfeld notwendig seien. Das Vertrauen zwischen Staat und Wirtschaft wird nicht nur in den Wahljahren aufgebaut, sondern vielmehr nach den Wahlen, durch eine kohärente Wirtschaftspolitik. Ein wichtiger Schritt, sei für Rumänien die Entwicklung der Infrastruktur, denn ohne Infrastruktur seien in keinem Wirtschaftsbereich gute Leistungen möglich. Klaus Iohannis:



    Leider muß ich mit Besorgnis feststellen, dass Regierungen kommen und gehen, aber die Probleme der Infrastruktur ungelöst bleiben. Und das obwohl es an Geld nicht fehlt, weder an Fonds in der rumänischen Währung noch an EU-Fonds. Es wäre vielleicht relevant, wenn ein wichtiges Leistungskriterium für eine Regierung eben die Abschöpfung der EU-Fonds und die praktische Umsetzung der Investitionsprojekte sein sollte, und nicht der Disput darum, wer am schnellsten die Gehälter der Staatsbediensteten erhöht.



    Die Erklärungen des rumänischen Staatschefs erfolgten auf dem Hintergrund der Steuermaßnahmen und Gehaltserhöhungen, die von der linksgerichteten Regierungskoalition der Sozialdemokatischen Partei PSD und der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE angekündigt wurden. Im Parlament wird zur Zeit über den Entwurf zum einheitlichen Entlohnungsgesetz debattiert, das für die nächsten Jahre bedeutende Gehaltserhöhungen für Staatsbedienstete vorsieht. Die ersten, die Gehaltserhöhungen von 30% bekommen haben, waren die Bürgermeister, die Vizebürgermeister, die Kreisratsvorsitzenden und die Kreisratsvizevorsitzenden; deren Gehälter werden aber von den Kommunalhaushalten bezahlt.



    Andererseits sollte Anfang des nächsten Jahres das Einkommenssteuersystem in Rumänien geändert werden: nach einem vom Finanzministerium zur Sprache gebrachten Vorschlag sollen die Einkommen der Haushalte besteuert und ein System von Absetzbarkeiten eingeführt werden. Ab dem 1. Januar 2018 soll der Regelsatz von heute 16% auf 10% fallen. Im selben Projekt steht auch, dass gewisse Dienstleistungen von der Steuer abgesetzt werden können, wie z. B. ärztliche Behandlungen im privaten Krankenversicherungssystem und die Ausbildung der Kinder. Ferner sollten die zur Zeit vom Arbeitgeber bezahlten Krankenversicherungs- und Rentenversicherungsbeiträge von den Arbeitnehmern selbst entrichtet werden, und die Arbeitslosenversicherungsbeiträge sollen ganz entfallen.



    Die Handelskammer der Vereinigten Staaten in Rumänien ist der Meinung, dass die Einfuhrung eines sehr komplexen Steuersystems vermieden werden sollte, weil dies große Probleme für die Bevölkerung verursachen könnte. Die Vertreter der US-Handelskammer präzisieren, es bestehe weiterhin Besorgnis über das Wuchern der Bürokratie und die Schwierigkeiten beim Erreichen des gesetzten Ziels bei den Haushaltseinnahmen. Die US-Handelskammer AmCham Romania hat mehr als 400 Mitglieder – das sind US-amerikanische internationale und lokale Unternehmen mit Gesamtinvestitionen von über 20 Milliarden Dollar.

  • Statul Asăneştilor

    Statul Asăneştilor

    În 1185, nervozitatea în rândurile contribuabililor Imperiului bizantin ajunsese la cote maxime. Administraţia centrală crescuse taxele pentru căsătoria împăratului Isac al II-lea Anghelos cu fiica regelui Ungariei, ceea ce dusese la nemulţumiri puternice. Doi fraţi, boierii români Petru şi Ioan Asan, lideri ai comunităţilor din nordul Bulgariei de azi, au prezentat curţii imperiale un protest formal împotriva acelor creşteri de taxe, protest respins cu violenţă. Întorşi la Veliko Târnovo, reşedinţa lor, cei doi fraţi declanşează răscoala antibizantină care se va finaliza cu apariţia statului româno-bulgar sau a celui de-al doilea ţarat bulgar, condus de dinastia Asăneştilor. Statul a funcţionat până în jurul anului 1260, când s-a fragmentat, în 1396 toate formaţiunile statale succesoare fiind cucerite de otomani.



    Stat multietnic, ţaratul româno-bulgar a avut în componenţă cel puţin 3 etnii: români, bulgari şi cumani. Istoricul Alexandru Madgearu arată că pe baza surselor se poate construi cu greu o hartă a statului: “Sunt mai multe surse care îi menţionează concomitent, uneori în aceeaşi frază, şi pe vlahi, şi pe bulgari şi pe cumani. Se făcea o distincţie clară de natură etnică între participanţii la o campanie militară, la un asediu, sau la cei care făceau parte din populaţia zonei. Se mai face distincţie chiar între teritorii denumite Bulgaria şi Vlahia. Deci se pare că a existat o Vlahie. Însă nu era numele folosit de românii înşişi pentru că românii nu şi-au spus niciodată vlahi. Sursa respectivă, e vorba de unul dintre actele papei, dacă denumeşte Vlahia un anumit teritoriu în aceeaşi frază, asociat cu Bulgaria, înseamnă că statul avea nişte diviziuni, nişte terirorii care puteau beneficia de o anumită autonomie. Nu ştim mai nimic în privinţa aceasta. Ştim doar că exista o diferenţă net marcată între vlahi şi bulgari menţionată de sursele bizantine, Niketas Honiates, în special.”



    Cu toate că naţiunea medievală avea un alt sens decât cea moedernă, Asăneştii erau conştienţi de propria lor origine. Dar separările etnice nu au fost însă un obstacol în coalizarea împotriva puterii centrale. Alexandru Madgearu: “Sigur că ei erau conştienţi de originea lor etnică, dar pentru acea perioadă trebuie să ne gândim că idea de etnie, de naţiune, nu avea aceeaşi semnificaţie precum o are începând de prin secolele 18-19. Avea mai mult o apartenenţă de grup, de religie, de stare socială. Nu avem direct de la ei decât această informaţie, care apare în mai multe locuri, din corespondenţa cu papa, unde se spune că “noi suntem de sânge roman”. De exemplu, la aceste revolte participarea a fost multietnică. Duşmanii nu erau grecii ca etnie greacă. Duşmanul era puterea de la Constantinopol reprezentată prin cei care luau dările. Pentru că toate au pornit de la motive de natură fiscală, economică, şi nu neapărat cei săraci au fost cei care s-au răzvrătit, ci cei bogaţi. Ei erau cei loviţi în principal şi atunci i-au antrenat pe oamenii de rând.”



    Răscoala antibizantină a avut însă şi o componentă mistică, pe lângă motivaţia economică, pe care am fi tentaţi s-o neglijăm. Alexandru Madgearu arată că practicile mobilizării religioase în scopuri politice erau frecvente în Evul Mediu: “Iată cum i-au stârnit la revoltă pe români şi pe bulgari fraţii Asăneşti la Târnovo. Au imaginat o poveste întreagă, cu sfântul Dumitru care a plecat de la Salonic, care fusese cucerit de normanzi. Au zis aşa: sfântul i-a abandonat pe greci din cauza păcatelor lor şi a venit la noi, la Târnovo. Au făcut un fel de capelă la poalele cetăţii şi au adunat nişte indivizi care, după părerea mea, erau drogaţi cu ciuperci halucinogene, după manifestările care sunt descrise de Nikita Honiates. Nu e de râs. Asta a fost o practică milenară. Am făcut o comparaţie cu relatarea lui Marco Bandini de la 1650 din Moldova, unde descrie ceva similar. Nişte personaje aflate în stare de delir mistic au început să cânte şi să ţipe “sf. Dumitru e cu noi” şi “să pornim la luptă contra blestemaţilor de greci”. O asemenea acţiune de război psihologic, în termeni actuali, a fost decisivă pentru declanşarea revoltei. Ne spune Niketas Honiates că se cam codeau să pornească la luptă.”



    Alexandru Madgearu a spus că principalul obstacol în identificarea mai multor caracteristici ale statului Asăneştilor este cantitatea restrânsă de surse. “Lipsesc izvoare, n-avem cum să ştim, într-un oraş, câţi erau bulgari, câţi erau români. Nici măcar nu avem cimitire care ar putea permite să se facă asemenea aprecieri. Atunci când aceşti conducători erau mai slabi, s-au declanşat mişcări separatiste, în timpul lui Borilă, pe urmă în timpul lui Constantin Asan. Depindea de cât de autoritar era ţarul. Dacă nu era, atunci erau grupări de boieri care, pe diferite teritorii, se declarau autonomi dacă nu cumva chiar independenţi.”



    Primii trei suverani, Petru, Ioan Asan şi Ioniţă, au fost de origine română, după care dinastia se bulgarizează. Statul Asăneştilor va rămâne o entitate distinctă şi pe fondul prăbuşirii Bizanţului care, după cucerirea sa de către cruciaţi din 1204, nu va mai reprezenta o forţă. Apariţia Imperiului otoman în regiune, începând cu prima jumătate a secolului al 14-lea, va însemna inaugurarea unei noi formule politico-statale.

  • Coaliţia internaţională împotriva terorismului

    Coaliţia internaţională împotriva terorismului

    Armata americană şi forţe ale naţiunilor partenere în lupta împotriva terorismului au efectuat, marţi, pentru prima dată, raiduri împotriva a 20 de obiective deţinute de organizaţia Statul Islamic în Siria, folosind avioane de vânătoare, bombardiere si rachete Tomahawk. Potrivit agentiilor de presă, Statele Unite au fost sprijinite în această acţiune de Arabia Saudită, Iordania, Bahrain-ului şi Emiratele Arabe Unite.



    Damascul a fost informat de americani cu privire la loviturile efectuate pe teritoriul său, cu precizarea că ele nu au fost îndreptate impotriva statului sirian. Acţiunea fără precedent a Statelor Unite intervine pe fondul deteriorării accentuate a situaţiei din Irak şi Siria, unde gruparea ultraradicală îşi continuă ofensiva armată şi cere musulmanilor să ucidă cetăţeni, în special americani şi francezi, din ţările care formează coaliţia internaţională creată împotriva sa. Organizaţia şi-a câştigat o macabră celebritate prin comportamentul brutal, marcat de asasinate, violuri, luări de ostatici.



    Statele Unite şi Franţa sunt cele două ţări care au lansat, până în prezent, lovituri aeriene în Irak, împotriva poziţiilor Statului Islamic, grupare care a declarat, la 1 iulie, un califat în Siria şi Irak. Un oficial al Pentagonului a indicat că raidurile de marţi au vizat poziţii ale Statului Islamic la Raqa, principalul bastion al jihadiştilor în Siria. Organizaţia controleaza şi cea mai mare parte din estul ţării, în special provincia petrolieră Deir Ezzor şi o mare parte a frontierei cu Turcia.



    Combatanţii kurzi sirieni au anunţat că au oprit înaintarea jihadiştilor către oraşul Kobani, situat la frontiera cu Turcia – teatrul unor violente confruntări care au provocat inclusiv un nou exod al populaţiei către Turcia. În urma agravării conflictului din zonă, secretarul de stat american, John Kerry, a cerut formarea unei coaliţii mondiale de ţări europene şi arabe, alături de Statele Unite, care să distrugă Statul Islamic în Irak şi Siria.



    La Bucureşti, premierul Victor Ponta a anunţat că România sprijină formarea acestei coaliţii şi va participa cu ceea ce se decide din punct de vedere strategic şi operaţional la efortul internaţional făcut în acest sens. Un recent sondaj releva că majoritatea românilor sunt îngrijoraţi de situaţia din Ucraina şi de atacurile organizaţiei Statul Islamic. 44% dintre ei sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de acţiunile jihadiştilor.

  • Restructurări economiţi

    Restructurări economiţi

    După 25 di ani, câţ tricură di la ascăpitata a comunismului, statlu român nu aprăftăsi, nica, s-ascapa dit portofoliul a lui di tuti companiile cari îngl’it, acutotalui, pâradzl’ii a contribuabililor. Multi dit aesti companii, un chiro pi amintaticu, prezentate di aţel di ma ninti regim ca alithealui mostri di dezvoltare economică, s-alâxirâ, unâ s-unâ icâ cu chirolu, tru aţea ţi analiştil’i numâsescu guvi lăi a bugetlui di stat. Managmentul slabu, numâserli pi criterii politiţe a directorlor, fără s-acaţâ tru isapi şi axizerli profesionale, omniprezentili sinecuri icâ aranjamentili la ancupârari suntu mash ndauâ dit arada a metodilor, fapti timbihi di presă, prit cari companiile di stat furâ căpuşate.



    Unâ piesă tru aestu puzzle a companiilor di stat bâgati pi câciubi, ici puţâni, easti, orlea-zorlea, Poşta Româna, a curi buget easti stuhinat di unâ borgi di 200 di miliun’i di lei, aproapea 45 di miliun’i di euro. Di altâ parti, di furn’ia a restanţilor financiare mări, Poşta Română nu fu, niţi până tora, privatizată, acâ, tru an’il’i dit soni, tentativili eara cabaia. Niifharistusiţ di catastisea a companiil’ei, ndauâ n’il’i di lucrâtori lu alâgarâ scamnul central ali companie, aflat Bucureşti, şi aţeali a ma multor prefecturi dit vâsilie. El’i câftarâ scutearea di pi ipotisi a directorlui general, criştearea a tin’iilor di cafi mes ţi s-hibâ isa cu rata ali inflaţie şi condiţii ma buni di lucru. Minduita a lucrătorlor easti spusâ di liderlu a sindicatlui a lucrătorlor poştali, Matei Brătianu:



    ”Poşta Română, dit videala a uniformilor, a casilor şi a znuearil’ei cu echipamente IT, easti nai cama mizerabilă şi ma lâvoasă poştă naţională dit Uniunea Europeană. Nai cama di simasie câftari, tra sâ s-alaxească lucărli, easti scutearea di pi ipotisi a directorlui general şi a directorlui executiv cata cum şi, ninti di demiterea a lor, curmarea dit contractili individuale di lucru a aistor directori executivi, ama şi a aţilor 30 di tin’ii di cafi mes compensatorii ţi s-li loarâ fârâ arşini”. Di alantâ parti, cumândusearea a Poştâl’ei Românâ spuni că piaţa, tru archisurari niacumtinatâ, easti aţea cari bagâ zori tră n’icsurarea a hărgilor cu lucrătorl’i. Purtătorlu di zbor a companiil’ei, Dan Dumitrescu:



    ”Agiumsim dinintea a unâl’ei catastisi prit cari cadealithea lipsea s-ndridzem ziga şi tra s-adrăm unâ n’icsurari di personal, tu anlu ţi tricu, câţe nu nâ da di mânâ s-pâltim un numir ma mari di lucrători andicra di aţel cari easte ananghi. Pi ninga aestă, un mânucl’iu di meatri tra reorganizarea a portofoliului di produsi şi di participare activă pi pâzari, tru condiţiile tru cari di la 1 di yinar 2013 pâzarea easte acutotalui libearalizată şi Poşta Română s-antreaţi isa-isa cu operatorl’ii privaţ, dusirâ la hâirlatica a rezultatilor tru companie”. Exighiserli a cumândusearil’ei nu-l’i mul’earâ lucrătorl’i, cari feaţirâ timbihi că va li ducâ ninti câftărli cu mutarea cap.



    Armanipsearea: Tascu Lala