Radio România Internațional

Tag: stat de drept

  • UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    În contextul
    războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European salută cererea
    oficială a Republicii Moldova de aderare la UE depusă pe 3 martie 2022 și
    afirmă că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate
    cu articolul 49 din TUE și
    pe baza meritelor. Eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze
    rapid evaluarea cererii și să ofere Republicii Moldova asistență deplină pe
    durata acestui proces.

    Dragoș Tudorache-europarlamentar: Republica Moldova prin cetățenii săi
    și prin cei alesi să îi reprezinte politic și-a făcut foarte clară opțiunea
    europeană. Curajul de a rămâne loială angajamentelor și valorilor asumate într-o
    situaţie geopolitică ce amenință direct securitatea națională este admirabilă și
    nu ne poate lăsa fără răspuns.Rezoluția pe care o votăm dă recunoaștere acestui
    efort uriaș pe care Republica Moldova și cetățenii săi îl fac. Gestiunea celui
    mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din toate țările limitrofe
    Ucrainei merită recunoașterea noastră, și mai mult decât atât merită sprijinul
    nostru direct și imediat și da, pierderile economice și de acces la piețele
    externe și la rutele de transport sunt și ele menționate în Rezoluția noastră
    pentru că și ele merită un răspuns financiar concret din partea UE. Dependența
    energetică cvasitotală de Rusia pune o presiune uriașă nu doar pe economia
    Republicii Moldova dar și pe securitatea și stabilitatea politică a țării iar
    noi nu o putem lăsa în afara soluțiilor de sustenabilitate energetică pe care
    le gândim și pe care le vom aplica la nivel european.

    Mesajul politic cel mai
    important pe care cred eu că trebuie să îl dăm cetățenilor Republicii Moldova
    este că ei sunt cetățenii Europei Unite și că noi de aici din Parlamentul
    European recunoaștem perspectiva de a deveni cetățeni ai UE.

    Rezoluția face apel
    la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova, și am speranța
    că suntem cu toții pregătiți să dăm acest mesaj politic fără echivoc. Cei care
    aleg democrația, cei care aleg statul de drept au vocația de a ni se
    alătura. Ne aflăm într-un moment istoric care va avea urmări istorice. Să ne
    asumăm o viziune politică, curajoasă și decizii îndrăznețe.


    Între timp, Uniunea
    Europeană și Republica Moldova ar trebui să își continue eforturile de
    integrare a țării pe piața unică a UE și de consolidare a cooperării
    sectoriale.



  • Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, în cadrul politicii de vecinătate a UE, și vizează apropierea de 6 state aflate la frontiera estică a UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Ideea era că parteneriatul va încuraja reformele în țările vizate, iar acestea aveau perspectiva unor asocieri cu Uniunea Europeană și chiar a unei viitoare integrări în aceasta.

    Bruxellesul a acceptat, în anii care au urmat, că nu toate țările din grupul celor 5 sunt interesate în egală măsură de consolidarea legăturilor cu UE. Limitele parteneriatului au devenit clare la summitul Parteneriatului de la Vilnius, din 2013, când, în urma unor uriașe presiuni ale Rusiei, Ucraina a decis să nu mai semneze Acordul de asociere la UE, ceea ce a pus în mișcare evenimentele care au dus la Maidan, invadarea Crimeei și războiul din Donbass. Republica Moldova a semnat un Acord de asociere la o dată ulterioară, însă deși la vremea respectivă țara era considerată un caz de success, în anii care au urmat i-a dezamăgit pe partenerii europeni.

    Obiectivele privind viitorul parteneriatului au fost stabilite după consultări demarate anul trecut, după cum a declarat comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Oliver Varhelyi:

    În urma unor ample consultări publice, am stabilit cinci obiective concrete pentru viitor. Primul dintre ele este esențial: suntem împreună pentru economii robuste, durabile și integrate. Doar prin stimularea economiilor și investițiilor, crearea de locuri de muncă și oportunități economice, precum și cu o conectivitate mai puternică, putem construi o bază reală pentru succes. Lucrând la cel de-al doilea, împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitatea, ar trebui să putem crea coloana vertebrală a statelor care răspund în fața propriilor cetățeni, a societăților deschise și a economiilor puternice.

    De asemenea, trebuie să lucrăm împreună pentru durabilitatea climatului și a mediului, precum și pentru o transformare digitală capabilă să răspundă în mod specific provocărilor moderne. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm împreună că societățile noastre sunt robuste, corecte și inclusive. Ne-am angajat să avem un parteneriat estic ambițios, care ajută țările partenere să stea pe propriile picioare, astfel încât să poată răspunde eficient la provocări, cum ar fi actuala pandemie de coronavirus.

    Pentru a fi puse în practică, obiectivele Comisiei Europene trebuie asumate și de Parlament și Consiliu, urmând ca un mandat ferm să fie acordat în cadrul summitului Parteneriatului Estic.


  • Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Combaterea corupţiei în statele membre UE

    Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde EUR pe an. Subiectul combaterii coruptiei la nivelul UE a fost discutat recent in Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Iată care a fost intervenţia doamnei europarlamentar Maria Grapini în Plenul Parlamentului de la Strasbourg pe tema combaterii corupţiei la nivelul UE:


  • Jurnal românesc – 19.03.2019

    Jurnal românesc – 19.03.2019

    O reuniune informală a miniştrilor europeni pentru diaspora a fost organizată, la Bucureşti, de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul de Externe. S-a discutat despre traficul de persoane, libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie, integrare precum şi despre creşterea gradului de coeziune a politicilor privind ţările cu diaspora numeroasă. Ministrul Natalia Intotero a reiterat necesitatea ca diaspora să constituie o temă pe agenda europeană. “Dat fiind numărul semnificativ de români stabiliţi dincolo de graniţele ţării, dar şi numărul mare de cetăţeni ai altor state membre care lucrează, studiază, trăiesc în alte ţări decât cele de origine, avem responsabilitatea să activăm mecanismele europene necesare dezvoltării şi promovării politicilor care să conducă la integrarea membrilor comunităţii aparţinând diasporei, precum şi cele dedicate sprijinirii procesului de reîntoarcere în ţările de origine”, a afirmat Intotero.


    Ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a subliniat, la rându-i, că apărarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor europeni trebuie să fie o prioritate pentru guvernele statelor membre. George Ciamba a amintit că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit să obţină un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la crearea Autorităţii Europene în domeniul Muncii, o instituţie care urmează să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice europene în domeniul mobilităţii forţei de muncă la nivelul UE, dar şi în ce priveşte coordonarea securităţii sociale.



    Ministrul francez al culturii, Frank Riester, a prezentat, la Paris, platforma digitală ROMANICA, un proiect video de învățare a limbilor romanice, care înglobează opt limbi, printre care și cea română. Scopul jocului video este de a-i familiariza pe utilizatori cu o serie de elemente din fiecare limbă romanică, cu accent pe asemănările care există între unele expresii și cuvinte, în ciuda distanței fizice dintre vorbitorii acestora. Cu o grafică simplă, noua aplicaţie, este disponibilă pe tablete şi telefoane inteligente, în franceză şi română şi dispune de 15 niveluri de dificultate. Produs de un studio francez, jocul ROMANICA este disponibil în regim de gratuitate pe platformele de descărcare online şi se adresează utilizatorilor cu vârste de peste 12 ani.


    Ministrul Frank Riester consideră că acest joc “arată ceea ce îi uneşte” pe vorbitorii de diferite limbi romanice, iar ambasadorul României la Paris, Luca Niculesscu, a felicitat interesul “manifestat pentru limbile străine, stimulat de domeniul digital”. Evenimentul de lansare s-a desfășurat în cadrul manifestărilor dedicate Sezonului România-Franța 2019 al cărui partener este Institutul Cultural Român. Lansarea ROMANICA avut loc în ultima zi a Târgului Livre Paris 2019, ediție la care România a participat, pentru a 11-a oară.



    Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat, după Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, că Uniunea Europeană va monitoriza cu vigilenţă situaţia statului de drept din Republica Moldova şi implementarea Acordului de Asociere. Miniştrii europeni de externe şi-au exprimat unele îngrijorări cu privire la evoluţiile din Republica Moldova şi susţin că viitorul guvern de la Chişinău trebuie să continue pe calea reformelor şi să respecte politicile asumate prin Acord.


    “Am evaluat stadiul actual al reformelor, cu respectarea deplină a politicilor interne şi a statului de drept din perspectivă democratică. Am exprimat unele îngrijorări şi am căzut de acord că vom urmări formarea guvernului şi programul pe care acesta îl va prezenta”, a declarat Mogherini. Oficialul european a precizat că UE nu va intra în discuţii despre coaliţii sau formarea guvernului, dar va fi vigilentă pentru ca reformele să continue potrivit agendei, iar statul de drept să fie respectat. Federica Mogherini a subliniat faptul că Republica Moldova este un partener-cheie al Uniunii Europene în estul Europei şi a amintit că, în luna mai, se vor împlini 10 ani de când Acordul de Asociere a fost parafat.

  • Relaţiile UE – Turcia

    Relaţiile UE – Turcia

    Şefii instituţiilor europene şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit, zilele trecute, la Varna, în Bulgaria, într-o tentativă de revitalizare a unui dialog devenit tot mai dificil între Ankara şi Bruxelles.

    Acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind migraţia, candidatura Ankarei la blocul comunitar, dar şi degradarea statului de drept în Turcia după puciul eşuat din iulie 2016 au fost principalele subiecte abordate în cadrul întâlnirii foarte dificile, după cum a catalogat-o gazda – premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui ţară asigură preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

    Aşadar, una dintre priorităţile Uniunii Europene a fost să se asigure că Turcia va continua să aplice acordul vizând oprirea migraţiei, încheiat în martie 2016, în schimbul unui ajutor financiar, şi care a permis reducerea considerabilă a fluxului migrator. Însă, Ankara reclamă atât întârzierile în livrarea pachetului de 3 miliarde de euro, căruia trebui să i se adauge încă 3, cât şi lipsa progreselor în ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci care călătoresc în Uniune.

    La finalul discuţiilor, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că Uniunea Europeană şi Turcia rămân parteneri foarte apropiaţi:

    Vreau să exprim aprecierea noastră pentru munca impresionantă depusă de Turcia şi să mulţumesc sincer Turciei şi poporului turc pentru găzduirea oferită, în aceşti ultimi ani, pentru mai bine de 3 milioane de refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană a acordat un sprijin financiar substanţial pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora, iar în această seară, am reafirmat angajamentul ferm al Uniunii de a continua să ofere ajutor.

    Pe de altă parte, chiar dacă Turcia a dat, în ultimele luni, mai multe semnale binevoitoare către unele state europene, printre care Germania – de pildă, prin eliberarea unor jurnalişti arestaţi -, situaţia drepturilor omului rămâne o preocupare a Uniunii Europene. Donald Tusk: În ce priveşte candidatura sa la Uniunea Europeană, Turcia s-a angajat să respecte cele mai ridicate standarde democratice. Înţelegem necesitatea Turciei de a-şi asigura efectiv securitatea după tentativa de lovitură de stat şi după atentatele teroriste cu care s-a confruntat. Însă, suntem îngrijoraţi că unele metode folosite în Turcia subminează drepturile fundamentale şi domnia legii. Încurajăm Turcia să se conformeze recomandărilor formulate de Consiliul Europei, din care face parte de mai multă vreme decât multe dintre statele membre ale Uniunii Europene.


    La rândul său, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a dat asigurări că integrarea Turciei în Uniunea Europeană în calitate de membru respectabil, egal şi deplin rămâne un obiectiv strategic pentru Ankara, adăugând că dubla măsură la adresa sa nu va fi tolerată


  • Justiţie şi stat de drept

    Justiţie şi stat de drept

    O
    tensiune surdă prefaţează, la Bucureşti, prezentarea, promisă pentru joi seară,
    de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a evaluării activităţii din
    parchetele general, anticorupţie şi antimafia.

    Reflectoarele presei sunt
    aţintite mai ales asupra procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În
    ochii unora, eroină a luptei pentru asanarea societăţii la vârf, d-na Kovesi e,
    în schimb, marota politicienilor cu probleme în justiţie şi a suporterilor lor
    din mass-media. Demisia sau demiterea ei, spun criticii, ar fi singura soluţie
    onorabilă, după ce investigatorii din subordine au fost acuzaţi că ar fi
    încercat să fabrice probe împotriva unor figuri exponenţiale ale PSD,
    vioara-ntâi a guvernării în ultimii aproape şase ani.

    Acuzaţiile cele mai
    vehemente vin, însă, insistă apărătorii d-nei Kovesi, din partea unor
    politicieni deja condamnaţi în primă instanţă pentru fapte de corupţie probate
    de procurori.

    Nişte penali – i-a numit, săptămâna trecută, preşedintele Klaus
    Iohannis    , care şi-a reafirmat încrederea în DNA şi în şefa acesteia. Marţi, el
    a apreciat că, pentru o naţiune care aspiră la un viitor demn, legea şi
    independenţa celor care se afla în slujba justiţiei nu sunt negociabile şi nici
    tranzacţionabile. Este mesajul transmis de preşedinte absolvenţilor
    Institutului Naţional al Magistraturii, pe care i-a asigurat că au din partea
    sa ‘deplina susţinere’ în îndeplinirea misiunii lor. Învestirea lor în funcţie,
    a adăugat şeful statului, survine într-un moment în care actul de justiţie este
    pus la îndoială public tocmai de acele persoane care sunt chemate să răspundă
    în faţa legii. Această tentativă nu trebuie, însă, să-i abată pe magistraţi de
    la principiile constituţionale ale legalităţii, imparţialităţii şi egalităţii -
    a conchis preşedintele.

    Continuarea luptei anticorupţie şi consolidarea
    statului de drept     în România îi preocupă, în egală măsură, pe responsabilii
    comunitari de la Bruxelles. E ceea ce i-a transmis, tot marţi, preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, noului premier român, Viorica Dăncilă.
    El chiar i-a propus fostei sale colege, eurodeputată înainte de a prelua, în
    ianuarie, şefia Guvernului de la Bucureşti, să vină în plenul Legislativului
    comunitar, pentru a vorbi despre proiectele României. Invitaţia survine după ce
    d-na Dăncilă nu şi-a ascuns nemulţumirea că ministrului Toader nu i s-a permis
    să ia cuvântul la dezbaterile de luna aceasta din Parlamentul European asupra
    modificărilor pe care coaliţia PSD-ALDE vrea să le aducă legilor justiţiei şi
    despre care opoziţia de dreapta şi societatea civilă spun că sunt menite să
    stopeze lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii.

    Recent, şi preşedintele
    Consiliului European, Donald Tusk, sublinia că
    anticorupţia şi statul de drept rămân esenţiale pentru ca românii să
    poată beneficia în continuare pe deplin de oportunităţile oferite de calitatea
    de cetăţeni ai Uniunii Europene.

  • UPDATE Noi proteste împotriva schimbării legilor justiţiei

    UPDATE Noi proteste împotriva schimbării legilor justiţiei

    UPDATE



    Peste 6.000 de persoane au protestat în centrul municipiului Cluj-Napoca împotriva legilor justiţiei şi au scandat împotriva Guvernului, după care au pornit în marş către unul din cartierele oraşului, blocând circulaţia. Peste 2.500 de persoane au protestat la Sibiu ploaia şi au mărşăluit pe principalele bulevarde din oraş, în cadrul unui protest avizat de autorităţi.



    Peste 1.200 de braşoveni, potrivit forţelor de ordine, au ieşit duminică din nou în stradă, nemulţumiţi de modificările legilor justiţiei. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit din case la Iaşi pentru a protesta împotriva pachetului de legi ale justiţiei şi modificărilor Codului Penal. Circa 500 de manifestanţi au protestat, duminică seara, spontan, în Piaţa Victoriei din Timişoara, cerând alegeri anticipate, demisia Guvernului şi independenţa Justiţiei. Cei prezenţi la miting au început cu un moment de reculegere în memoria martirilor Timişoarei, dar şi în memoria Regelui Mihai. Proteste de mai mică amploare au avut loc la Craiova, Galaţi, Târgu Mureş.


    ———————–



    Peste 2.500 de manifestanţi au protestat duminică seară în Bucureşti în Piaţa Victoriei din Bucreşti şi în faţa Parlamentului împotriva schimbării legilor justiţiei.



    Jandarmii nu le-au permis acestora accesul pe partea carosabilă şi unii dintre protestatari au fost nemulţumiţi, îmbrâncindu-se cu oamenii legii. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a precizat că şi în momentul plecării în marş, jandarmii au încercat direcţionarea acestora pe trotuar pentru a nu bloca circulaţia maşinilor pe traseu, la o oră de vârf şi în condiţii atmosferice neprielnice care fac traficul auto dificil.



    Pe parcursul protestului, oamenii au scandat “PSD ciuma roşie”, “Hoţii” şi au afişat pancarte cu lozinci, precum Mai bine stat paralel şi drept, decât paralel cu statul de drept”, “Cu legi strâmbe nu poate funcţiona statul de drept”.



    În faţa Palatului Regal, oamenii au ţinut un moment de reculegere. Apelul pentru organizarea protestelor a fost transmis pe paginile de socializare.



    Câteva mii de oameni s-au adunat, duminică seara, în mai multe judeţe ale ţării, pentru a protesta împotriva schimbării legilor justiţiei.



    În Sibiu s-au adunat circa 2.500 de persoane, la Timişoara au fost peste 500 de protestatari, la Cluj s-au strâns aproximativ 700 de manifestanţi, în timp ce la Braşov peste 1.000 de demonstranţi. Peste 400 de persoane au ieşit duminică seara în Piaţa Unirii din Iaşi.

  • Parlamentul şi statul de drept

    Parlamentul şi statul de drept

    Preşedintele Senatului,
    Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu
    Zgonea, au avut, miercuri, la Bucureşti, o discuţie cu însărcinatul cu afaceri
    al SUA, amabasadorul Marii Britanii, cel al Olandei şi adjunctul şefului de misiune
    a Germaniei.

    Întâlnirea are loc după ce misiunile diplomatice au avut diferite
    luări de poziţie în urma propunerilor de modificare a Codului Penal şi Codului
    de Procedură Penală. S-a discutat despre parteneriatele strategice pe care
    România, stat membru al UE şi al NATO, le are cu aceste ţări, despre mediul de
    afaceri românesc, dar şi despre modificarile legilslative care privesc
    justiţia.

    Preşedintele Senatului României, le-a vorbit diplomaţilor despre
    importanţa consolidării instituţiilor care pot apărea drepturile şi libertăţile
    cetăţeanului. Călin Popescu-Tăriceanu: Statul de drept nu înseamnă
    întărirea instituţiilor represive ale statului, ci înseamnă instituţii
    puternice, care să fie capabile să apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
    în faţa abuzurilor pe care unii le pot face la adresa cetăţenilor, în general.

    La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a
    amintit importanţa independenţei Parlamentului în procesul legislativ, dar şi
    rolul pe care instituţiile abilitate, printre care şi DNA, îl au în lupta
    anticorupţie. Ambasadorul britanic a făcut aprecieri şi despre importanţa
    discuţiilor privind statul de drept în societatea românească. Paul
    Brummell: Bineînţeles, nu este rolul nostru de a sugera o
    nouă lege; acesta este un rol pentru parlamentari, pentru partidele politice şi
    organizaţii şi popor, aici, în România, dar vrem să fim siguri că discuţiile
    care au loc în ceea ce priveşte statul de drept şi Parlament recunosc
    importanţa acestei lupte anticorupţie pentru dezvoltarea României şi
    prosperităţii poporului român.

    Discuţiile dintre ofiicialii români şi
    diplomaţii occidentali au loc după ce Parlamentului i s-a solicitat, în
    repetate rânduri, să aprobe solicitările procurorilor de urmărire penală a
    reprezentanţilor săi. Parlamentarii PSD care deţin majoritatea, au respins, în
    unele cazuri, cereri de acest tip care-i vizau, în special, pe colegii lor de partid. Cel mai răsunător caz
    rămâne cel al fostului ministru al transporturilor, Dan Şova, acuzat de
    complicitate la abuz in serviciu. La sfârşitul lunii martie, majoritatea
    senatorilor prezenti atunci în sală au votat favorabil cererea DNA de
    încuviinţare a arestării sale preventive, dar aceasta a fost respinsă din lipsa
    de cvorum. Ulterior, Curtea Constituţională a stabilit că hotărârea Senatului
    în acest caz este neconstituţională.