Radio România Internațional

Tag: state membre

  • Eurobarometru: Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani

    Eurobarometru: Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani

    Peste jumătate dintre cetățenii Uniunii Europene tind să aibă încredere în Uniune – cel mai mare procent înregistrat din anul 2007, adică de acum 17 ani ! Încrederea în UE este cea mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

    Aproape trei sferturi dintre respondenți spun că se simt cu adevărat cetățeni ai Uniunii Europene – cel mai mare procent înregistrat în decurs de peste 20 de ani. Peste 60% sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii.

    44% dintre cetățenii europeni au o imagine pozitivă asupra Uniunii, în timp ce 38% au o imagine neutră și 17% – una negativă.

    Tendințe pozitive s-au înregistrat și în majoritatea țărilor vizate de extindere.

    Potrivit sondajului, aproape 70% dintre europeni sunt de acord că Uniunea are suficientă putere și instrumente pentru a-şi apăra interesele economice. Aceeaşi proporţie apreciază că forul comunitar este un loc de stabilitate într-o lume tulbure.

    Securitatea și apărarea ar trebui să fie principala prioritate a Uniunii pe termen mediu; urmează migrația, economia, clima și mediul şi apoi sănătatea. De asemenea, Uniunea ar trebui să acorde prioritate energiei regenerabile, agriculturii durabile, infrastructurii energetice şi tehnologiilor curate.

    Sondajul Eurobarometru a înregistrat cel mai mare sprijin de până acum pentru moneda unică europeană – 74% la nivelul general al Uniunii şi 81% la nivelul Zonei Euro.
    Aproape jumătate dintre europeni consideră că starea economiei Uniunii este una bună, în timp ce 43% spun că este proastă.

    În fața agresiunii ruse în Ucraina, aproape 90% dintre europeni sunt de acord cu sprijinirea umanitară a celor afectaţi, peste 70% susțin sancțiunile economice la adresa Rusiei și 58% sunt de acord cu finanțarea europeană pentru furnizarea de echipamente militare Kievului.

    De altfel, războiul din Ucraina, migraţia şi situaţia internaţională continuă să fie considerate cele mai importante probleme la nivelul Uniunii Europene.

  • Rolul regiunilor în UE

    Rolul regiunilor în UE

    În ultimele două decenii, regiunile Uniunii Europene au înregistrat o convergență semnificativă. Țările care s-au alăturat Uniunii Europene după 2004 au înregistrat, în medie, o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, de la 52% din media Uniunii în 2004 la aproape 80% în 2023. Această convergență a fost posibilă datorită sprijinului direct pentru investiții oferit prin politica de coeziune, precum și integrării acestor regiuni în piața unică.

    Datorită impactului cumulativ al fondurilor din politica de coeziune în perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, se estimează că PIB-ul Uniunii Europene va crește cu 0,9% până în 2030.

    Eurodeputatul Șerban-Dimitrie Sturdza a vorbit în Parlamentul European despre rolul important al regiunilor europene și necesitatea continuării sprijinului acestora prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

    „Politica de coeziune rămâne piatra de temelie a dezvoltării durabile și echitabile în Uniunea Europeană pentru reducerea disparităților regionale. Mai mult de 28% dintre europeni trăiesc în regiuni unde PIB-ul pe cap de locuitor este de sub 75% din media Uniunii Europene.

    Regiunile mai puțin dezvoltate și cele periferice trebuie să fie în centrul politicii de coeziune, pentru a nu abandona niciun cetățean european.

    De asemenea, este necesar să oferim soluții personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei regiuni și ale fiecărui stat membru.

    Am învățat din perioadele anterioare că întârzierile administrative și complexitatea implementării fondurilor europene au împiedicat livrarea rapidă și eficientă a sprijinului necesar. Este esențial ca alocările bugetare să fie mai flexibile și să permită răspunsuri rapide în fața noilor provocări.

    De aceea, cred cu tărie că politica de coeziune trebuie să rămână sub gestionare partajată pentru a fi eficientă, iar bugetul Uniunii Europene să reflecte acest principiu de bază.”

    Convergența națională la nivelul Uniunii Europene nu este întotdeauna însoțită de convergența internă între orașe și restul regiunilor, în unele state membre. Acest lucru se datorează dinamismului economic și investițiilor publice naționale în infrastructură. Din acest motiv, unele zonele rurale din țările Uniunii Europene, se confruntă cu dificultăți în stimularea activității economice și cu provocări demografice.

     

  • Ce înseamnă UE în viața de zi cu zi

    Ce înseamnă UE în viața de zi cu zi

    Cel mai la îndemână exemplu vine de la alimentele pe care le consumăm. Peste tot în Uniune, alimentele trebuie să îndeplinească norme de siguranță foarte stricte – de fapt, printre cele mai stricte din lume.

    Acest lucru presupune o etichetare clară a originii și a compoziției produselor pe care le cumpărăm. În plus, Bruxelles-ul cere autorităților din statele membre să facă schimb de informații atunci când identifică un produs alimentar potențial riscant.

    Există, de asemenea, cele mai stricte standarde de calitate din întreaga lume și în ceea ce privește apa potabilă de la robinet. Cea mai recentă revizuire a normelor privind calitatea apei este rezultatul direct al unei inițiative cetățenești europene.

    Uniunea Europeană a impus norme clare și pentru cumpărături, fie ele online sau din magazine. Aceste măsuri au ca scop să garantează fiecăruia dintre noi dreptul de a fi tratat în mod echitabil și de a primi informații corecte și transparente cu privire la achizițiile pe care vrem să le facem. De exemplu, toate taxele și comisioanele trebuie să fie clar indicate atunci când rezervăm un bilet de avion.

    Există, de asemenea, o garanție minimă de doi ani pentru toate bunurile. Acest lucru înseamnă că dacă produsele pe care le-am cumpărat au defecte sau nu sunt așa cum au fost prezentate în materialele publicitare, comerciantul trebuie să le repare, să le înlocuiască, să le reducă prețul sau să ramburseze integral banii plătiți.

    Este garantat, de asemenea, dreptul de a anula și de a returna o comandă în termen de 14 zile fără nici o justificare.

    În plus, marcajul CE de pe produse certifică faptul că mărfurile sunt sigure, de exemplu atunci când cumpărăm o jucărie pentru un copil.

    Acest standard al Uniunii Europene garantează că substanțele chimice cancerigene sau elementele grele, cum ar fi mercurul, nu pot depăși anumite limite stricte.

    Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană a pus la punct cea mai puternică legislație în materie de securitate și confidențialitate a datelor cu caracter personal. Este vorba de renumitul GDPR, Regulamentul general privind protecția datelor, care garantează dreptul de a accesa, modifica sau șterge informații ce țin de viața privată.

    Și tot în temeiul legilor europene, agențiilor de publicitate le este interzis să pună la punct campanii bine țintite pe baza unor date sensibile cu caracter personal (orientare sexuală, rasă, religie sau convingeri politice).

  • Ce ne-a adus apartenenţa la UE în timp

    Ce ne-a adus apartenenţa la UE în timp

    Apropierea alegerilor europarlamentare creşte îngrijorarea la vârf în UE. Deşi campaniile pro participare la vot sunt destul de intense, atât cele făcute de organizaţiile UE, cât şi cele naţionale, există teama îndreptăţită că nemulţumirile cetăţenilor din statele mambre vor conduce către o atitudine indiferentă în ceea ce priveşte alegerile Europene.

    Tocmai de aceea l-am invitat pe Christian Gsodam, consilier principal pentru comunicare strategică și previziune, Serviciul european de acțiune externă (SEAE), participant la Săptămâna Societăţii Civile Europene, să ne spună cum a progresat UE, menţionând câteva dintre avantajele câştigate de cetăţenii UE în timp:

    “Cred că UE lucrează zi şi noapte pentru a găsi soluţii la tot felul de probleme, fie ele economice, fie probleme bancare, fie provocări ce ţin de educaţie – de tipul: unde pot studia, ce domenii există. Iar Europa a fost dintotdeauna maşina care reduce aceste probleme pentru cetăţenii ei, continuu.”

    Cu speranţa că tinerii din statele membre vor înţelege importanţa votului lor, Christian Gsodam, consilier principal pentru comunicare strategică și previziune, Serviciul european de acțiune externă (SEAE), a adăugat o serie de probleme care au fost rezolvate în timp pentru membrii UE:

    “UE funcţionează deja de multe decenii şi fiecare decadă a avut problemele ei. Spre exemplu, în privinţa educaţiei, am întâmpinat problema majoră a nerecunoaşterii masteratelor, dintr-un stat membru într-altul. Şi am rezolvat această problemă prin Procesul Bologna. Apoi, am avut mari dificultăţi, ca să luăm doar un exemplu aleator, în identificarea abuzurilor împotriva copiilor. Şi asta până am decis la nivel European să conlucrăm, astfel că acesta devine un delict european, că avem bază de date comună. Iar azi acest sistem funcţionează perfect.

    Au existat vremuri când calitatea aerului ne crea mari probleme în unele dintre regiunile noastre. Şi am decis la nivel european să abordăm unitar această problemă, am decis reducerea factorilor de poluare, iar astăzi europenii se bucură de un aer mai curat. Şi tind să uite aceste lucruri. Aceste lucruri nu se întâmplă pur şi simplu, pentru că cineva dintr-o ţară membră decide asta. Aerul nu cunoaşte graniţe, abuzul copiilor nu cunoaşte graniţe, din păcate, educaţia în universităţi nu cunoşte graniţe. Toate acestea funcţionează transfrontalier. Şi pentru toate aceste probleme Europa a găsit soluţii, pentru tinerii de azi şi, uneori, ei pur şi simplu nu ştiu asta.”

     

    În UE tinerii pot participa la vot de la 18 ani, în majoritatea ţărilor UE, şi de la 16 ani în ţări precum Austria, Belgia, Germania și respectiv, 17 ani în Grecia.

    Totuși, în unele țări din UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg), votul la alegerile europene este obligatoriu. Astfel, se poate presupune că prezența la vot este mai mare în aceste țări decât în cele în care alegătorii pot alege să meargă sau nu la vot. Deși există și alte forme de angajament civic, cum ar fi mișcările de tineret, activismul online, voluntariatul, participarea la o inițiativă cetățenească europeană sau la dialogul UE cu tinerii, dreptul de vot transmite un mesaj important, acela că ce au cetăţenii de spus – şi în special cei tineri – contează, că sunt auziți și că politicienii țin cont de opiniile lor.