Radio România Internațional

Tag: state

  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
    profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean
    al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care
    doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia
    responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi
    Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării
    Ştiinţifice. Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat
    un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de
    lungă durată sau în cadrul unei universităţi sau într-o altă instituţie cu un
    nivel asemănător, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de
    studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii.

    Diploma
    trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea
    profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei
    profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal
    în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European. Procedura de recunoaştere a
    calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii
    reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei
    măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani
    sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă. Această etapă
    se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice
    substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei
    de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea
    calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în
    măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective.

    Taxa pentru
    evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei (cca.
    11,5 euro). Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză şi
    română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a
    calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la
    nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist,
    asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.

    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu
    aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare
    pentru obţinerea documentului numit Atestat de recunoaştere trebuie depuse la
    Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. Atestatele de
    recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea avizelor de angajare în România,
    iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care
    doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin
    Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European. Actele de studii care vor fi
    prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea
    cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt
    parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de
    provenienţă.

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
    Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit, uşor, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în 2015, de la 2,8%, cât prognoza în luna ianuarie, la 3%.
    Pentru 2016, BERD estimează că economia românească va înregistra un avans de
    3,2%, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa emergentă.
    Instituţia financiară îşi motivează prognozele, în principal, pe recentele şi
    aşteptatele reduceri de dobândă, posibile graţie scăderii inflaţiei şi
    reducerii preţurilor la energie şi alimente, elemente cu rol stimulativ pentru
    cererea internă în 2015 şi 2016.

    Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale
    sunt aşteptate să crească pentru a absorbi mai multe fonduri de la UE, iar o
    creştere economică mai puternică în zona euro ar putea impulsiona exporturile
    României în perioada următoare. În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală în
    România, BERD estimează că aceasta va rămâne la nivelul de 0,5% în 2015, pe
    fondul reducerii TVA la produse alimentare în luna iunie, precum şi al
    estimărilor inflaţioniste reduse şi al preţurilor reduse la materii prime.

    Raportul BERD vine după datele îmbucurătoare oferite, recent, de statistică.
    Produsul intern brut al României a crescut cu 1,6% în termeni reali în primul
    trimestru din acest an faţă de trimestrul IV din 2014, iar comparativ cu
    perioada similară a anului trecut a înregistrat un avans cu 4,3% pe seria brută
    şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

    Potrivit Programului de Convergenţă 2015
    – 2018, publicat la sfârşitul lunii aprilie pe site-ul Ministerului Finanţelor,
    economia României va creşte cu 3,2% în 2015, ca urmare a contribuţiei pozitive
    a cererii interne, iar în 2018 va ajunge la un ritm de creştere de 4%. La
    începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind
    creşterea economică a României în 2015 până la 2,8%, faţă de avansul de 2,7% pe
    care îl preconiza în luna februarie.

    La nivelul tuturor celor 35 de state în
    care activează BERD, instituţia financiară prognozează o stagnare economică în
    2015 urmată de o expansiune de doar 1,4% în 2016. Însă această cifră ascunde
    diferenţe regionale semnificative. BERD, deţinută de 64 de ţări şi două
    instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a
    democraţiei. În ultimii ani, instituţia a început să-şi reorienteze atenţia
    dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la
    începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro
    în aproape 370 de proiecte din România.

  • Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Uniunea Europeană a decis punerea în aplicare, de astăzi, a noilor sancţiuni la adresa Federatiei Ruse, sancţiuni care, pentru prima dată, lovesc în sectorul energetic al ţării. Principiul acestor măsuri fusese decis de şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene la 30 august, după escaladarea violenţelor din estul Ucrainei şi intrarea forţelor ruse pe teritoriul acestei ţări.



    Decizia a fost luată, însă, dupa mai multe runde de consultari, de către cei 28 de ambasadori ai statelor membre şi de liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei care au convenit acest lucru într-o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.



    Potrivit anunţului oficial al Uniunii Europene, prin noile sancţiuni au fost consolidate restricţiile faţă de Rusia la pieţele de capital europene. Astfel, cetăţenii sau companiile din statele membre ar putea să nu mai acorde împrumuturi pentru cinci mari bănci de stat din Rusia. De asemenea, va fi sistată finanţarea a trei mari companii din domeniul energiei.



    Totodata, s-a decis interzicerea de export spre Rusia a mărfurilor cu dublă utilizare tehnologică, atât civilă, cât şi militară. Pe lista celor cărora Uniunea Europeană le aplică, deja, interdicţii de viză şi îngheţarea averilor au fost adăugate, prin acest nou pachet de sancţiuni, 24 de persoane oficiale din Crimeea şi din regiunea Donbas, dar şi oficiali de la Moscova.



    Până la sfârşitul acestei luni, reprezentanţii statelor Uniunii Europene vor face o analiză privind aplicarea planului de pace în Ucraina. În funcţie de aceasta, Uniunea ar putea lua în discuţie modificarea pachetului de sancţiuni, parţial sau total.



    Şi Statele Unite au anunţat, joi, instituirea de noi sancţiuni. Sunt vizate sectoarele financiar, energetic şi al apărării. Acordul europenilor privind noile sancţiuni la adresa Rusiei a provocat o scădere la Bursa din Moscova şi a adus rubla la un record negativ în faţa dolarului. De asemenea, pentru prima data, gigantul rus Gazprom suferă pierderi majore. Sancţiunile au provocat o fugă masivă de capital şi au adus Rusia în pragul recesiunii.



    Potrivit corespondentului Radio Romania la Moscova, în replică, Moscova afirmă că a pregătit măsuri de retorsiune la adresa ţărilor occidentale. Între acestea, se numără restricţionarea accesului în spaţiul aerian al Rusiei al companiilor aeriene occidentale şi restrictii în domeniile auto şi naval. În acelaşi timp, au fost reduse, cu până la 45 %, livrările de gaze pentru Polonia şi Slovacia.

  • Europa noastră – 19.07.2014

    Europa noastră – 19.07.2014

    În statele membre ale Uniunii, aproximativ cinci milioane de tineri europeni sunt şomeri.


    Uniunea Europeană a anunţat, în cadrul summit-ului Consiliului European, că va extinde sancţiunile împotriva companiilor ruseşti care susţin destabilizarea Ucrainei.




  • Europa noastră – 04.01.2014

    Europa noastră – 04.01.2014

    La început de an, instituţiile europene pun la punct strategii – numite adeseori revoluţionare” – pentru scoaterea definitivă a Europei de sub impactul crizei economico-financiare. Mai mult decât atât, experţii europeni încearcă să găsească modalităţi prin care situaţia economică precară din multe state membre ale Uniunii Europene să nu se repete, fiind, pe viitor, prevenită prin mecanisme comune.