Radio România Internațional

Tag: statistica

  • Consecințe ale declinului demografic

    Datele
    statistice arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă a scăzut sub 19,2
    milioane de persoane, fiind cu aproape 143.000 de persoane mai redusă faţă de 1
    ianuarie 2020. Am văzut comparaţii în media că într-un an de zile România a mai
    pierdut populaţia unui oraş de mărime medie, a punctat la Radio România
    analistul Constantin Rudniţchi:

    Cauzele
    aici sunt destul de clare. O rată a natalităţii destul de scăzută, o rată de
    mortalitate relativ ridicată şi principala cauză este totuşi emigrarea,
    plecarea din ţară a cetăţenilor români. Sigur că ei pleacă într-o Uniune
    Europeană comună, Dar, ei pleacă. Și statistica este neiertătoare şi arată
    această tendinţă. Pe de altă parte, problema îmbătrânirii este şi ea foarte
    clară. Avem cifre tot mai mari în ceea ce priveşte structura vârstei a treia,
    să spunem, şi o pondere tot mai scăzută a tinerilor, iar analizele arată că
    aceste tendinţe vor continua.

    Nu doar România se confruntă cu un declin
    demografic, dar și Europa în ansamblul ei. Dacă la începutul
    secolului al XIX-lea populaţia continentului reprezenta 15% din populaţia
    planetei, până în 2050 aceasta va reprezenta doar 5%. Situația se datorează, în
    bună parte, creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii. Dar și scăderii
    dramatice a populaţiei în Europa. Aceasta în pofida faptului că europenii
    și-ar dori mai mulți copii.

    Două sunt motivele pentru care sunt reticenți,
    însă, în general, la a avea o familie numeroasă – lipsa siguranței economice și
    îngrijorarea legată de viitorul copiilor. Rezultatul: scăderea din ce în ce mai mare a numărului
    de copii, cu consecințe importante, precum periclitarea pieței forței de muncă,
    a sistemelor de sănătate și de pensii. Estimările sunt că vârsta medie în Uniunea
    Europeană ar putea ajunge în 2050 la 49 de ani. Adică, o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, tradusă
    printr-un număr mai mare de persoane aflate la pensie și un număr diminuat de
    persoane active pe piața muncii.

    Pentru România, falia este adâncită odată în plus
    de fenomenul de emigrare. Milioane de români au ales să plece, în anii trecuți,
    în alte țări, preponderant în vestul Europei, iar, potrivit INS, în 2020, numărul
    emigranţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor cu aproape 29 de mii de
    persoane.

    Din nou, analistul economic Constantin Rudniţchi: Impactul în economie este destul de clar,
    şi anume, pe de o parte, avem o problemă economică pentru că pleacă oameni care
    sunt calificaţi, oameni care au forţă de muncă. Deci, se pierde o resursă de
    muncă importantă. Pe de altă parte, e limpede că o societate care îmbătrâneşte
    are alte tipuri de nevoi şi alte cheltuieli în creştere, şi aici mă refer la
    cheltuielile cu pensiile şi cele ale sistemului de sănătate care oricum sunt
    sensibile în România pentru că au deficite, sănătatea este subfinanţată, deci
    din acest punct de vedere, problemele par că se vor acutiza.

    Conform datelor furnizate în primăvară de Eurostat,
    dintre cele 1216 regiuni din sistemul de referință NUTS (Nomenclature of
    territorial units for statistics) al UE, 802 vor avea populații mai mici în
    2050 față de 2019, iar alte 414 vor avea o populație mai mare în 2050 față de
    2019. Populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid se
    regăsesc în regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice,
    Polonia, Slovacia, România și Bulgaria) și sudul Europei (Italia, Spania și
    Portugalia). Cehia, Grecia, Croația, Ungaria,
    și Finlanda sunt alte țări cu o
    mare majoritate a regiunilor în care se estimează că populația va scădea. La
    capătul opus, populații mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din
    regiuni, 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar urma
    să scadă cu cel mult 4 ani. Cele mai recente date de la Eurostat arată că 2020 a fost, pe
    de altă parte, în contextul pandemic, un an marcat de cea mai mare rată a
    mortalității din UE, în ultimii 60 de ani. Țările comunitare au înregistrat cu
    534 de mii mai multe decese anul trecut decât în 2019, adică o creştere de 11%.
    Astfel, populaţia Uniunii Europene a scăzut de la 447,3 milioane de locuitori
    la 447 milioane de locuitori. Cea mai mare scădere a populaţiei, în numărul
    total de persoane, s-a înregistrat în Italia (-384.000, sau -0,6% din
    populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%).
    Cu toate acestea, ca procent din populaţia totală, în raport cu populaţia
    fiecărui stat, România ocupă primul loc în acest clasament nedorit.

    Există
    soluții pentru a opri acest declin demografic? Analistul Constantin Rudniţchi
    este mai degrabă sceptic:

    Din
    păcate, soluţii nu există de oprire a fenomenului sau nu sunt soluţii vizibile.
    Am văzut în alte state tot felul de variante de încurajare a natalităţii, de la
    sume de bani oferite mamelor, concedii mai lungi pentru mame. Se pot aplica şi
    în România, dar pare că în acest moment, tema şi subiectul demografie nu este
    foarte prezent pe agenda politicienilor.

    În vecinătatea României, în
    Republica Moldova, majoritar românofonă, situația este mult mai gravă. O
    analiză a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, din
    Chişinău, relevă că, din 1991 până în prezent, populaţia Republicii Moldova a
    scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane. Numărul cetăţenilor moldoveni este
    acum de 2,9 milioane – inclusiv cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului,
    reprezentând regiunea transnistreană separatistă, unde au rămas puţin peste 300
    de mii de cetățeni. Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova a plecat
    în ultimele trei decenii, ţara devenind una dintre cele mai afectate de
    declinul demografic.

  • Inechităţi în distribuirea vaccinurilor în UE

    Inechităţi în distribuirea vaccinurilor în UE

    Într-una
    dintre întâlnirile online organizate de Comitetul Economic şi Social European
    (CESE) s-a observat că persoanele cu handicap sunt expuse unui risc mai mare de
    a contracta COVID-19 și de a se îmbolnăvi grav, pentru că se confruntă cu
    numeroase obstacole și sunt mai puțin apte să mențină distanța, dar, cu toate
    acestea, în UE, aceste persoane nu au fost incluse în mod explicit în grupurile
    prioritare pentru vaccinare.



    Tudorel
    Tupiluşi, membru CESE, preşedintele Asociaţiei nevăzătorilor din România, ne-a
    relatat:

    Problema pe care
    am semnalat-o la CESE a fost legată de colaborarea defectoasă între
    organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi şi instituţiile statului, în
    sensul că rata de vaccinare în rândul persoanelor cu dizabilităţi a fost şi
    este una foarte redusă.



    Strategiile
    naționale de vaccinare nu au stabilit, în cadrul campaniei de vaccinare
    împotriva COVID‑19, criterii clare de prioritate pentru persoanele cu
    handicap, cu excepția celor
    instituționalizate sau expuse
    unui risc mai mare de infectare. În
    schimb, în multe state membre, persoanele cu handicap nu pot ști cu certitudine
    dacă situația care cauzează handicapul le face eligibile pentru vaccinare
    înaintea persoanelor de aceeași vârstă din populația generală. Formularea vagă
    a reglementărilor naționale care stabilesc încadrarea anumitor persoane în
    grupuri prioritare pe alte criterii decât vârsta, precum și deficitul acut de
    vaccinuri din Europa și reticența față de vaccinuri au generat deseori confuzie
    și haos, astfel încât numeroase persoane cu handicap s-au regăsit în coada
    listelor de așteptare pentru vaccinare.


    Situația
    variază nu numai de la o țară la alta, ci și de la o regiune la alta, după cum
    reiese din concluziile audierii pe tema Vaccinării împotriva COVID-19 și
    persoanele cu handicap, organizată de Comitetul Economic și Social European.
    Tudorel Tupiluşi a precizat:

    Este o problemă la nivel european, colegii din ţările nordice au prezentat
    nişte statistici de-a dreptul îngrijorătoare, în sensul că rata de vaccinare în
    rândul persoanelor cu dizabilităţi este foarte mică. Noi, totuşi, stăm mai bine
    faţă de multe ţări europene, dar conform ultimelor date, în România s-au
    vaccinat puţin peste 1% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Eu zic că este
    foarte puţin. Şi asta datorită cooperării defectoase dintre Organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi
    şi instituţiile statului. De asemenea, campania de conştientizare este una care
    nu ne avantajează, materialele video prezentate sunt fără autodescripţie pentru
    persoanele nevăzătoare sau fără interpretare mimico-gestuală, pentru persoanele
    cu deficienţă de auz.



    Ce poate fi
    făcut la nivelul UE ne-a spus tot Tudorel Tupiluşi:

    Aşteptăm o reacţie din parte autorităţilor. Practic dorim
    accesabilizarea platformei şi pentru persoanele cu deficienţe vizuale. Dorim
    echipe mobile, care să se deplaseze în teritoriu, în special în zonele rurale,
    unde deplasarea e mai greoaie. Este o rată foarte, foarte scăzută în mediul
    rural. Ca urmare a problemelor semnalate de către
    membrii CESE, urmează să fie elaborat un act normativ care să prioritizeze
    vaccinarea persoanelor cu dizabilităţi.












  • Date economice promiţătoare

    Date economice promiţătoare

    Institutul Național de Statistică a anunțat, marți, că produsul intern brut al României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut. Aceeași informație a fost publicată, în paralel, și de Eurostat, care a remarcat că economia României a fost, în trimestrul unu al acestui an, cea mai dinamică din Uniunea Europeană.


    Totodată, potrivit INS, în ritm anual, respectiv în primul trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru al anului trecut, în funcție de modul de calcul – brut sau sezonier – economia României a înregistrat o scădere de 0,2%, respectiv a stagnat. La sfârşitul lunii aprilie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză revizuise în creştere estimarea privind avansul Produsului Intern Brut pe anul în curs, date îmbunătățite venind, în egală măsură, din partea Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional.


    După anunțul de marți al celor de la INS și Eurostat, premierul liberal Florin Cîțu a vorbit despre cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani. El a mai spus și că guvernul de coaliție de centru-dreapta pe care îl conduce pregăteşte noi măsuri pentru ca economia post-pandemie să fie mai puternică şi mai competitivă. Și – a conchis premierul Cîțu – în următorii ani se așteaptă la o creștere care să spulbere toate estimările făcute până acum.


    Analistul economic Aurelian Dochia spune, și el, că cifrele sunt mult mai bune decât se anticipa: Deja, am ajuns aproape la nivelul maxim pe care l-a avut economia românească în primul trimestru din 2020. Deci am recuperat tot ce a fost pierdere 2020 şi perspectivele pentru 2021 se îndreaptă către maximul prognozelor pe care le-am avut.


    Din opoziție, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a apreciat că, în realitate, istorică este doar prăbuşirea galopantă a puterii de cumpărare a românilor. Social-democratul a dat ca exemple facturi cu 17% mai mari la energie, combustibil cu 9 procente mai scump, prețuri până la cer la alimente şi o inflaţie de peste 3%, care – spune el – a făcut franjuri veniturile și așa înghețate de premierul Cîțu.


    Colegul de partid, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, remarcă și el, într-un comunicat, că în spatele creşterii economice din primul trimestrul al acestui an, raportată la ultimul trimestru al anului trecut și prezentată drept o victorie se ascunde indicatorul real cu adevărat relevant, respectiv comparaţia dintre T1 2021 și T1 2020. Ceea ce premierul Florin Cîţu vede drept performanţă este – mai spune Mihai Fifor – cel mai prost rezultat al evoluţiei economice pe trimestrul unu din ultimii cinci ani, mai prost chiar decât anul trecut, când România intrase în lockdown.


  • Jurnal românesc – 08.11.2017

    Jurnal românesc – 08.11.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat,
    marţi, decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Acordului
    Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, şi
    Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte. Acordul, care
    prevede eliminarea majorităţii taxelor vamale şi posibilitatea ca cetăţenii
    români care deţin o viză validă pentru SUA sau au primit o viză pentru Canada
    în ultimii 10 ani să poată călători fără vize, a intrat în vigoare anul trecut.
    De asemenea, documentul stipulează că, de la 1
    decembrie 2017, toţi cetăţenii români vor putea merge în Canada fără viză.






    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea
    Păstîrnac, a avut, recent, o întrevedere cu Michel Barnier, negociatorul-şef al
    Comisiei Europene pentru Brexit. Andreea Pastârnac a prezentat preocupările
    comunităţii româneşti din Marea Britanie, în contextul recentei vizite din
    perioada 3-5 noiembrie, accentuând necesitatea informării corespunzătoare a
    cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul britanic cu privire la procedurile
    administrative necesare înregistrării acestora pe lângă autorităţile britanice,
    precum şi pentru simplificarea acestora. De asemenea, oficialul român a abordat
    şi problematica punctuală a cetăţenilor români din Anglia al căror statut este
    în proces de reevaluare de către autorităţile britanice, solicitând ca toate
    drepturile acestora să fie respectate. Mai mult decât atât, ministrul a adus în
    atenţie teme recurente în rândul comunităţii româneşti precum: transferul de
    pensii, transferul de beneficii sociale, situaţia studenţilor sau reîntregirea
    familiei.






    Numărul real al românilor stabiliţi în străinătate
    depăşeşte 12 milioane, a informat, marţi, preşedintele Comisiei pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin
    Codreanu, citat de Agerpres. Cea mai mare comunitate de români din afara
    graniţelor ţării este cea autohtonă din Republica Moldova, de circa patru
    milioane de persoane, în această categorie fiind incluşi toţi cetăţenii
    Republicii Moldova, conform unei statistici a Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni, făcută cunoscută ca urmare a unei interpelări adresate de către
    deputatul Constantin Codreanu. Conform acestuia, pe poziţia a doua se situează
    comunitatea emergentă românilor din Italia, cu 1.152.000 de persoane, potrivit
    datelor Institutului Naţional de Statistică al Italiei, iar pe locul trei
    comunitatea emergentă a românilor din Spania, cu 1.005.564 de persoane. Pe
    poziţia a patra se plasează comunitatea emergentă a românilor din Statele Unite
    ale Americii, cu 468.994 de persoane atestate oficial şi aproximativ 1 milion
    de persoane conform estimărilor oficiilor diplomatice din spaţiul american.
    Comunităţi importante de români sunt stabilite în Germania, Ucraina şi Marea
    Britanie. Deputatul Constantin Codreanu a afirmat ca statul român este obligat
    să-şi adapteze legislaţia, politicile, practicile, instrumentarul şi resursele
    bugetare obiectivului major de sprijinire cultural-lingvistică, identitară şi
    spiritual-religioasă a celor peste 12 milioane de români transfrontalieri.

  • Jurnal românesc – 17.10.2016

    Jurnal românesc – 17.10.2016

    Persoanele juridice pot aplica, începând de luni, în cadrul Programului Casa verde, lansat de Ministerul Mediului. Potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), cuantumul maxim ce poate fi solicitat este de patru milioane de lei. Dosarele de finanţare se depun la sediile AFM în perioada 17 octombrie- 14 noiembrie. Finanţarea va acoperi proiecte de instalare a sistemelor care utilizează energie solară şi geotermală, la fel ca în cazul persoanelor fizice, dar şi sisteme care folosesc drept combustibil gaz de fermentare a deşeurilor, a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale termice pe baza de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Pe 10 octombrie a început prima sesiune a Programului pentru persoanele fizice. Interesul românilor a fost foarte mare. Bugetul alocat pentru întreaga ţară în cadrul programului Casa Verde este de 94 de milioane de lei, din care 60 sunt destinate persoanelor fizice şi 34 de milioane persoanelor juridice.



    Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia, din cauza venitului insuficient, cu toate că lucrează cu normă întreagă, se arată într-o evaluare făcută de Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa”, publicată înainte de “Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei”, ce este marcată anual pe 17 octombrie. Potrivit Cartel Alfa, mai puţin de 40 la sută din Produsul Intern Brut al României este îndreptat către capitalul uman, în timp ce companiilor le revin peste 60 de procente din PIB. Acest raport este inversat faţă de majoritatea ţărilor europene şi evidenţiază dezechilibrul major în ceea ce priveşte redistribuirea rezultatelor economice. De asemenea, în România este o fiscalitate care favorizează capitalul, împovărându-i, în schimb, pe salariaţi şi pe micii contribuabili. Confederaţia atrage atenţia că.toate acestea au dus la o adâncire a inechităţii sociale, la condiţii de muncă precare, la exploatare şi o totală lipsă de perspective pentru lucrătorii români, care aleg tot mai mult opţiunea emigrării.



    Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a simplificat procedurile de acordare a finanţării nerambursabile pentru programele, proiectele şi acţiunile care au ca scop sprijinirea comunităţilor româneşti de peste graniţe, cererile de finanţare urmând a fi primite în perioada 15 octombrie – 1 decembrie. Potrivit MAE, în această etapă, soluţiile identificate vor fi testate în cadrul unei faze pilot de implementare a noilor proceduri. Departamentul pune la dispoziţia solicitanţilor un Ghid al beneficiarului în care sunt descrise criteriile de eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii şi paşii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanţare. Un element de noutate îl reprezintă crearea unui Registru al organizaţiilor partenere în care acestea se pot înscrie o singură dată şi, la nevoie, actualiza informaţia existentă, fără a mai fi obligate să repete această operaţiune cu fiecare cerere de finanţare depusă. În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfăşurării lor, fiind eligibile şi proiecte multianuale.



    Nivelul excelent al cooperării dintre România şi Bavaria şi interesul pentru dezvoltarea şi extinderea acesteia a fost evidenţiat în cadrul discuţiilor pe care le-a avut, la Munchen, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Guvernul de la Bucureşti, Maria Ligor, cu reprezentanţi ai autorităţilor landului din sudul Germaniei. Aceasta a propus părţii germane iniţierea unei colaborări bilaterale în vederea introducerii studiului limbii române pentru elevii de origine română, la nivelul educaţiei preuniversitare, pornind de la experienţa de succes din alte state europene. Ministrul delegat s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, inclusiv cu membri ai reţelelor profesionale din regiune, cu precădere medici, avocaţi, experţi în integrarea socială, precum şi ai asociaţiilor germanilor originari din România.

  • Evoluţii demografice

    Evoluţii demografice

    Institutul Naţional de Statistică confirmă semnalul de alarmă pe care l-a tras, deja, în decembrie, odată cu lansarea anuarului demografic al României, document care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie. Luni, INS a anunţat că în noiembrie s-au născut cu 3.000 mai puţini copii decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor a fost cu 520 mai mare. În total, sporul natural a fost negativ, iar populaţia ţării s-a redus, astfel, cu peste şapte mii de persoane într-o singură lună.



    Numărul copiilor dintr-o familie descreşte, femeile decid să aibă copii la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor scade, iar cel al divorţurilor creşte. Peste toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.



    Astfel că, după 1989, numărul românilor a scăzut de la 23,2 milioane la 19,9, inversând complet tendinţa din deceniile trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a populaţiei cu 26 de procente. Fireşte, preşedintele INS, Tudor Andrei, dezavuează această intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Pe măsură ce se modernizează, România se confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Dar, spune tot Tudorel Andrei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani.



    Preşedintele INS a enumerat modalităţile prin care a fost obţinut acest rezultat: Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii: dezvoltarea creşelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă imediat după naşterea unui nou copil într-o familie şi a treia categorie, aşa-numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii.”



    La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a afirmat că ar trebui realizat un studiu în rândul populaţiei tinere, pentru a afla de ce tot mai multe cupluri nu mai doresc copii deloc, dar şi ce le-ar putea convinge să se răzgândească.

  • Românii între Crăciun şi Revelion

    Românii între Crăciun şi Revelion

    Crăciunul din acest an a fost cel mai sigur şi cel mai liniştit din ultimii cinci ani, a anunţat Ministerul român de Interne. 37 de mii de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi angajaţi SMURD au contribuit la asigurarea conditiilor necesare. La nivelul tuturor Unităţilor de Primiri Urgenţe, numărul pacienţilor a crescut în noaptea de Crăciun cu 20% faţă de o seară obişnuită, cu toate că medicii recomandaseră mai multă moderaţie în ceea ce priveşte mâncarea şi consumul de alcool.



    În perioada sărbătorilor de iarnă, vânzările cresc la unele produse cu până la 200%. În general, însă, clienţii fac cumpărături în luna decembrie cu 35 de procente mai mult decât în alte luni ale anului. Cele mai căutate au fost şi în 2015 produsele alimentare pentru mesele festive, brazii, decoraţiunile de casă şi jucăriile.



    Şi piaţa creditelor a avansat în acest an, pe fondul relansării consumului, al reducerii dobânzilor şi al măsurilor de relaxare fiscală adoptate de Guvern. Premierul Dacian Cioloş a declarat că deficitul pe anul viitor se va situa în jurul celui prognozat – de până la 3%, dar guvernul trebuie să fie foarte atent pentru a feri ţara de o destabilizare economică pe termen lung. El a precizat că 2016 nu va fi un an al austerităţii, dar a evocat necesitatea implementării de reforme în anumite instituţii din cadrul Executivului precum administraţia, transporturile, sănătatea şi educaţia.



    Anul acesta, angajaţii din sănătate au primit majorări de 25%, la fel şi personalul didactic. Cât priveşte moneda naţională – leul — aceasta a fost relativ stabilă, chiar dacă au existat câteva episoade de depăşire a pragului de 4,5 lei pentru un euro. Analiştii spun că variaţiile mai importante au fost determinate, în principal, de influenţe ale unor factori externi. Totuşi, leul a înregistrat variaţii mult mai reduse decât alte valute ale ţărilor din regiune, precum Ungaria sau Polonia. De la 1 ianuarie 2016, trei dări importante se reduc: taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe dividende şi cel pentru micile afaceri.



    Prima zi a anului viitor aduce TVA redusă la 20%, ceea ce înseamnă că toate produsele ar trebui să fie mai ieftine, iar românii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar. Impozitul pe dividende va scădea de la 16% la 5%. Sunt veşti bune şi pentru micii patroni. Cei care au mai mulţi angajaţi vor plăti un impozit pe venit de 1%, iar cei fără salariaţi – 3%. Toate aceste măsuri vor lăsa un gol bugetar de aproape zece miliarde de lei (2,2 miliarde euro), bani pe care Guvernul speră să-i recupereze, în parte, din creşterea economică de anul viitor.

  • Jurnal românesc – 22.09.2015

    Jurnal românesc – 22.09.2015

    Rata şomajului in România a scăzut la 6,8% în trimestrul II al acestui an, de la 7,4% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Somajul în rândul tinerilor (15 – 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel, 20,4%, iar cea mai mică rată este înregistrată în rândul persoanelor peste 55 de ani (4% în cazul bărbaţilor, 1,4% în cel al femeilor). Potrivit INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62% în trimestrul II 2015, în creştere faţă de trimestrul anterior cu 2,9 puncte procentuale. Din cele peste 9,2 milioane de persoane active, 8,6 milioane persoane erau ocupate şi 625.000 persoane erau şomeri. În trimestrul II 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,6%, iar cea în rândul tinerilor (15-24 ani) de 24,8%.



    Angajaţii CFR sunt marti si miercuri în grevă japoneză, însă forma lor de protest nu afectează circulaţia trenurilor. Ei vor purta timp de două zile banderole albe, în încercarea de a obţine majorarea salariilor cu cel puţin 10% şi încheierea unui nou contract de muncă până la sfârşitul lunii. Salariaţii cer, de asemenea, acordarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă, însă conducerea spune că bugetul companiilor feroviare de stat nu suportă astfel de solicitări. Feroviarii nu exclud declanşarea unei greve generale de la 1 octombrie, care ar putea bloca traficul. Negocierile desfăşurate luni intre sindicate şi reprezentanţii administraţiilor companiilor feroviare de stat au eşuat. Sindicaliştii cer ca situaţia de la CFR să fie discutată în şedinţa de miercuri a Guvernului.



    Soldaţii români au un rol vital în misiunea NATO în Afganistan, a declarat noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm. Intr-un mesaj publicat marţi, diplomatul american le-a urat însănătoşire grabnică celor trei militari români răniţi duminică în Afganistan, în timpul unei misiuni de patrulare. Klemm a mai spus ca Statele Unite sunt mândre că România este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi în Afganistan.



    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a lansat luni, la Viena, o consultare publică la nivelul UE privind obstacolele prezente în calea cooperării transfrontaliere. Prin intermediul consultării, Comisia Europeană va lua în considerare opiniile celor 185 de milioane de cetăţeni comunitari care locuiesc în regiunile de frontieră cu privire la obstacolele cu care se confruntă în viaţa cotidiană, precum şi sugestiile lor cu privire la modalităţile de depăşire a acestora. Potrivit oficialului european, în perioada 2014-2020, peste 10 miliarde de euro provenind din fondurile politicii de coeziune vor fi investite în regiuni pentru a promova cooperarea transfrontalieră.



    Autorităţile se pregătesc pentru o posibilă sosire a imigranţilor în România. Astfel, în judeţul Timiş, la graniţa cu Serbia, în cadrul unui exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns şi intervenţie au fost ridicate doua tabere temporare pentru refugiaţi. Adăposturile de tip militar sunt păzite de jandarmi şi ar putea gazdui sute de persoane. Pe de alta parte, Ministerul de Interne a propus, luni, un proiect de lege care vizează înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţii de migranţi. Astfel, pedeapsa minimă ar urma să crească de la 3 la 5 ani, iar cea maximă de la 10 la 12 ani de închisoare. Proiectul mai prevede confiscarea bunurilor care au fost folosite pentru săvârşirea acestor infractiuni sau a banilor rezultaţi din traficul de migranţi. Iniţiativa este un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc şi transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.

  • Jurnal românesc – 17.07.2015

    Jurnal românesc – 17.07.2015

    Angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat
    anul trecut cel mai mult din UE pe parcursul unei săptămâni, 41 de ore, în
    stagnare faţă de precedenţii doi ani, potrivit unui raport al Fundaţiei
    Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound).
    Angajaţii din România sunt urmaţi de cei din Luxemburg şi Marea Britanie (40,9
    ore/săptămână), Portugalia (40,4 ore), Germania (40,3 ore) şi Polonia (40,2
    ore).La polul opus se situează angajaţii din Finlanda
    şi Franţa, care pe parcursul unei săptămâni au lucrat 37,3 ore. Orele lucrate
    se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau
    activităţi part-time.În România, programul de lucru negociat colectiv
    este de 40 de ore pe săptămână, maxim în UE.Eurofound este
    un organism comunitar înfiinţat în 1975 de Consiliul European, pentru a
    contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi
    muncă în Europa.








    La solicitarea Ministerului
    Sănăţii,
    Guvernul de la Bucureşti a aprobat Normele metodologice de aplicare a
    prevederilor Legii 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an
    pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Conform actului normativ, părinţii sau
    reprezentanţii legali ai copiilor minori cu vârste între 0 şi 18 ani vor
    beneficia de o zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Ziua liberă
    urmează să se acorde unuia dintre părinţi, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, în baza unei cereri
    depusă cu 15 zile înainte de vizita la medic. Părintele care solicită ziua
    liberă trebuie, de asemenea, să dea o declaraţie pe propria raspundere, conform
    căreia nu s-a mai solicitat o zi liberă în acel an, şi nici nu se va solicita.Pentru familiile sau
    persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, ca
    şi în cazul unui singur copil. Controlul medical se poate efectua atât în
    sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.






    Cu mai puţin de
    630 de mii de şomeri, România ocupă o poziţie fa­vorabilă în rândul statelor
    din UE, aflându-se pe locul opt (6,8%) în topul ţărilor cu cele mai mici rate ale şomajului. Deşi,
    în general România ocupă o poziţie mai bună la capitolul şomaj decât state pre­cum
    Franţa (10,3%), Polonia (9%) sau chiar Olanda (7,4%), ţara este pe o poziţie
    nefavorabilă atunci când vine vorba de şomajul în rândul tinerilor. Astfel,
    potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de
    statistică al Comisiei Europene), rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste
    de sub 25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.
    Totuşi, situaţia din România este mai bună decât cea din state precum Spania,
    cu un şomaj record în rândul tinerilor, de 53%, Grecia (52%) şi Croaţia (45%).








    Aproape trei
    milioane de turişti străini au vizitat România de la începutul anului, în
    creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică, majoritatea vizitatorilor străini sunt din
    Europa. Printre destinaţiile preferate se numără Alba Iulia, Sighişoara, Cluj,
    Sibiu, Braşov, Bucureşti sau Delta Dunării. Turiştii străini ajung şi pe
    litoralul românesc, cei mai mulţi dintre ei fiind germani şi israelieni.
    Ultimii ajung mai uşor în România după
    ce, din această vară, există un zbor
    săptămânal din Israel cu aterizare
    pe aeroportul Mihail Kogalniceanu, lângă Constanţa. În ce priveşte
    plecările turiştilor români în străinătate înregistrate la punctele de
    frontieră, şi aici s-a resimţit o creştere de 9%. Apoape cinci milioane de
    români au călătorit peste graniţă în primele cinci luni ale anului.

  • 21.000 de români mai puţini în Spania

    21.000 de români mai puţini în Spania

    Mai exact, la 1 ianuarie 2015, erau înregistraţi 707.284 de români în Spania, cu 20.969 mai puțini decât la începutul anului 2014, notează publicaţia Noi în Spania. De altfel, numărul de străini din Regatul Spaniei s-a redus anul trecut cu aproape 230.000 de persoane (-4,90%), ca urmare a emigrării masive, dar şi prin dobândirea naţionalităţii spaniole.


    Numărul de ecuadoreini, marocani sau columbieni este de asemenea într-o drastică scădere, situaţia prezentându-se, la 1 ianuarie 2015, astfel: Ecuador – 174.328 de la 214.039, Maroc 686.314 – de la 717.992 şi Columbia 145.490 de la 173.193.



    Românii continuă să reprezinte cea mai numeroasă populaţie de străini din Spania, deşi, conform aceluiaşi institut spaniol, au avut cel mai mare flux migrator negativ (- 27.406). datele mai arată că, dintre cele aproape 79.000 de persoane cu naţionalitate spaniolă care au emigrat din Spania în 2014, peste 50.000 născut în străinătate.



    Sursa: Noi în Spania

  • Jurnal românesc – 04.06.2015

    Jurnal românesc – 04.06.2015

    Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului
    a dat câştig de cauză pentru 76 de membri ai Asociaţiei
    21 Decembrie 1989 şi altor cinci
    victime ale evenimentelor din Decembrie 1989, într-un nou proces cu Statul
    Român. Conform deciziei forului european, urmaşii eroilor martiri, răniţii,
    reţinuţii şi luptătorii vor beneficia de despăgubiri de peste 800.000 de euro.
    Decizia CEDO survine în lipsa unei anchete efective cu privire la crimele
    săvârşite în timpul revoltei anticomuniste din decembrie
    1989 şi ca urmare a tergiversării finalizării plângerii depuse de către
    Asociaţia 21 Decembrie 1989, încă din 1990.
    În
    noiembrie 2014, alţi 34 de membri ai Asociaţiei au câştigat la CEDO. 21 Decembrie 1989 este singura organizaţie de
    revoluţionari ai cărei membri au depus şi au obţinut decizii favorabile la CEDO.




    Numărul
    sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din Romania în
    primele patru luni din 2015 a urcat la 2,2 milioane, cu peste 13% mai mare
    comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2014, potrivit datelor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Din numărul total de
    sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77%, în timp ce ale
    turiştilor străini 23%, ponderi apropiate de cele consemnate în perioada
    ianuarie – aprilie 2014. Turistii din Europa au insumat aproape 76%
    din cei străini, iar peste 83% dintre aceştia provin din ţările UE. Durata
    medie a şederii în primele patru luni din 2015 a fost de 2 zile. Pe de altă
    parte, peste 1 milion de români au ieşit din ţară şi au fost
    înregistraţi la punctele de frontieră, în aprilie, în creştere cu 10%
    comparativ cu perioada similară a anului trecut. Mijloacele de transport rutier
    au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând trei
    sferturi din numărul total de plecări ale românilor.




    Plenul Camerei Deputaţilor
    de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege ce prevede posibilitatea emiterii
    de vouchere de vacanţă pe suport electronic, pe lângă cel de hârtie. Proiectul
    modifică o ordonanţă privind acordarea acestor vouchere emisă de guvern în
    2014, dar care nu s-a aplicat până în prezent. Documentul stabileşte că, în
    sistemul bugetar, primele de vacanţă se vor acorda doar sub forma voucherelor,
    care sunt nominale şi pot fi utilizate doar în România.
    Voucherele vor avea o valoare de
    maximum 6 salarii brute minime pe economie ( (6 X240 euro). Pe de altă parte,
    deputaţii au aprobat şi proiectul de lege potrivit căruia pot beneficia de
    reducerea vârstei standard de pensionare şi persoanele care au lucrat cel puţin
    doi ani în grupa I de muncă (condiţii grele), nu doar cele care au efectuat un
    stagiu de cotizare de şase ani, aşa cum prevedea vechea legislaţie.






    În anul
    şcolar 2015/2016, elevii de clasele a III-a şi a-IV-a vor învăţa după aceleaşi
    manuale ca până acum, declară ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. El a precizat
    că, deocamdată, se vor retipări 15% dintre cărţile deja existente, iar
    manualele şcolare noi vor fi amânate pentru anul şcolar 2016-2017. Licitaţia organizată de
    Ministerul Educaţiei a fost contestată de unele edituri, care au
    atenţionat, în mai, că situaţia este mai gravă decât anul trecut, având în
    vedere că licitaţia a fost anunţată cu o întârziere de peste o lună. În anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a, care urmau
    să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală, nu au primit noile
    materiale la început de
    an şcolar, fiind folosite o perioadă tot cele vechi.





    România nu este doar o ţară care produce pentru
    a-şi acoperi nevoia la nivel naţional, ci un jucător important la nivel
    european şi mondial şi poate produce alimente pentru 35 de milioane de
    locuitori, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În opinia sa,
    provocarea pentru România este de a integra materia primă şi de a exporta
    produse procesate, iar experţii Băncii Mondiale au stabilit o ţintă în
    strategia agricolă pe termen lung, respectiv ca până în 2030, 80% din
    exporturile de produse agricole ale României să fie de produse procesate.
    Conform Băncii Mondiale, agricultura este un sector al viitorului, care
    generează venituri şi care trebuie să susţină cererea de alimente care va
    înregistra un plus semnificativ datorită creşterii populaţiei globului.

  • Jurnal românesc – 29.04.2015

    Jurnal românesc – 29.04.2015

    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut o vizită oficială în Italia, unde se află cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora. El s-a intâlnit cu studenţii români din această ţară şi cu bursierii de la Accademia di Romania, pe care i-a felicitat pentru performanţele obţinute. Despre viitoarele elite ale României, Klaus Iohannis a discutat şi cu premierul italian, Matteo Renzi. Pe de altă parte, şeful executivului italian a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, proces care, în opinia sa, ar aduce valoare adăugată capacităţii UE de a face faţă fenomenului migraţiei. Totodată, oficialul Italian a apreciat ca membrii comunitatii româneşti din Peninsula sunt foarte bine integraţi şi contribuie la dezvoltarea Italiei.



    Creşterea exporturilor de servicii creative este principala sursă de creare rapidă de locuri de muncă bine plătite. Exporturile de servicii ale României au ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro, în creştere cu 12% faţă de anul 2013 şi la un nivel dublu faţă de 2005, arată datele Băncii Naţionale. Transportul, serviciile pentru afaceri, cele de prelucrare a bunurilor şi cele de IT&C sunt principalele mari categorii, reprezentând împreună peste 80% din totalul exporturilor de servicii. În total, România a avut în 2014 exporturi de bunuri şi servicii de peste 67,5 miliarde de euro. Marea surpriză a anului trecut a fost dezvoltarea accelerată a serviciilor creative – consultanţa de afaceri, serviciile informatice, serviciile juridice şi de cercetare şi dezvoltare — care au cel mai mare potenţial de creştere a capacităţii de a crea noi locuri de muncă bine plătite.




    Pentru prima dată în istoria cunoscută şi raportată de Statistică, populaţia cu vârstă de peste 65 de ani a întrecut-o pe cea cu vârstă sub 14 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În ultimii ani, deficitul la bugetul de pensii se adânceşte mai repede decât sunt adoptate reformele în sistem, iar îmbătrânirea populaţiei este un fenomen cu care ţările se confruntă de foarte mult timp. În majoritatea ţărilor se vorbeşte despre necesitatea reformei sistemului de pensii şi acest lucru este valabil şi în România, apreciază analiştii economici. În opinia lor, numărul de pensionari a crescut foarte mult şi ca urmare a unor măsuri politice greşite luate după 1990, când foarte mulţi angajaţi din întreprinderile de stat s-au pensionat anticipat. Economiştii recomandă ca angajaţii să îşi caute surse alternative de economisire pentru bătrâneţe prin pensii facultative, fonduri mutuale sau depozite la bancă.





    Nemulţumiţi de sistemul de învăţământ din România, tot mai mulţi părinţi aleg să-şi educe copiii acasă. Chiar dacă în cele mai multe dintre statele occidentale fenomenul este destul de răspândit şi este legal, în România este destul de controversat. Asta pentru că, pe de o parte, nu este reglementat în Legea Educaţiei, iar pe de altă parte, în Constituţia României scrie că Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”. O dezbatere naţională pe acest subiect va fi organizată de către Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei. Astfel, tema Despre alternativele educaţionale: Cât de oportună este introducerea opţiunii de educaţie la domiciliu (homeschooling)?” a fost înscrisă pe ordinea de zi a dezbaterilor naţionale care debutează pe 8 mai la Cluj-Napoca.

  • România, în statistica economiilor europene

    Cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică — Eurostat – indică o creştere a producţiei industriale atât în zona euro, cât şi la nivelul întregii UE cu 0,6% în septembrie faţă de luna precedentă. Iar România se numără printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Mai exact, ocupă locul 5 în privinţa evoluţiei acestui indicator dintre cele 28 de state membre ale Uniunii, cu o creştere a producţiei industriale de 2,4%, fiind devansată doar de Croaţia, Cehia, Irlanda şi Ungaria.



    Performanţa trebuie să bucure, dar nu trebuie uitate anumite probleme structurale, legate în special de dependenţa industriei de comenzile externe, remarcă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: Faptul că România are încă potenţial de creştere a exportului este pozitiv şi nu are decât să ne bucure, este vorba de oameni, de locuri de muncă. Pe de altă parte, declaraţiile foarte ambiţioase şi laudative ar trebui temperate de câteva elemente pe care nu le discută nimeni. Unul dintre elemente este deficitul comercial, în condiţiile în care importurile de gaze naturale au scăzut cu 65% faţă de anul trecut, ceea ce arată că, în loc să producem mai mult şi mai valoros mai ales, noi importăm. Al doilea comentariu este că exporturile noastre sunt în aceeaşi structură extrem de limitată şi, numai dacă ne referim la import-exportul de produse petroliere, ar merita o analiză mai aprofundată de ce România, posesoare de ţiţei, trebuie să aibă asemenea importuri. În fine, în sectorul industrial, România rămâne extrem de dependentă de comenzile externe şi, deci, ca urmare, există o vulnerabilitate care oricând se poate transforma în ameninţare.”



    Cristian Pârvan atrage atenţia că predilecţia comerţului exterior al României pentru ţările europene, fapt considerat pozitiv înainte de izbucnirea crizei, s-a transformat într-un factor de risc, în condiţiile în care zona euro nu pare să-şi fi rezolvat încă problemele structurale.



    Pe de altă parte, o analiză Bloomberg notează că, pentru a reduce deficitul sub limita de 3% din PIB stabilită de UE, executivul român a ţinut în frâu cheltuielile, fapt ce a condus la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile româneşti pe zece ani de la 5,3% la 3,7%. Statisticile relevă că la sfârşitul lui octombrie bugetul României înregistra excedent, iar ca parte a rectificării bugetare, au fost alocaţi bani suplimentari pentru construcţia de grădiniţe, drumuri, canalizări.



    Potrivit Bloomberg, aceste cheltuieli ar putea ajuta la redresarea creşterii economiei României.

  • Barometrul românesc

    Barometrul românesc

    Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane de locuitori, în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică înaintea Zilei mondiale a populaţiei, marcată, în fiecare an, pe 11 iulie, a Zilei Statisticianului şi a aniversării a 155 de ani de statistică românească.



    Anul trecut, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban, la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51,2%, cu aproape 10.000 mai mare decât a bărbaţilor. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată, de Institutul Naţional de Statistică, la 74 de ani şi jumătate.



    Pe de altă parte, Institutul a ajuns la concluzia că salariul mediu a scăzut, în luna mai 2014, cu aproape 3%, faţă de aprilie. Analistul economic Constantin Rudniţchi e de părere că rezultatele bune înregistrate de România la nivel macroeconomic nu se reflectă în creşteri corespunzătoare ale salariilor, deoarece companiile din mediul privat suferă, încă, de pe urma efectelor crizei globale.



    Constantin Rudniţchi: ‘’Chiar dacă industria, luată global, reprezintă, totuşi, undeva spre 30% din PIB, în România doar anumite industrii sunt performante şi mai mult decât atât, doar anumite companii reuşesc să performeze – în sensul în care reuşesc să crească cu precădere companiile exportatoare, şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere – aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică’.



    Aşa se explică, probabil şi faptul că veniturile lunare medii băneşti nu acoperă, în România, decât uşor peste 91% din cheltuielile lunare medii, pe persoană.



    Un alt fenomen prognozat de specialişti, zilele acestea, este scăderea inflaţiei care, în lunile iunie – iulie 2014, s-ar putea apropia de zero sau ar putea fi chiar negativă. În România, acest fenomen este neobişnuit după ce, în ultimii 20 de ani, principala obsesie a economiştilor a fost nivelul prea mare al inflaţiei. Unii analişti apreciază că reducerea inflaţiei la un minim istoric va permite Băncii Naţionale a României să-şi ajusteze în jos prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, creând, astfel, spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii-cheie.

  • Datele ultimului recensământ

    Datele ultimului recensământ

    Datele finale ale recensământului realizat în octombrie 2011 confirmă faptul că populaţia României a scăzut în deceniul scurs de la precedentul recensământ. Astfel, românii cu domiciliul stabil în ţară sunt circa 20,1 milioane, cu peste 1,5 milioane mai puţini faţă de anul 2002. Principala explicaţie o constituie migraţia externă, justificată preponderent economic, dar nu este singura. Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. Mai există factorul natural cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut, şi a scăzut destul de mult”.



    Recensământul oferă date revelatoare în ce priveşte dimensiunea migraţiei. Astfel, mai bine de 700 de mii de persoane recenzate în 2011 sunt plecate în străinătate pentru cel puţin un an, iar cifra ar reprezenta o treime din cea reală, afirmă şeful Institutului Naţional de Statistică. În rest, jocul procentelor nu aduce schimbări spectaculoase. Etnicii români sunt majoritari în proportie de 89%, în consecinţă şi cultul ortodox rămâne dominant. La capitolul componenţei etnice, românii sunt urmaţi de maghiari, 6,5% şi de romi, 3,3%. Femeile sunt mai multe, undeva la 51%, în vreme ce 54% din români locuiesc în municipii şi oraşe. Cu aproape 1,9 milioane de locuitori, capitala Bucureşti este cel mai mare oraş al României.



    Pe grupe de vărstă, copiii de până la 14 ani reprezintă doar 16% din populaţie, în vreme ce persoanele mature, ce se încadrează între 25 şi 64 de ani, formează majoritatea, respectiv 56 de procente. Numărul cetăţenilor trecuţi de 18 ani depăşeşte 16 milioane. Populaţia României este – potrivit datelor recensământului – mai bătrână, ceea ce alimentează îngrijorările cu privire la raportul descurajator economic dintre persoanele active şi pensionari, în schimb este mai educată. În ultimii 10 ani, numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat, de la 7 la 14 procente.



    Prima reacţie cu privire la datele recensământului a aparţinut unui om politic şi a avut, cum altfel, o marcată componentă politică. Premierul Victor Ponta a declarat că scăderea confirmată a populaţiei certifică faptul că cvorumul de 50% necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu, la referendumul de vara trecută, a fost, de fapt, întrunit. Preşedintele l-a acuzat, în replică, pe premier de iresponsabilitate şi a amintit că recenzarea nu a vizat decât o parte a românilor cu drept de vot din afara ţării.



    Disputa este nu doar tardivă, ci şi falsă. Reperul luat în calcul de Curtea Constituţională atunci când a invalidat referendumul a fost numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Că ele trebuie, acum, actualizate este, deja, o altă discuţie.