Radio România Internațional

Tag: statutul magistratilor

  • Modificarea legilor justiţiei, aprobată de deputaţi

    Modificarea legilor justiţiei, aprobată de deputaţi

    Scenariul
    din decembrie se repetă: majoritatea de stânga PSD – ALDE din Camera
    Deputaţilor a adoptat, rapid, legile justiţiei modificate, iar opoziţia de
    dreapta critică graba demersului, procedura şi schimbările făcute în legislaţia
    ce guvernează sistemul judiciar. Singura diferenţă este aceea că noile legi au
    ţinut cont de deciziile recente ale Curţii Constituţionale, instanţă la care se
    va reveni, însă, potrivit intenţiilor declarate ale Opoziţiei. Aceasta reclamă
    faptul că nu a avut timpul necesar unei analize corecte a propunerilor de
    modificare venite de la comisia creată ad hoc.

    Excedaţi de maniera în care
    majoritatea îşi impune voinţa în legislativ, deputaţii USR au ocupat spaţiul
    din jurul tribunei Parlamentului îmbrăcaţi în tricouri albe inscripţionate cu
    mesajul Fără penali în funcţii publice!, unul uşor de decriptat.
    Preşedintele USR, Dan Barna: Am purtat aceste tricouri cuFără
    penali transmiţând, de fapt, mesajul pe care societatea din România îl
    strigă deja de peste un an de zile. Dacă n-am fi avut penali în funcţii
    publice, probabil astăzi am fi discutat despre ceea ce contează cu adevărat
    pentru România    .

    La rândul său, PNL a reproşat, din nou,
    social-democraţilor că urmăresc să politizeze justiţia. Deputatul PNL Cătălin
    Predoiu    : Legile justiţiei promovate de PSD sunt, practic, un fruct otrăvit al
    superficialităţii, al obsesiei şi al spaimelor faţă de funcţionarea sistemului
    judiciar. Astăzi s-au forţat regulamentele parlamentare, a început dezbaterea
    în plenul Camerei Deputaţilor, când, practic, nici rapoartele nu erau redactate
    de la Comisie. Este un simulacru de parlamentarism.

    Preşedintele
    Comisiei Speciale pentru legile justiţiei este social-democratul Florin
    Iordache    , nimeni altul decât cel care a promovat, în urmă cu un an, pe când era
    ministru de resort, controversata ordonanţă ce dezincrimina parţial abuzul în
    serviciu    . De atunci, protestele de stradă împotriva oricăror tentative de
    subordonare politică a sistemului judiciar au devenit cvasicotidiene.

    În
    replică la acuzele opoziţiei, deputatul PSD Florin Iordache a spus că deputaţii
    nu au făcut altceva decât să reexamineze şi să pună în acord cele trei legi ale
    justiţiei cu observaţiile CCR, fiind discutate doar articolele declarate
    neconstituţionale. Florin Iordache: Am fost atacaţi permanent că încercăm să
    politizăm Justiţia. Înainte de a ne critica, haideţi să citim. La fiecare din
    cele trei decizii, Curtea Constituţională precizează foarte clar că acele trei
    modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus, nu afectează în niciun fel
    independenţa justiţiei, iar modificările sunt în concordanţă cu deciziile
    Comisiei de la Veneţia.

    Printre cele mai importante modificări aduse
    legilor justiţiei     se află eliminarea preşedintelui ţării din procedura de
    numire şi revocare a conducerii Înaltei
    Curţei de Casaţie şi Justiţie, atribuţii ce vor reveni CSM    . Potrivit unei alte
    modificări, cauzele în curs în care sunt anchetaţi magistraţi se înaintează spre soluţionare nou createi Secţii pentru Investigarea
    Infracţiunilor din justiţie de îndată ce aceasta va fi operaţională.

  • Reacţii la legile justiţiei

    Reacţii la legile justiţiei

    Senatul României a adoptat ultimul act nomativ
    din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD -
    ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului
    Superior al Magistraturii. Celelalte două se referă la statutul magistraţilor
    şi la inspecţia judiciară.

    Majoritatea
    PSD-ALDE, susţinută de UDMR, a finalizat în numai 2 săptămâni procesul legislativ ce
    viza justiţia, dovedind o energie şi un zel care au părut suspecte opoziţiei de
    dreapta, principalelor instituţii judiciare şi unei părţi a opiniei publice, cea
    care contestă în stradă şi pe reţelele de socializare modificările
    controversate aduse legilor justiţiei. La finalul acestei curse cu obstacole, liderul
    PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat că nu există prevederi care să
    justifice temerea că politicul ar prelua controlul asupra sistemului judiciar.

    Şerban
    Nicolae: Vreau să constatăm împreună câteva lucruri. Nici acum, la finalul
    dezbaterilor, nu am reuşit să identificăm vreun text, propunere sau amendament
    admis care să politizeze justiţia, care să pună sub controlul politicului actul
    de justiţie, să pună presiune pe judecători sau procurori. Cei care au
    protestat au invocat aceste aspecte. S-a văzut foarte clar şi bănuiesc că toată
    lumea de bună credinţă acceptă aceste lucruri, că au fost minţiţi.

    Totuşi,
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituţională
    în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din
    Legea privind statutul magistraţilor.

    Şi PNL, de opoziţie, a contestat legea la
    CCR. Vicepreşedintele acestei formaţiuni, Raluca Turcan: Am depus această contestaţie şi sperăm că ea va avea câştig de cauză,
    întrucât sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de
    asemenea foarte multe aspecte constituţionale pe care această lege le are în
    conţinutul său    .

    Un articol controversat din noul statut al magistraţilor
    stipulează că procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă pentru eventuale
    erori, comise cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Altă prevedere
    discutabilă este cea care îi lasă preşedintelui ţării dreptul de a refuza doar o
    singură dată, şi motivat, numirile Procurorului General şi ale şefilor
    principalelor parchete. În ce priveşte organizarea judiciară, o modificare care
    a suscitat critici vehemente, fiind văzută ca o încercare de restrângere a
    atribuţiilor DNA, priveşte crearea unei secţii speciale care să cerceteze toate
    tipurile de infracţiuni comise de magistraţi.

    Aceste modificări şi graba cu
    care au fost impuse, în absenţa unei dezbateri reale cu toţi actorii sistemului
    judiciar, au generat neîncredere, îngrijorare şi dincolo de graniţe. Ambasadele
    Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei la
    Bucureşti au afirmat, într-o reacţie comună, că legile adoptate recent privind
    reforma justiţiei riscă să pună în pericol progresele semnificative făcute de
    România în acest domeniu. Ambasadele celor 7 ţări fac apel la părţile implicate
    în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce
    la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
    Şi preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a criticat
    modificarea legilor justiţiei, apreciind că independenţa justiţiei din România
    este în pericol. El aminteşte că separarea puterilor în stat este un pilon al
    democraţiei, iar sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control
    politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Până şi ALDE, familia politică
    de la care se revendică una din componentele coaliţiei majoritare de la
    Bucureşti, si-a exprimat îngrijorarea în legătură cu noile legi ale justiţiei.

  • Legi adoptate, legi contestate

    Legi adoptate, legi contestate

    Trei sunt legile din Justiţie
    pe care PSD, principalul partid
    din coaliţia la guvernare în România, le-a dorit modificate şi intrate în vigoare în regim de
    urgenţă    : statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea Consiliului
    Superior al Magistraturii    . Accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării
    celor trei proiecte de acte normative are, în viziunea Puterii, mai multe
    cauze. Pe scurt, ele nu au mai fost revizuite de 13 ani, au dat naştere la unele
    anomalii legate de cariera magistraţilor sau au permis abuzuri din partea unor procurori
    şi judecători, care, la adăpostul impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO,
    ceea ce pus Statul român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe.

    Opoziţia
    politică de dreapta, dar şi o parte a personalului din Justiţie nu au negat că
    cele trei legi trebuie modificate, dar au reproşat graba cu care s-a dorit
    adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de elaborare a respectivelor acte
    normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice, pe măsura importanţei acestor
    legi.

    Nemulţumită este şi o parte a societăţii civile, care nu a obosit să iasă
    în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de deciziile
    Puterii. Iată ce declara, miercuri seară, unul din protestatarii din apropierea
    Parlamentului de la Bucureşti: Mizează pe faptul că populaţia nu
    înţelege ce înseamnă cu adevărat independenţa magistraţilor. Ba da, populaţia
    înţelege exact ce înseamnă. Or, prin ce fac ei, prin aceste amendamente foarte
    ipocrite şi perverse, pun o presiune indirectă şi psihologică asupra
    magistraţilor.

    Aprig contestată, una din modificările importante la Legea
    privind statutul judecătorilor şi procurorilor este aceea că preşedintele
    României poate refuza doar o singură dată numirile procurorului general şi ale şefilor
    principalelor parchete, motivând această decizie    . Apoi, în cazul în care şi-au
    exercitat funcţia cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, judecătorii şi
    procurorii trebuie să răspundă pentru eventuale erori. În al doilea act
    normativ, din pachetul celor trei – Legea privind organizarea judiciară – cea mai controversată modificare prevede înfiinţarea unei secţii de
    investigare care poate cerceta toate infracţiunile comise de magistraţi.

    În fine, senatorul PSD, Adrian Ţuţuianu, a explicat de ce trebuia
    modificată şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM: Consiliul Superior
    al Magistraturii nu şi-a îndeplinit, în aceşti 13 ani, rolul de garant al
    independenţei justiţiei, de organism de autoreglementare a sistemului judiciar.
    În al doilea rând, prin Legea 303/2004, am decis separarea competenţelor
    decizionale referitoare la cariera magistraţilor, judecători, procurori şi în
    mod necesar se impune şi modificarea Legii 317/2004. Apoi, a fost nevoie să
    punem în aplicare decizii ale Curţii Constituţionale, unele pronunţate de 3-4
    ani de zile.

    Preşedintele Klaus Iohannis, cel care poate să promulge sau nu cele trei
    legi, a atenţionat clasa politică asupra consecinţelor pe care le vor genera
    modificările aduse în relaţia României cu Uniunea Europeană. El a avertizat şi că declanşarea unui
    referendum pe tema legilor Justiţiei     nu este ultimul as din mâneca sa.


  • Modificări la Statutul magistraţilor

    Modificări la Statutul magistraţilor

    Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prima din pachetul de acte normative privind justiţia, a fost adoptată de Senatul de la Bucureşti în calitate de cameră decizională. Actul normativ a suferit câteva modificări faţă de forma adoptată în Camera Deputaţilor. Una dintre ele prevede că preşedintele ţării poate refuza o singură dată numirile procurorului general şi ale şefilor principalelor parchete, motivând această decizie.



    Însă, cea mai importantă este legată de răspunderea materială a magistraţilor şi eventualele pedepse. Aici au intervenit unele schimbări prin adoptarea unor amendamente respinse iniţial în comisia specială care s-a ocupat de legile justiţiei, dar care au fost reformulate şi acceptate acum de majoritatea senatorilor. Potrivit noii legi, eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Astfel, statul se va îndrepta obligatoriu împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară.



    Iniţiatorul propunerii, social-democratul Şerban Nicolae consideră că prevederile referitoare la răspunderea magistraţilor nu reprezintă un abuz sau un act de presiune asupra lor: “Răspunderea judecătorilor şi procurorilor nu este un act de represiune, nu este un act de răzbunare. Toţi funcţionarii acestei ţări răspund potrivit legii. Ceea ce v-am propus în materie de răspundere a judecătorilor şi procurorilor este o soluţie echilibrată. Dacă un funcţionar greşeşte la emiterea unei adeverinţe, se poate reapara. Când se greşeşte în instanţă nu mai ai unde să te duci.”



    Proiectul a fost criticat de opoziţie, care a anunţat că îl va contesta la CCR. Senatorul liberal Alina Gorghiu afirmă că nimeni nu mai are încredere în bunele intenţii ale coaliţiei majoritare PSD-ALDE, susţinute de UDMR, în ceea ce priveşte modificările la legile justiţiei, care — spune ea- afectează independenţa sistemului judiciar: “Le cer colegilor din majoritate să accepte dialogul şi dezbaterea, pentru că cel puţin noi, cei din PNL,vrem să explicăm tuturor românilor de ce această lege nu e o lege bună şi de ce nu o votăm. Tot astfel însă cred că e obligaţia PSD să explice de ce consideră domniile lor că această lege este una bună, în ciuda tuturor contestărilor şi a tuturor criticilor.”



    Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost votată doar de PSD, ALDE şi UDMR, fără opoziţie. Reprezentanţii PNL şi ai USR au fost prezenţi la dezbateri, dar apoi, la vot, au părăsit sala, în timp ce senatorii PMP au refuzat să participe la discuţii după ce le-a fost respinsă solicitarea ca legile justiţiei să fie dezbătute în sesiunea parlamentară viitoare.

  • Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Plenul Camerei
    Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, dupa dezbateri maraton şi schimburi dure
    de replici între Putere şi Opoziţie, proiectele coaliţiei majoritare (PSD-ALDE)
    de modificare a legilor privind organizarea judiciară şi Consiliul Superior al
    Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind organizarea judiciară prevede,
    între altele, înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi
    judecătorilor şi posibilitatea ca soluţiile adoptate de procurori să poată fi
    infirmate de superiorul ierarhic, în cazul în care acesta le consideră ilegale
    sau netemeinice.

    Opoziţia susţine că proiectul de lege nu respectă
    recomandările asociaţiilor profesionale din domeniu şi ca secţia de investigare
    este un instrument de presiune la adresa procurorilor şi magistraţilor. Liderul
    deputaţilor PNL, Raluca Turcan,
    a declarat: Astăzi, în Parlamentul României, s-a conturat o
    majoritate toxică, PSD-ALDE-UDMR, împotriva interesului României, împotriva
    românilor şi împotriva democraţiei! Aveţi un comportament tipic infracţional şi
    singura soluţie decentă este să-şi dea demisia acest grup infracţional, care a
    confiscat Parlamentul României şi decizia în ţara noastră.

    În replică,
    preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor
    Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a apreciat că documentul
    legislativ asigură eliminarea intervenţiei factorului politic. Florin Iordache: Dorim o justiţie normală, o justiţie în care să nu mai stăm la
    cheremul şefului. De aici încolo, fără niciun fel de igerinţă politică,
    judecătorii vor putea judeca potrivit propriei conştiinţe şi potrivit legilor
    în vigoare.

    Cel de-al doilea proiect de lege adoptat, cel referitor la
    CSM, prevede că Inspecţia Judiciară va rămâne în cadrul instituţiei, fără să
    fie transformată într-o instituţie autonomă, aşa cum a propus, iniţial,
    majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, aflată, teoretic, în opoziţie. De
    asemenea, documentul menţionează că doar Inspecţia Judiciară poate exercita o
    acţiune disciplinară asupra unui magistrat, fiind eliminaţi din această
    procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
    Justiţie. Cele două acte normative vor fi trimise la Senat, în calitate de for
    decizional şi unde se află, deja, în procedură de urgenţă, proiectul privind
    statutul magistraţilor. În forma adoptată de Camera Deputaţilor, se
    introduce controlul ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei,
    asupra procurorilor, magistraţii nu pot fi colaboratori ai serviciilor secrete
    şi sunt obligaţi să depună anual declaraţii pe propria răspundere în acest sens