Radio România Internațional

Tag: Statutul parlamentarilor

  • Modificări ale Statutului parlamentarilor

    Modificări ale Statutului parlamentarilor

    Parlamentarii de la Bucureşti au făcut, în sfârşit, un prim pas, timid, spre reabilitare în ochii opiniei publice. Ei şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori.



    Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională. Ea se impunea demult, a susţinut în plen deputatul Mircea Toader, din partea opoziţiei liberale: “Nu facem altceva decât să adaptăm statutul la ceea ce trebuia făcut demult, pentru a nu crea Parlamentul României ca o pavăză pentru unii care sunt mai presus de lege. În cazul unora, s-a încuviinţat cererea procurorului cu majoritatea celor prezenţi, iar la alţii cu o majoritate din numărul total de senatori”. Pe viitor, anomalii procedurale de tipul celor evocate de liberalul Mircea Toader nu mai sunt posibile.



    Practica parlamentară s-a lovit recent de o astfel de situaţie, în cazul senatorului Dan Şova, pentru care Direcţia Anticorupţie ceruse încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi, deci se crea discriminare între cele două camere.



    Arătat cu degetul în cazul Şova, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a apărat, atunci, spunând că a acţionat potrivit regulamentului. Acum, se declară, el însuşi, mulţumit că modificarea adusă statutului parlamentarilor elimină orice ambiguităţi, demonstrând că aleşii nu sunt mai presus de lege. Călin Popescu-Tăriceanu: “Parlamentul nu încearcă sub nicio formă, sub pavăza unor prevederi care nu erau concordante cu Constituia, să acorde o protecţie, alta decât cetăţenilor obişnuiţi, pentru membrii Parlamentului. Suntem cu toţii egali în faţa legii şi înţelegem ca modificările pe care le facem să clarifice această problemă şi să nu mai dea loc la speculaţii.”



    Abuzul de imunitate de care se fac vinovaţi unii dintre legiuitori atunci când votează, nejustificat, contra cererilor DNA a minat credibilitatea şi popularitatea instituţiei parlamentare şi a făcut din ea ţinta favorită a reproşurilor formulate de experţii europeni care evaluează reforma judiciară şi lupta anticorupţie din România.



    Preşedintele Klaus Iohannis, critic consecvent al tentativelor de impunere a oricăror forme de supraimunitate pentru parlamentari, se declara, recent, dezamăgit că nu a reuşit, încă, să-i convingă pe aceştia că drumul pe care trebuie să-l aleagă este cel al integrităţii şi al respectului pentru justiţie.

  • Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Promulgată, săptămâna trecută, de preşedintele Traian Băsescu, legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare. Aceasta după ce, în prealabil, actul normativ fusese adoptat de Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, care semnalase în mai multe rânduri că unele prevederi erau neconforme cu Legea fundamentală. Odată respectivele prevederi incriminate revizuite, legea a fost, prin urmare, adoptată şi promulgată, rămânând, acum, să fie şi respectată.



    Ce conţine ea? In principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care ar fi urmat să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor prin acest Statut. O altă modificare majoră se referă la limitarea zborurilor cu avionul şi a deplasărilor în străinătate.



    Sunt reduse, totodată, cheltuielile prin înjumătăţirea sumelor alocate pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor care nu au domiciliul în Bucureşti. Astfel, aceştia au petrecut, miercuri, ultima noapte la hotelurile ale căror servicii erau plătite, din buget, cu aproximativ 8.000 de lei lunar, echivalentul a circa 1.800 de euro. De acum, ei sunt nevoiţi fie să îşi închirieze o locuinţă, fie să îşi negocieze, individual sau colectiv, servicii hoteliere, suma decontata reducându-se la jumătate. Deci, pentru a locui în capitală pe perioada sesiunii parlametare, suma forfetară va fi de numai 4.000 de lei lunar.



    Cât despre cheltuielile din timpul vacanţelor parlamentare, când se presupune că merg pentru a-şi rezolva problemele din teritoriu, acestea vor fi decontate din banii publici în limita a 8 zile, spre deosebire de 15 sau 16, cât era până acum. De asemenea, vor fi acordaţi 1.000 de lei pentru transport, dacă se renunţă la maşina de serviciu. Pentru Parlament, o astfel de opţiune nu ar putea fi decât salutară. Pe de o parte, pentru că, în felul acesta, nu ar mai fi rambursaţi banii daţi pe reparaţiile şi reviziile autovehiculelor. Pe de alta, pentru că nu vor mai exista critici legate de cumpărarea a sute de maşini noi, urmând să fie achiziţonate doar acelea care sunt legate de activitatea şi de demnitatea pe care o are un deputat ales, fie în funcţia de preşedinte al unei comisii, fie de membru al Biroului Permanent, aşa cum se întâmplă în toate parlamentele naţionale din Uniunea Europeană.



    In fine, noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind modul de utilizare şi justificare a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.