Radio România Internațional

Tag: Stefan Caltia

  • Noi expoziții la Muzeul Național de Artă Contemporană al României

    Noi expoziții la Muzeul Național de Artă Contemporană al României

    Muzeul Național de Artă Contemporană al României MNAC a anunțat în luna
    decembrie vernisajul noului sezon expozițional, la sediul său din Palatul
    Parlamentului. Zece expoziții, dispuse pe cele patru etaje ale muzeului, invită
    publicul să descopere noi direcții în arta contemporană.

    Ne dorim ca MNAC să
    păstreze un rol activ în lunga recuperare socială și culturală de care
    societatea are atâta nevoie    , au spus organizatorii în deschiderea noului sezon
    expozițional, care anticipează un excurs inedit în arta contemporană.

    Despre
    cele mai noi expoziții vernisate la Muzeul Național de Artă Contemporană al
    României am vorbit cu artistul Călin Dan, directorul instituției.

    A fost primul vernisaj ca pe
    vremuri, vremurile dinaintea pandemiei, sau cel puțin așa ni l-am dorit noi,
    primul vernisaj adevărat din 2019 încoace. Este vorba, așa cum am anunțat, de
    zece evenimente organizate la MNAC. Și voi începe cu ce am organizat la parterul
    muzeului, unde avem două expoziții personale remarcabile. Una dintre ele este
    expoziția de fotografie a unui tânăr artist, Dani Ghercă, un artist considerat la
    ora actuală unul dintre cei mai interesanți fotografi din România și despre
    care vom mai auzi multe. În Sala de marmură, spațiu simbol al Muzeului Național
    de Artă Contemporană, puteți vedea o instalație a Dorinei Horătău, expertă în
    instrumentarea plastică a elementelor naturale, Dorinei Horătău este o artistă
    care face o combinație între mediu textil și elemente naturale vegetale. În
    instalația semnată de ea se regăsesc și elemente de electronică, sunet digital,
    șamd. La primul etaj al muzeului am realizat un fel de prelungire a ultimelor două
    sezoane organizate la MNAC. Avem o retrospectivă dedicată lui Ion Grigorescu,
    un eveniment unic, și invit publicul să profite de această oportunitate, vom
    avea deschisă această expoziție până la sfârșitul lunii ianuarie. Ion
    Grigorescu este un artist extrem de complex, lucrând în toate mediile posibile,
    făcând artă de avangardă, dar și artă religioasă, este probabil la ora actuală
    cel mai important artist vizual în viață din România. La etajul doi, este o
    expoziție din portofoliul permanent al MNAC, expoziția Leviathan, un experiment
    muzeografic foarte special. Este o expunere organizată în depozitele muzeului
    și deci o ofertă unică de a putea vedea locuri unde de obicei nu ajung
    vizitatorii, și obiecte pe care nu le expunem în mod în mod obișnuit.


    Surpriza noului sezon la MNAC este retrospectiva Ștefan Câlția, o expoziţie
    care oferă o imagine nouă, neașteptată a acestui pictor consacrat, prezent acum
    și cu excepţionala sa operă grafică. Sunt expuse și cele 400 de portrete create
    de artistul Vasile Mureșan – Murivale, de asemenea, o instalaţie site-specific
    (pictură și desen) a artistei Ana Maria Micu. O serie de fotografii Polaroid
    ale lui Charif Benhelima, în care acesta abordează teme ca memoria și uitarea,
    politicile de reprezentare, identitate și dezrădăcinare sunt expuse în sala Auditorium,
    iar o nouă expoziție colectivă a studenţilor și absolvenţilor Universităţii
    Naţionale de Arte din București se află în spaţiul Dialog a MNAC.






  • Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

    Dauă expoziții a artistului Ștefan Câlția

    Bitisita a anlui 2021 adusi dauă expoziții simultani a marilui artistu aproapea octogenar Ștefan Câlția – “Nirlu di sinuru”, tru București, și “Glăjărie. Aprukearia di un meșteșug”, tru Iași, nord-estul ali Românie. Dauă fațete a idyiului creator – pictură și sticlărie – glăjărie, s’clliamă tehnea veaclle ti favricari manuale a geamillei. Absolvent di Arte Plastice la clasa a unui mari maestru român, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia iasi tu migdani ca un pictor a ţerlui, iar critica lu arădăpsi tru genlu a picturăllei realismului fantastic. Temili a lui prinţipale suntu nisia, azboirlu, personajili hieratiţi, simbolurli embistimeni.



    Tră “Nirlu di sinur” şi pripunirea adrehoarăă a vizitatorilor şidzumu di zboru cu curatorlu Vladimir Bulat:


    “București ved ună expoziție compactă, ună expoziție ñicăzancă, ama multu intensă ditu tuti locurli di videari. Dimecu, tru aţeali ndauâă lucrări, artistul anvăleaşti giumitati di secol di creație. Sigura că nu fu naetea-a artistului, fu naetea a mea curatorială ta să spunu aestă consecvență și cilăstăseari a artistului Ștefan Câlția tră habitat, tră ţui nsimneadză bănaticu, tră ţi nsimneadză ună casă. El nă spuni că ari ună tadi scară a bănarillei, ari ună tadi dimensiune a strañilui existențialu și aestă easti casa. Oamiñilli, tu kirolu di ma ninti, construia maş ahătu cătu lă lipsea. Și lucrul aestu Ștefan Câlția va s’lu yilipsească tru pictura a lui. Va să spunu că aestu zboru “sinur” pi cari ălu ufilisiiu ca titlu tru expoziție, spuni ti unu contur. El spuni ti unu sinuru, ti ună limită, anaparti di cari aproapea că dănăseşţă ta s’eşţă om. La aesta minduiiu cându ufilisiiu “sinur”. Nirlu, ama, easti vără turlie ună hromă generică a hoarăllei transilvăneană, cari yilipsea tru Imperiul Austro-Ungar românitatea. Tru locurli di pritu hori, huryeaţlli lipsera să-și aungă fațadili tru nirlă tra să spună că elli suntu români. Aesta vără turlie easti partea administrativă a dimensiunillei ti nirlulu.


    Cându Ștefan Câlția și znui, deadunu cu Livia Câlția, casa ditu hoara Șona (centrul a Româniillei), năpoi s’turnă la aestă ñirlă ancestrală di itia că-lu aflapisti tutu tru protili dipli a casilor veclli, dimi tu dipli ună dupu alantă di azvestri cari s’aundzea pi hiotea a kirolui nai ma prezentu eara un ñirlu. Nirlu aţelu vru s-lu aducă diznău tu arada a dzuuăllei, căndăsinda și pi alantă huryeaţ s’facă idyea. Emu, a lui casă, easti pănu tu soni un proiect estetic pi cari lu-aduţi tru hoara işiş. El fudzi di nhoară și s-turnă. Și s-turnă di iu fudzi, di adusi năpoi lumea tută, di la turlia tru cari oamiñilli ş’adra casa, până la turlia tru cari s’nviştea, cum mâca, ţi purtaticu avea și cum interacționa anamisa di elli, spunănda păn tu soni ună armonie indestructibilă anamisa di lumi și om. S’pari că adză tamam hirescul easti atel pi cari lipseaşti s’lu cafţă, cându el exista și aproape că numata există. Ma nsusu di iţido, Ștefan Câlția easti ună imensă conștiință publică, estetică și artistică. El s’exprimă ca un pictor, ama spuni multu ma multu andicra di u spuni un pictor, altu andicra di Ștefan Câlția.”



    Vladimir Bulat nă zbură emu ti origiñili artistiţi al Câlția, ti influențele ditu pictura a lui, ama şi ti cumu u thimilliusi diznău artistul lumea a hoarăllei natală tru pândzăli a lui:


    “Tu horli oltenești ţă si auraşti, adză. Ghini ma, Ștefan Câlția aprăftăseaşti pritu decupajlu a fațadilor, s’decupeadză ună cumată di ţeru di turlia a unăllei casă. Hoara nu easti maş ună adunari di case tru cari oamiñilli băneadzătrăiesc cumva impersonal, fiecari intră tru celula lui cum se stă la blocuri, tru marli c4săbă, unde depersonalizaria easti maximă, ci hoarăul de fapt trebuie să funcționeze ca un organism unic. Tocmai de aceea, de pildă, Ștefan Câlția a refăcut fierăria ditu hoară și la casili cari tora să znuescu și deapoa s’aungu tu nirlă, ună aiami s’ufilisescu niscănti detalii metaliti cari s’adara aclo, la fierăria cari xanaamintă tru inima hoarăllei. Prota lipseaşti s’akicăsimu că Ștefan Câlția easti pictor, și pictorul nu s’amintă tru ună pundie, maş un om niîmplinit, mindueasti că el rescrie totna istoria artăllei. Bunăoară, Ștefan Câlția ari niște referințe tru zona, știu eu, a picturllei olandeze. Lipseaşti videari opera a lui contextual și vara turlie ditu ună perspectivă istorică. Aoa, tru expoziţie, ţi s’aleapsi easti vără turlie și un decupaj ditu atea ţi lucră tru 2021, ama și lucri tru cari io spunu ună continuitate a niscăntoru teme.”



    Matei Câlția, hillilu artistului Ștefan Câlția, artist tu arada a lui și curatorlu a expoziției “Glăjărie. Aprukearea di un meșteșug” di la Iași, nă spusi ti conceptul cari amintă expoziției-omagiu tră vecllili ateliere di geami:


    “Expune un proiect la cari lucrămu deadunu anul aestu, un proiect ţi lu aveamu tu minti di ma mulță ani și la cari tora nă pripusimu, un proiect cari nkiseaşti di la naturile a lui statiţi și di la pirmituserli a lui vizavi di lucărli di geami ditu casa părințălor a lui, ditu hoara sud-transilvăneană. Și asi adunămu ună colecție de 20 lucrări di pictură tru cari s’vedu vase, obiecte dii geami medievală târdzie, și ma multu cilăstăsimu tru aestă primăveară-veară cari tricu, s’căftăm formele, s’akicăsimu meșteșuglu și s’faţem ună primă cilăstăseari di znueari, ti aesti vase. Expoziția ari aproapea 150 di ahtări lucre di geami. Meșteșuglu a geamillei easti tru prota andămusitu tru Transilvania, di itia a kihăeadzloru di aclo și faptulu că eara parte ditu Imperiul Habsburgic. Ma amanatu, aesti sticlării tradiţionale, glăjării, fură falimentate di apariția favriţlor și a proceselor mecanizate, di ideea di lucru la bandă, işită cu Ford, cari alăxiră turlia di fabricari a geamillei și ase s-adrara cantităț ma mări. Apariția a gazlui, a calillei di heru, tuti alăxiră turliili tru cari putea s’lucreadă și dinaoara, aasti ateliere cu multu lucru pimtu fizic agiumsiră fără amintaticu și ase vără turlie kiru meșteșuglu.”







    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearia: Taşcu Lala











  • Două expoziții ale artistului Ștefan Câlția

    Două expoziții ale artistului Ștefan Câlția

    Sfârșitul anului 2021 a adus două expoziții simultane ale marelui artist aproape octogenar Ștefan Câlția – “Albastru de hotar”, în București, și “Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, în Iași, nord-estul României. Două fațete ale aceluiași creator – pictură și sticlărie – glăjărie, adică tehnica veche a fabricării manuale a sticlei. Absolvent de Arte Plastice la clasa unui mare maestru român, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia se defineşte drept un pictor al cerului, iar critica l-a încadrat în genul picturii realismului fantastic. Temele sale principale sunt insula, zborul, personajele hieratice, simbolurile creştine.



    Despre “Albastru de hotar” şi propunerea adresată vizitatorilor am stat de vorbă cu curatorul Vladimir Bulat:


    “La București văd o expoziție compactă, o expoziție micuță, dar foarte intensă din toate punctele de vedere. De pildă, în cele câteva lucrări, artistul acoperă jumătate de secol de creație. Sigur că nu a fost intenția artistului, a fost intenția mea curatorială de a arăta această consecvență și preocupare a artistului Ștefan Câlția pentru habitat, pentru ce înseamnă locuire, pentru ce înseamnă o casă. El ne arată că există o anumită scară a locuirii, există o anumită dimensiune a hainei existențiale și anume casa. Oamenii, pe vremuri, construiau atât cât le trebuia. Și lucrul acesta Ștefan Câlția vrea să îl și conserve în pictura lui. Aș putea să spun că acest cuvânt “hotar” pe care l-am folosit ca titlu în expoziție, se referă la un contur. El se referă de fapt la o graniță, la o limită, dincolo de care aproape că încetezi de a fi om. La asta m-am referit când am folosit “hotar”. Albastru, însă, e cumva o culoare generică a satului transilvănean, care de fapt arăta în Imperiul Austro-Ungar românitatea. În zona rurală, țăranii trebuiau să-și vopsească fațadele în albastru pentru a arăta că ei sunt români. Asta cumva e partea administrativă a dimensiunii albastrului.


    Când Ștefan Câlția și-a reamenajat, împreună cu Livia Câlția, casa din satul Șona (centrul României), a revenit la acest albastru ancestral pentru că îl găsea peste tot în primele straturi ale caselor vechi, adică în straturi succesive de var care se tot dădeau de-a lungul anilor cel mai prezent era un albastru. Albastrul acela a vrut să-l readucă la ordinea zilei, îndemnând și pe ceilalți săteni să facă așijderea. Or, propria lui casă, e de fapt un proiect estetic pe care îl readuce în propriul lui sat. El a plecat din sat și s-a întors. Și s-a întors de fapt de unde a plecat, readucând o întreagă lume, de la felul în care oamenii își construiau casa, până la felul în care se îmbrăcau, cum mâncau, cum se comportau și cum interacționau între ei, arătând de fapt o armonie indestructibilă între lume și om. Se pare că astăzi tocmai firescul e cel pe care trebuie să îl cauți, pe când el a existat și aproape că nu mai există. Mai presus de orice, Ștefan Câlția este o imensă conștiință publică, estetică și artistică. El se exprimă ca un pictor, dar spune mult mai mult decât o spune un pictor, altul decât Ștefan Câlția.”



    Vladimir Bulat ne-a vorbit atât despre originile artistice ale lui Câlția, despre influențele din pictura sa, dar şi despre cum a recreat artistul lumea satului natal în pânzele sale:


    “Satele oltenești sunt destul de plicticoase, astăzi. Pe când, uite, Ștefan Câlția reușește de pildă prin decupajul fațadelor, să decupeze o bucată de cer în formă de casă. Satul nu e doar o adunătură de case în care oamenii trăiesc cumva impersonal, fiecare intră în celula lui cum se stă la blocuri, în marele oraș, unde depersonalizarea este maximă, ci satul de fapt trebuie să funcționeze ca un organism unic. Tocmai de aceea, de pildă, Ștefan Câlția a refăcut fierăria din sat și la casele care acum se restaurează și apoi se vopsesc în albastru, la un moment dat se folosesc niște detalii metalice care se fac acolo, la fierăria care a renăscut în inima satului. În primul rând, trebuie să înțelegem că Ștefan Câlția este pictor, și pictorul nu se naște într-un deșert, numai un om neîmplinit, de fapt, crede că el rescrie mereu istoria artei. Bunăoară, Ștefan Câlția are niște referințe în zona, știu eu, a picturii olandeze. Trebuie văzută opera lui contextual și cumva dintr-o perspectivă istorică. Aici, în expoziţie, ce s-a ales este cumva și un decupaj din ceea ce a lucrat în 2021, dar și lucruri în care eu arăt o continuitate a anumitor teme.”



    Matei Câlția, fiul artistului Ștefan Câlția, artist la rândul său și curatorul expoziției “Glăjărie. Apropierea de un meșteșug” de la Iași, ne-a destăinuit conceptul care a dat naștere expoziției-omagiu pentru vechile ateliere de sticlărie:


    “Expune un proiect la care am lucrat împreună în anul acesta, un proiect pe care îl aveam în gând de mai mulți ani și la care acum ne-am încumetat, un proiect care pleacă de la naturile lui statice și de la poveștile lui vizavi de obiectele de sticlărie din casa părinților lui, din satul sud-transilvănean. Și astfel am strâns o colecție de 20 de lucrări de pictură în care apar vase, obiecte de sticlărie medievală târzie, și în plus am încercat în toată această primăvară-vară care au trecut, să căutăm formele, să înțelegem meșteșugul și să facem o primă încercare de a reconstitui, de a reface aceste vase. Expoziția conține aproape 150 de astfel de obiecte de sticlă. Meșteșugul sticlăriei este în principal întâlnit în Transilvania, datorită nobilimii de acolo și faptului că erau parte din Imperiul Habsburgic. Mai târziu, aceste sticlării tradiţionale, glăjării, au fost falimentate de apariția fabricilor și a proceselor mecanizate, de ideea de lucru la bandă, apărută cu Ford, care au schimbat modul de fabricare a sticlei și astfel s-au produs cantități mai mari. Apariția gazului, a căii ferate, toate au schimbat modurile în care se putea lucra și brusc, aceste ateliere cu foarte multă muncă fizică au devenit nerentabile și astfel în bună măsură meșteșugul s-a pierdut.”




  • Weekend cu prietenii 18.12.2021

    Weekend cu prietenii 18.12.2021

    De la Câlţia la New Academia”. Vladimir Bulat, curatorul expoziţiei Albastru de Hotar” a maestrului Ștefan Câlția, de la Galeria AnnArt din Bucureşti, şi un mesaj al lui Ştefan Câlţia, care nu a putut paricipa la vernisaj. Matei Câlția, curatorul expoziției Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, de la Galeria Artep din Iași. Artistul vizual Augustin Răzvan Radu, despre expoziţia sa, Mirrors 2.0.21”, de la Galeria Senso din Bucureşti şi curatoarea acesteia, Ana Daniela Sultana. Medina Pop, curatoarea expoziţiei One Piece Pop-Up Gallery din Capitală. Tânăra pictoriţă Elena Bria din Republica Moldova, autoarea unei noi expoziţii la Bucureşti, la Kulterra Gallery, intitulată “New Academia” şi curatoarea manifestării, Olga Vintaniuc.




  • Ştefan Câlţia. “Albastru de Hotar”

    Ştefan Câlţia. “Albastru de Hotar”

    Galeria AnnArt își încheie programul expoziţional din 2021 cu o nouă şi deja tradiţională “personală” a marelui pictor Ștefan Câlția, curatoriată de Vladimir Bulat. Am stat de vorbă cu curatorul expoziţiei.






    Maestrul Câlţia nu a putut paricipa la vernisaj şi de aceea a transmis un mesaj video.





    Publicul poate vedea pe simeze o serie de 15 lucrări de pictură și grafică din perioade creative diferite, reunite prin filonul inspirației pe care satul natal Șona a oferit-o întregii opere a artistului.



    Albastru de Hotar

  • Conversând cu Ștefan Câlția

    Conversând cu Ștefan Câlția

    Un program inedit pe care Muzeul Național Cotroceni îl derulează în 2018 este Conversații la Muzeu”, conceput pentru a evoca și dezbate, prin intermediul unor discuţii deschise, evenimente relevante din istoria României, proiecte şi idei privind evoluţia societăţii româneşti în acest veac. Proiectul l-a avut, joi, ca invitat, pe unul dintre cei mai importanți artiști plastici contemporani, maestrul Ștefan Câlția.


    Fotografii — Valentin Țigău



  • Expoziţia “Ştefan Câlţia – Obiecte grăitoare”

    Expoziţia “Ştefan Câlţia – Obiecte grăitoare”

    Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, găzduieşte până la 20 septembrie o expoziţie-eveniment, “Obiecte grăitoare”, a unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti plastici români, Ştefan Câlţia.



    Aproape 300 de obiecte, picturi ale maestrului, dar şi obiecte colecţionate de artist, foarte diverse şi care l-au inspirat adesea, se reunesc pe simeze, invitând publicul la reflecţie şi conversaţie. Eugen Cojocariu a stat de vorbă cu Călin Stegerean, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României.






    Expoziţia