Tag: Ştefan Fule

  • Die Ukraine will Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnen

    Die Ukraine will Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnen

    Nachdem die Unkraine letzen Monat, beim Gipfel der Ostpartnerschaft in Wilna, die Unterzeichung des Assoziierungsabkommens mit der EU suspendiert hat, scheint jetzt die Führung in Kiew ihre Entscheidung zu überdenken. Die Entscheidung der ukrainischen Regierung, das Abkommen nicht zu unterzeichnen, hat im Land proeuropäische Massenproteste ausgelöst.




    Am Donnerstag sind in Brüssel der EU-Erweiterungskommissar Stefan Füle und der ukrainische Vizeministerpräsident Serghei Arbuzov zusammen gekommen. Die beiden haben die Ausarbeitung eines Fahrplans für die Implementierung des Assoziierungsabkommens zwischen der Ukraine und der EU vereinbart. Ausgangspunkt ist das klare Engagement der ukranischen Regierung, das Dokument zu unterzeichnen. In der Zwischenzeit gehen die Proteste gegen die Regierung in der ukrainischen Hauptstadt weiter und vertiefen die interne politische Krise. Das EU-Parlament forderte eine Vermittlungsmission in der Ukraine. Die Abgesandten der EU sollen den Dialog zwischen der Regierung und der Opposition in der Ukraine ermöglichen, um der Krise ein Ende zu setzen.




    Eine diplomatische Mission reiste schon nach Kiew. Der ukrainische Staatschef Viktor Janukowitsch sagte der EU-Aussenbeauftrageten Catherine Ashton, die Ukraine wolle jetzt das Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnen. Die Unterzeichnung könnte nächstes Jahr erfolgen. Nach dem Treffen, erklärte Catherine Ashton in Brüssel, die Probleme der Ukraine könnten durch die Unterzeichnung des Abkommens vermindert werden. Diese Unterzeichnung würde nämlich neue europäische Investitionen mit sich bringen.




    Die ukrainische Führung erklärte, das Land werde massive finanzielle Hilfe brauchen, sollte sie sich entscheiden Russland den Rücken zu kehren. Die EU kündigte an, sie werde der Ukraine helfen ein Darlehensabkommen mit dem IWF abzuschliessen.




    In Bukarest äusserte der rumänische Aussenminister Titus Corlatean die Überzeugung seiner Regierung, dass die Zukunft der Ukraine Europa sei. Die mittel-und langfristigen Entwicklungen in der Ukraine seien politisch, wirtschaftlich und kulturell an die EU gebunden, so Corlatean. Die Tür der EU bleibe offen für die Ukraine. Das Assoziierungsabkommen werde unterzeichnet, wenn es in Kiew dafür den politischen Willen geben wird, fügte Rumäniens Aussenminister hinzu. Betreffend die proeuropäischen Proteste gegen die Regierung in Kiew, erklärte der rumänische Chefdiplomat, die Macht der Vernunft müsse müsse stärker als die Vernunft der Gewalt sein. Die Lösung zur ukrainischen Krise sei der politische Dialog mit der Opposition und den Bürgern und nicht die Anwendung der Gewalt.

  • Europa noastră – 02.11.2013

    Europa noastră – 02.11.2013

    La începutul acestei săptămâni, Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate s-a întâlnit la Bruxelles cu liderii politici ai partidelor de coaliţie din Republica Moldova. Reforma judiciară, combaterea corupţiei şi transparenţa politică au reprezentat temele cheie ale discuţiei.




  • România sprijină orientarea europeană a Rep. Moldova

    România sprijină orientarea europeană a Rep. Moldova

    Procedural, cel puţin, instituţiile occidentale continuă să înainteze spre Est, spre ceea ce, odinioară, era definit drept spaţiul canonic al Moscovei.



    La summitul Uniunii Europene de luna viitoare, de la Vilnius, Ucraina ar putea semna un acord de asociere la Uniunea Europeană, iar alte două state ex-sovietice, Georgia şi Republica Moldova, ar putea parafa astfel de acorduri. Va fi, deopotrivă, un succes al diplomaţiei române, care, în mod consecvent, a susţinut orientarea pro-europeană a Chişinăului, în numele comuniunii de limbă, cultură şi istorie. Pe toate vocile – Preşedinţie, Guvern, Parlament — Bucureştiul oficial a fost mereu cel mai devotat şi energic avocat al Republicii Moldova.



    Marţi, au fost la Bruxelles liderii formaţiunilor din coaliţia de guvernare pro-occidentală de la Chişinău, care au discutat cu Stefan Füle, comisarul european pentru extindere. Acesta consideră că, după ce a depăşit criza politică din primăvară, când, pe fondul acuzaţiilor de corupţie, cabinetul condus de Vlad Filat a fost demis şi înlocuit de Guvernul Iurie Leancă, Republica Moldova se află într-o poziţie mai bună pentru a implementa un viitor acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea. Fule a deplâns încercările Rusiei de a zădărnici, prin declaraţii politice contondente şi prin instituirea unui embargo asupra vinurilor moldoveneşti, aspiraţiile europene ale Chişinăului.



    Stefan Füle: Orice presiune asupra deciziei Republicii Moldova de a avea un acord de asociere cu Uniunea Europeană este inacceptabilă. Subliniez că acest acord va aduce beneficii concrete pentru vecinii vecinilor noştri.”



    La rândul său, fostul preşedinte al Parlamentului de la Chişinău, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a anunţat că va fi elaborată, în scurt timp, o aşa-numită “agendă de asociere” a Republicii Moldova la UE.



    Marian Lupu: Nu avem datorii, nu avem lucruri care mai stau în stand-by, nu avem acţiuni care nu au fost îndeplinite de către Republica Moldova. Calea pentru Vilnius este deschisă şi la Vilnius vom purcede la parafarea acestui acord.”



    Altminteri, însă, în unele clasamente de specialitate, Republica Moldova figurează drept cel mai sărac stat european. Corupţia şi funcţionarea deficitară a statului de drept sunt probleme recurente. Rusofile, opoziţia comunistă de la Chişinău şi regiunea separatistă Transnistria sabotează consecvent eforturile de orientare europeană. Progresele Chişinăului sunt certe, dar echivalează cu doar jumătate de pas pe lungul drum al integrării.

  • EU-Kommission stellt ihren jährlichen Fortschrittsbericht vor

    EU-Kommission stellt ihren jährlichen Fortschrittsbericht vor

    Europa konfrontiert sich weiterhin mit wirtschaftlichen Problemen. Trotzdem hat es sein Erweiterungsprojekt nicht aufgegeben. Die europäischen Würdenträger betrachten es als eine der effizientesten Politiken der Union, weil dadurch die wirtschaftliche und politische Stabilität der Kandidatenländer verstärkt werden soll. Diese haben die Pflicht in Bereichen wie Justizreform, Bekämpfung des organisierten Verbreches und der Korruption, solide wirtschaftliche Regierung und Ausdrucksfreiheit fortzuschreiten.



    Die Europäische Kommission hat bei dem jährlichen Fortschrittsbericht die Fortschritte der Türkei, Serbiens, Montenegros und Mazedoniens sowie jene der drei möglichen Kandidatenländer Albanien, Bosnien-Herzegowina und Kosovo vorgestellt. Mazedonien soll die Beitrittsverhandlungen beginnen. Über Albanien wird behauptet, dass das Land die Reformen fortgesetzt habe und die ersten Schritte in Richtung Effizientisierung der Bekämpfung des organsierten Verbrechens und der Korruption gemacht habe. Die Kommission hat vorgeschlagen, Albanien den Kandidatenstatus zu verleihen. Die Voraussetzung sei weiter die organisierte Kriminaliät und Korruption zu bekämpfen.



    Die Türkei ist der älteste Kandidat, ihr Gesuch wurde 1987 eingereicht. Die Verhandlungen haben nach 18 Jahren begonnen. Bis jetzt wurden nur 13 Kapitel abgeschlossen. Erweiterungskommissar Stefan Füle bemerkte, dass die Verhandlungen praktisch seit 2010 unterbrochen sind. Stefan Füle dazu:



    Es ist Zeit, dass wir den Beitrittsprozess fortsetzen. Die EU und die Türkei sind zu einer Vereinbarung betreffend die Eröffnung des Kapitels 22 zur Regionalpolitik gekommen. Dieser Schritt erfreut sich unserer Unterstützung. Ich hoffe, dass wir nicht mehr lange auf die Eröffnung anderer Kapitel warten müssen. Im vergangenen Jahr sagte ich, es sei wesentlich, dass die EU für alle Reformen, die die Türkei durchführen muss, ein Beispiel sein soll. Ich freue mich, dass der Staatspräsident und der Minsiterpräsident diese Idee übernommen haben .



    Stefan Füle hat den Verantwortlichen in Bosnien-Herzegowina erklärt, ihr Land befinde sich wegen dem politischen und ethnischen Ehrgeiz in einer Sackgasse. Füle erinnerte daran, dass die EU die Gespräche mit Serbien und die Verhandlung des Stabilitäts- und Assoziierungsabkommens mit Kosovo begonnen habe. Der EU–Erweiterungskommissar erwähnte noch, dass Montenegro sich der EU nähert und in den nächsten Wochen neue Verhandlungskapitel eröffnet werden. Auf der EU-Agenda stehen noch die Verstärkung der Östlichen Partnerschaft, die sechs ex-sowjetische Länder einschlie‎ßt: Armenien, Aserbaidschan, Wei‎ßrussland, Georgien, die Rep. Moldawien und die Ukraine einschlie‎ßt. Chişinău will im November in Vilnius das Assoziierungsabkommen paraphieren. Das Dokument soll 2014 unterzeichnet werden.

  • Extinderea Uniunii Europene

    Extinderea Uniunii Europene

    Confruntată în continuare cu probleme economice, Europa nu a abandonat, totuşi, proiectul extinderii. Aceasta este considerată de oficialii europeni drept una dintre cele mai eficiente politici ale Uniunii, pentru că întăreşte stabilitatea economică şi politică în ţările aspirante. Acestea au, însă, obligaţia de a progresa în domenii precum reforma judiciară, lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei, guvernarea economică solidă şi libertatea de exprimare.



    În cadrul bilanţului anual al procesului de extindere, CE a prezentat progresele realizate în procesul de aderare de către Turcia, Muntenegru, Serbia şi Macedonia precum şi pe cele făcute de cei trei potenţiali candidaţi – Albania, Bosnia Herţegovina şi Kosovo. Executivul european a propus acordarea statutului de ţară candidată Albaniei şi începerea negocierilor cu Macedonia. Despre Albania se afirmă că a continuat reformele şi a făcut primii paşi pentru o luptă mai eficientă împotriva crimei organizate şi a corupţiei. În consecinţă, Comisia a recomandat acordarea statutului de candidat, cu condiţia continuării acţiunilor de combatere a corupţiei şi crimei organizate.



    O situaţie aparte rămâne cea a Turciei, care este cea mai veche candidată la aderare, cererea sa fiind depusă încă din 1987. Negocierile au început după 18 ani şi doar 13 capitole au fost deschise până acum. Comisarul Ştefan Füle observa că, până în vara acestui an, negocierile, practic, au stagnat din 2010. Ştefan Füle: “A venit vremea să repunem procesul de aderare pe drumul său. UE şi Turcia au ajuns la o înţelegere privind deschiderea capitolului 22 privind politicile regionale. Acest pas are întregul nostru sprijin şi sper să nu mai aşteptăm o perioadă aşa de lungă pentru deschiderea şi altor capitole. Anul trecut spuneam că este foarte important ca UE să fie un reper pentru reformele care trebuie făcute în Turcia, prin procesul de aderare şi mă bucur să constat că şi preşedintele, şi premierul au îmbrăţişat această idee.”



    Pe de altă parte, Stefan Fule a transmis liderilor din Bosnia-Herţegovina că ţara lor se află în impas din cauza ambiţiilor politice şi etnice, care sunt puse înaintea interesului strategic al ţării şi al cetăţenilor. El a amintit că UE a început discuţiile cu Serbia şi negocierea Acordului de Stabilitate şi Asociere cu Kosovo. De asemenea, comisarul european a menţionat că Muntenegru avansează spre UE şi că în urmatoarele săptămâni se aşteaptă deschiderea de noi capitole de negociere.



    Pe agenda UE se află şi consolidarea Parteneriatului Estic, care include 6 ţări din fostul spaţiu sovietic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rep.Moldova şi Ucraina. Chişinăul doreşte să parafeze acordul de asociere cu UE la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, urmând ca documentul să fie semnat în 2014.