Patrimoniul Muzeului Național de Literatură Mihail Kogălniceanu din Chișinău este expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB. Proiectul intitulat Romanul românesc din stânga Prutului are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști, romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. Este vorba despre: Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Biserica albă de Ion Druță, Venetica de Ariadna Șalari și Hronicul găinarilor de Aureliu Busuioc. Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură Mihail Kogălniceanu, de o valoare inestimabilă pentru cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, sunt expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ’70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de portretistul Glebus Sainciuc.
La Cernăuți a fost lansată cartea Istoria românilor canadieni 1890-2020 de Ștefan Străjeri. Sosit din statul american Michigan, dar originar din Pojorâta Bucovinei, autorul a prezentat românilor din regiunea Cernăuți o istorie a unei comunități înstrăinate. Potrivit BucPress, volumul oferă informații prețioase despre românii emigrați din localitatea bucovineană Boian, despre modul cum aceștia și-au păstrat graiul și tradițiile. Evenimentul, organizat în cooperare cu Societatea Golgota a românilor din Ucraina, a fost moderat de Maria Toacă, coordonatoarea Bibliotecii Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina Mihai Eminescu din Cernăuți.
Expoziția retrospectivă Mijlocace de expresieˮ de Cristina Weiss este deschisă, până pe 17 septembrie, la sediul ICR Tel Aviv. Prin colaje realizate prin broderie, Cristina Weiss își ilustrează crezul artistic. În fiecare cusătură introduc dorințele și rugăciunile mele. În zilele noastre, totul se salvează în cloud, așa că mă întreb, își va aminti cloud-ul? Broderia este cloud-ul meu privat, un fel de voință și testament pentru mediul apropiat, explică Cristina Weiss. Născută la București, Cristina Weiss a studiat din copilărie baletul și a performat la teatrul de operă din Galați. În 1965 a fost acceptată la Opera Națională Israeliană cu care a colaborat până la retragerea din activitate. În 1974 a studiat pictura și sculptura la Institutul Avni. În creația sa artistică este profund inspirată de Streichman, Howard Hodgkin și de pictorul român Ion Țuculescu.
Vineri, 20 august – recital de vioară Tezaur al violonistului Sabin Penea în cadrul Festivalului Plazey, care se desfășoară pînă pe 30 spetembrie în parcul Elisabeth din Koekelberg, Bruxelles. Potrivit ICR, recitalul celebrează și onorează moștenirea muzicală unică a spațiului cultural românesc, atât de divers și contrastant. Sabin Penea a debutat în muzica clasică. S-a regăsit, recent, în stiluri din ce în ce mai diverse, de la muzica bizantină și otomană la jazz și funk-rock. Născut pe 5 aprilie 1988, în Tulcea, violonistul Sabin Laviniu Penea se poate mândri cu un traseu profesional interesant, el obținând licența și primul masterat în cadrul Universității Naționale de Muzică București, sub îndrumarea lui Gabriel Croitoru, după care a studiat sub îndrumarea Silviei Marcovici la Kunst Universität Graz în Austria. A câștigat, recent, Premiul I – categoria C, pentru violoniști născuți între ianuarie 1988 – decembrie 2001, la Concursul Internațional de Muzică Kreutzer, desfășurat în august 2021 la Liège, Belgia, surclasând 20 de finalişti din opt ţări. Laureat și la Plovdiv (Bulgaria) și St-Girons (Franța), a concertat alături de Orchestra Națională Radio și Young Famous Orchestra, împărțind scena cu nume mari, ca Dan Grigore, Mihaela Martin, Frans Helmerson, Răzvan Popovici, Diana Kettler, Alexander Sitkovetsky, în țări precum Grecia, Turcia, Elveția, Bulgaria, Croația, Italia, Austria, Germania, Franța, Belgia, Maroc și China. Face parte din ansamblul de muzică veche Anton Pann, ce explorează și recuperează repertoriul și stilistica practicată în spațiul românesc înainte de secolul al XIX-lea.
