Radio România Internațional

Tag: Stefan Turcu

  • Măsuri în sprijinul romilor

    Măsuri în sprijinul romilor

    Vicepreședinta Comisiei
    Europene, Věra Jourová, a declarat că în ultimii zece ani nu au fost făcut
    suficiente eforturi pentru a sprijini populația romă din UE.

    Această situație
    este inadmisibilă. Mulți romi sunt încă ținta discriminării și a rasismului. Nu
    putem accepta această situație. Astăzi ne intensificăm eforturile de corectare
    a acestei situații, cu obiective clare și un angajament reînnoit de a schimba
    în mod real această situație în următorul deceniu,     a mai spus Věra Jourová.

    Deși scopul urmărit este egalitatea deplină, Comisia a propus obiective minime
    pentru 2030, pe baza progreselor înregistrate în cadrul anterior. Despre aceste
    propuneri ale Comisiei Europeană am vorbit cu Ștefan Turcu, șef al
    Departamentului Media și Comunicare Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Țintim prin acest plan șapte domenii
    principale de interes: egalitatea, incluziunea, participarea, educația,
    ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele. Pentru toate acestea,
    Comisia a prezentat obiective și a făcut o serie de recomandări. Este vorba de
    recomandări prin care să ajungem să îmbunătățim situația romilor. Trebuie să
    fim conștienți că deși UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește
    furnizarea sprijinului de care mulți romi au nevoie, încă există la fel de mulți
    romi care au nevoie de sprijinul nostru. Pentru că mulți dintre ei sunt încă
    ținta discriminării și a rasismului, situație inacceptabilă, de aceea am trasat
    niște obiective clare și cumva ne-am reînnoit angajamentul față de ei.

    Aș spune
    că am stabilit niște obiective minime pe care încercăm să le atingem până în
    2030, obiective cât se poate de clare. Ne dorim să reducem la jumătate numărul
    de romi care sunt victimele discriminării, să reducem cel puțin la jumătate
    decalajul în ceea ce privește participarea copiilor la educația preșcolară, să
    reducem numărul de copii romi care frecventează școli primare segregate în cel
    puțin jumătate din statele membre, vrem să ne asigurăm că cel puțin 95% dintre
    romi au acces la apă de la robinet pentru consum, să reducem cu cel puțin o
    treime decalajul în ceea ce privește condițiile precare de locuit și să reducem
    cel puțin la jumătate decalajul în ceea ce privește speranța de viață. Asta
    înseamnă că este foarte important, chiar esențial, ca statele membre să pună în
    aplicare politici clare și adecvate, tocmai de aceea Comisia Europeană oferă
    statelor membre orientări și o listă de măsuri pe care ele ar trebui să le
    accelereze în vederea egalității și a incluziunii.

    De exemplu, orientările și
    măsurile noastre vizează campanii de sensibilizare în școli, sprijinirea
    educației financiare, promovarea angajării romilor în instituții publice,
    îmbunătățirea accesului la controale medicale de calitate, planificare
    familială. De aceea noi am și invitat fiecare stat membru să prezinte la rândul
    lui o strategie națională până în septembrie 2021 și să avem rapoarte din doi
    în doi ani pentru a vedea cum evoluează aceste obiective.


  • Sistemele de calitate pentru produsele agroalimentare din Uniunea Europeană

    Sistemele de calitate pentru produsele agroalimentare din Uniunea Europeană

    Astăzi prezentăm pe scurt sistemele de calitate ale Uniunii Europene şi vorbim
    despre ultimul produs românesc înscris în Registrul denumirilor de origine
    protejate – vinul Adamclisi. Sistemele de calitate pentru produsele
    agroalimentare din Uniunea Europeană au ca scop protejarea indicaţiilor
    geografice şi a denumirilor de origine. Ele ajută companiile să câştige
    încrederea consumatorilor şi creează un cadru solid pentru protejarea şi
    promovarea produselor agroalimentare în interiorul şi în afara Uniunii Europene.

    Cu: Vasile Frâncu
    de la Crama Frâncu Adamclisi şi Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al
    Reprezentanţei Comisiei Europene în România


  • Drumul de parcurs spre o Europă mai rezilientă

    Drumul de parcurs spre o Europă mai rezilientă

    Raportul din 2020 prezintă
    argumentele în sprijinul utilizării analizei prospective în procesul de
    elaborare a politicilor UE și introduce conceptul cuprinzător de reziliență a
    UE.


    Rezultatele raportului adoptat de Comisia Europeană vor
    fi punctul de plecare pentru politici capabile să facă față aspirațiilor pe
    termen lung ale cetățenilor europeni. În concordanță cu Planul de redresare
    pentru Europa, Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 examinează
    reziliența UE din patru perspective: socială și economică, geopolitică,
    ecologică și digitală. Pentru fiecare dintre aceste perspective, raportul
    identifică capacitățile, vulnerabilitățile și oportunitățile pe care le-a scos în
    evidență criza și care trebuie abordate pe termen mediu și lung.

    Ștefan Turcu, şeful
    Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

    Aș spune că e foarte important să ne amintim
    contextul în care ne aflăm, pandemia ne-a afectat în toate aspectele vieții
    noastre, inclusiv economic, social, financiar. Tocmai din acest motiv Comisia
    Europeană a prezentat recent, după discursul președintei Comisiei, Ursula von
    der Leyen, discurs privind starea Uniunii, următoarele etape ale Mecanismului
    de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 670 de miliarde de euro.

    Este
    vorba de principalul instrument de redresare aflat în centrul Mecanismului Next
    Generation EU. Încercăm așadar să sprijinim eforturile tuturor statelor,
    inclusiv pe cele ale României, de a ieși mai puternice și mai reziliente din
    criza actuală. Asta înseamnă că prin intermediul acestui mecanism se va oferi
    această sumă, de 670 de miliarde, sub formă de împrumuturi și de granturi,
    fonduri care vor putea fi folosite în următorii ani în vederea redresării. Asta
    presupune ca statele membre, evident și România, să prezinte proiecte de
    planuri de redresare și reziliență. Proiecte care să conțină niște agende
    naționale de investiții și reforme, în conformitate cu obiectivele de politică
    ale Uniunii Europene.

    Pe de altă parte, este necesar ca aceste planuri să
    abordeze și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Toate aceste
    provocări sunt incluse, de altfel, în recomandările pe care noi le facem anual
    tuturor statelor membre. Ca să dau un exemplu: cumulativ, prin Next Generation
    EU și prin viitorul buget multianual, România e unul dintre marii câștigători
    ai acestor fonduri, va primi peste 31 de miliarde de lei. Din acestea, o mare
    parte, aproximativ 25 de miliarde pot fi accesate foarte ușor, pentru că provin
    din acest Mecanism pentru Reziliență și Redresare ca bani rerambursabili și
    împrumuturi.

    O să explic și cum pot fi accesate și cheltuite aceste fonduri. România
    va depune până în aprilie 2021 la Comisia Europeană un plan de investiții , de
    redresare economică, bazat deja pe recomandările primite în Raportul de țară
    din semestrul european. Avem foarte multe recomandări în sănătate, educație,
    infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile
    private și nu numai. România poate decide să direcționeze o parte din aceste
    fonduri care pot fi accesate foarte ușor fie către proiecte de autostrăzi,
    către construirea sau dotarea unor spitale, construirea de școli, dar și în
    scopul digitalizării sistemului de educație. Și exemplele pot continua.


  • Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Deschiderea autorităţilor locale către inovare în sprijinul cetăţeanului este recompensată anual de Comisia Europeană, atât onorific cât şi financiar.


    In 2020, municipiul Cluj-Napoca are şansa de a îmbunătăţi imaginea ţării prin câştigarea unui titlu cu mare încărcătură simbolică.

    Ştefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti:

    Clujul este în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării, alături de alte 5 oraşe cunoscute, între care Valencia şi Viena. Jurizarea finală va avea loc în 24 septembrie, iar Clujul ar putea câştiga un milion de euro. Cum s-a ajuns aici? Un juriu la nivel foarte înalt, format din experţi independenţi, a selectat cei 6 finalişti după o serie de interviuri detaliate cu reprezentanţii a 12 oraşe. Performanţa clujeană este cu atât mai mare cu cât e prima oară când candidează. Competiţia şi premiile aferente sunt finanţate prin ORIZONT 2020, programul dedicat cercetării şi inovării de către Comisia Europeană. Ca atare, oraşul câştigător va primi un milion de Euro pentru a-şi consolida activităţile de inovare şi capacităţile de conectare a persoanelor, a sectorului public şi a mediului academic. Ocupanţii locurilor 2-6 vor primi câte 100.000 Euro.


    Acest titlu – care este şi un premiu – are ca scop promovarea modelului urban unic la nivel european, unde oraşele sunt concentrate pe sustenabilitate şi impulsionează angajamentul civic şi participarea cetăţenilor, în paralel cu crearea unor ecosisteme înfloritoare, declară Comisarul European pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, d-na Mariya Gabriel.

    Competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării a avut o ediţie-pilot, în 2014, când au fost recunoscute meritele oraşelor Barcelona, Groeningen şi Grenoble, iar din 2016 se desfăşoară constant. In 2016, laureat a fost oraşul Amsterdam, urmat în 2017 de Paris, în 2018 de Atena şi în 2019 de oraşul francez Nantes.


  • Instrumentul “UE – noua generație “

    Instrumentul “UE – noua generație “

    O sumă suplimentară de
    15 miliarde EURO va fi pusă la dispoziție pentru dezvoltare rurală în cadrul
    instrumentului UE – noua generație. Astăzi aflăm ce este programul UE – noua
    generaţieşi care sunt condiţiile după care va funcţiona acest instrument
    financiar.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Maria
    Grapini, eurodeputat.


  • “Re-open EU”, platformă dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului

    “Re-open EU”, platformă dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului

    Re-open EU,
    platforma web dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a
    turismului în întreaga Europă, lansată de Comisia Europeană.

    Interviu cu Ştefan
    Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.


  • Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    În luna mai, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind politica
    Uniunii Europene de promovare a produselor agricole și alimentare, pentru stimularea
    competitivității și a consumului produselor provenind din UE, în interiorul și
    în afara Uniunii.Cetățenii și părțile interesate pot să-şi exprime punctele de vedere până
    pe 11 septembrie 2020. Astăzi aflăm care este scopul acestei consultări şi care
    sunt propunerile unei asociaţii de producători de produse bio din România.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Marian
    Cioceanu, preşedintele Asociaţiei BioRomânia


  • EU4Health, un program european de 9,4 miliarde de euro pentru sănătate

    EU4Health, un program european de 9,4 miliarde de euro pentru sănătate

    Comisia
    Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui
    program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine
    țările europene pentru crizele sanitare.

    Programul va fi conceput și pus în aplicare cu
    respectarea deplină a repartizării competențelor între UE și statele sale
    membre în domeniul sănătății. Conform Comisiei Europene, cu programul de
    sănătate EU4Health, UE va fi capabilă să gestioneze mai bine amenințările
    transfrontaliere la adresa sănătății, să se asigure că medicamentele sunt
    disponibile și accesibile și să consolideze sistemele de sănătate.


  • UE adoptă măsuri excepționale pentru a sprijini sectorul agroalimentar

    UE adoptă măsuri excepționale pentru a sprijini sectorul agroalimentar

    În completarea pachetului de măsuri adoptat în luna
    aprilie, Comisia Europeană propune un nou pachet de măsuri excepţionale pentru
    a sprijini sectoarele agricole şi alimentare, afectate de criza de coronavirus.
    Astăzi prezentăm aceste măsuri ale Comisiei Europene şi modul în care vor fi
    implementate în România.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Adrian
    Pintea, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
    Agricultură


  • Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Pentru susținerea
    informării corecte, există o pagină despre răspunsul Uniunii Europene la
    pandemia de Covid-19. Aceasta include informații speciale pentru combaterea
    zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.În plus, experți și politicieni din Uniunea Europeană și din statele sale
    membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta
    despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor
    despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Totodată, platformele online
    majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.



    De la izbucnirea
    pandemiei de Coronavirus, Comisia Europeană s-a mișcat rapid și în domeniul
    luptei împotriva dezinformării. Astfel, începând cu 30 martie, Comisia a lansat
    un website strict pentru a combate dezinformarea despre Coronavirus.

    Numărul de
    informații care circulă online a crescut vertiginos, iar asta poate pune în
    pericol sănătatea oamenilor, spune Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din
    cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România:

    Am încercat să furnizăm materiale pentru a demonta mituri și, cumva,
    pentru a facilita verificarea factuală. Până să oferim câteva exemple despre
    aceste mituri, aș vrea să spun că
    eforturile pe care le face Comisia în acest sens din 30 martie, sunt dublate de
    eforturile colegilor noștri de la Serviciul European de Acțiune Externă.

    Aceștia derulează activități de analiză și expunere a dezinformării provenite
    de la actori și din surse externe. Astfel, vă rog să rețineți site-ul
    euvsdisinfo.eu. Acolo puteți citi inclusiv un raport publicat recent, pe 22
    aprilie. Revenind la site-ul privind combaterea dezinformării, Comisia
    Europeană demontează informațiile false și recomandă tuturor să se informeze
    doar din surse autorizate.


    O recomandare
    importantă adresată tuturor zilele acestea este aceea de a nu mai distribui
    conținut care nu e verificat.

    Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din cadrul Reprezentanței
    Comisiei Europene în România:

    De exemplu, Comisia Europeană a demontat
    câteva informații false cum că măsurile de izolare aplicate în Europa ar indica
    sfârșitul democrației. Le-a atras atenția tuturor că respectarea măsurilor de
    distanțare socială și izolare salvează vieți. Mai important, Comisia a furnizat
    deja tuturor statelor membre o foaie de parcurs pentru o ridicare progresivă și
    coordonată a măsurilor de izolare.

    Apoi, pe site-uri circulă tot felul de
    anunțuri halucinante privind tratamente miraculoase pentru Covid-19. În acest
    moment nu există un tratament. E important ca oamenii să dea crezare doar
    sfaturilor medicale care provin din surse cunoscute oficiale. Altfel, pun în
    pericol atât sănătatea lor cât și a familiei lor. Lumea trebuie să urmărească
    ce comunică Ministerele Sănătății din statele membre, Organizația Mondială a
    Sănătății sau Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor și site-ul
    nostru privind lupta împotriva dezinformării.


    De la zvonul că
    virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările
    Uniunii Europene se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste
    tot. Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a Uniunii Europene,
    unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum China și
    Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea
    Europeană sau de a declanșa schimbări politice. Însă multe persoane răspândesc
    dezinformarea fiind că cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

    Internetul nu are graniță, la fel cum nici noul virus nu are granițe.
    Observăm că odată cu apariția virusului, pe diverse căi, pe rețele de
    socializare, pe site-uri mai mult sau mai puțin obscure, numărul informațiilor
    false a crescut alarmant. Rapoartele
    publicate pe euvsdisinfo.eu arată pericolele care ne pasc permanent dacă nu
    urmărim știrile de pe canalele oficiale.





  • Nouă metodologie de extindere a UE

    Nouă metodologie de extindere a UE

    Recent, Comisia Europeană a adoptat proiectul
    noii metodologii a procesului de extindere a Uniunii Europene – o veste bună
    pentru prietenii din Balcanii de Vest, după cum a apreciat preşedintele
    executivului comunitar, d-na Ursula von der Leyen.

    Extinderea UE este
    câştigătoare pentru toţi, a subliniat oficialul european, spunând despre
    proiect, pe care l-a catalogat ca fiind credibil şi dinamic, că va stabili
    calea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de
    Nord.

    Noua metodologie a procesului de extindere propune împărţirea capitolelor
    de negociere pe clusters, respectiv pe domenii. Metodologia prevede
    sancţiuni, dar şi stimulente pentru statele candidate în raport cu modul în
    care sunt îndeplinite criteriile şi reformele necesare procesului de aderare.

    De ce era nevoie de o nouă metodologie?

    Purtătorul de cuvânt al
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ştefan Turcu, explică:

    Era necesară o nouă
    metodologie, de fapt procesul de aderare să fie mai dinamic, mai credibil şi
    mai previzibil, adaptabil zilelor noastre – este propunerea pe care a făcut-o
    Comisia Europeană. Noi sperăm că toate statele membre vor adopta această
    propunere şi, în acelaşi timp, să-şi deschidă negocierile de aderare cu
    Macedonia de Nord şi cu Albania chiar înaintea summitului UE-Balcanii de Vest,
    din 6-7 mai. E important de reţinut că acest proces vizează o dinamizare şi ca
    întreg procesul de negociere să fie mai previzibil. De asemenea, e foarte
    important de precizat că statele membre trebuie să fie de acord şi că aceasta
    este doar o propunere a Comisiei Europene.

    Aş vrea să fac o remarcă despre ce
    înseamnă procesul de aderare. Politica de extindere reprezintă cumva o
    investiţie geostrategică în patru puncte esenţiale: în ceea ce înseamnă
    pacea, stabilitatea, securitatea şi apoi prosperitatea. Principalele etape ale
    aderării, de la faptul că ţara în cauză înaintează o cerere Consiliului, apoi
    Comisia prezintă un aviz şi aşa mai departe – toţi aceşti paşi sunt construiţi
    astfel încât relaţiile dintre UE şi statul care va fi candidat să evolueze
    într-un mod cât se poate de pozitiv.

    Există, desigur, şi o mulţime de aspecte
    care ţin de potenţialul economic al relaţiilor dintre UE şi Balcanii de Vest. Întreprinderile din UE sunt cei mai
    mari investitori, de exemplu, în Balcanii de Vest, cu aproape 13 miliarde de
    euro investite în perioada 2014-2018, iar doar în 2018 valoarea schimburilor
    comerciale dintre UE şi Balcanii de Vest a fost de 54 de miliarde de euro.
    Deci, după cum putem vedea, era necesară această consolidare şi îmbunătăţire,
    obiectivul, însă, rămâne acelaşi – aderarea şi obţinerea calităţii de membru cu
    drepturi depline.

    Nu se pot impune noi reguli pentru ţările care deja au început
    negocierile de aderare, cum este cazul Serbiei şi Muntenegrului, dar este
    prevăzută posibilitatea ca aceste state să poată alege noua metodologie.




  • Combaterea risipei alimentare în Uniunea Europeană

    Combaterea risipei alimentare în Uniunea Europeană

    În fiecare an, în Uniunea Europeană aproape o treime din totalul alimentelor
    sunt risipite sau devin pierderi. România se află pe locul 7 în Uniune la acest
    capitol, cu peste 6.000 de tone de alimente aruncate zilnic. Astăzi vorbim
    despre impactul risipei alimentare la nivelul Uniunii Europene şi modul cum
    poate fi combătută, inclusiv în România.



    Cu: Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Camelia Stuparu de la Ministerul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale.


  • Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Comisia Europeană anunță că s-a schimbat modul în care vor fi taxate plățile în euro dintr-o țară într-alta. De la sfârșitul anului trecut, au intrat în vigoare noi norme privind plățile transfrontaliere, astfel plățile dintr-o țară non-euro într-una euro vor fi mai ieftine. Aflăm mai multe de la Ştefan Turcu, Șeful Biroului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

    Europenii și Comisia Europeană așteptau de foarte mult timp ca aceste noi norme să intre în vigoare. E important de precizat că atât consumatorii, cât și întreprinderile sai firmele din statele membre, care nu fac parte din zona euro, beneficiază de plăți transfrontaliere în euro mai ieftine. Statele care nu fac parte din zona euro sunt România, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Polonia și Suedia, deci în aceste țări se vor percepe aceleași comisioane ca în cazul unui virament aplicat plăților interne din aceste țări.

    De exemplu, dacă o familie din România vrea să trimită bani în euro copilului lor care participă la un program Erasmus la Paris, nu va mai fi nevoită să suporte costuri suplimentare, pentru că de la sfârșitul anului 2019 se plătește același comision ca în cazrul unei tranzacții interne în România. Ca să ne asigurăm că acest lucru se va realiza, Comisia Europeană va monitoriza foarte îndeaproape aplicarea acestor noi norme și va colabora foarte strâns cu autoritățile naționale pentru ca normele în cauza să fie corect puse în aplicare. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul European 518 din 2019 și face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene care are ca scop să le ofere consumatorilor un acces îmbunătățit și mai ieftin la serviciile financiare, lucru promis încă din anul 2017.

    Aceste norme sunt parte a unui plan de acțiune al Comisiei Europene care și-a propus, încă din timpul președinției Juncker, să elimine barierele naționale, în condițiile în care doar 7 % din consumatori achiziționează în prezent servicii financiare din alt stat membru.

    Urmează ca în aprilie 2020 să se aplice dispoziții suplimentare care vor permite consumatorilor din Uniunea Europeană să compare comisioanele de conversie monetară atunci când plătesc cu cardul în altă monedă a Uniunii Europene, adică dacă au o monedă diferită de euro să afle cât este cuantumul exact al comisionului.


  • Starea sănătății în Uniunea Europeană

    Starea sănătății în Uniunea Europeană

    În urma publicării de către Comisia Europeană a rapoartelor care descriu
    profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări, concluzia cea mai imporantă
    este că trecerea la prevenție și la asistența medicală primară este tendința
    cea mai importantă în toate țările.


    Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
    Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu, trage câteva concluzii referitoare
    la ţara noastră: Aş spune că poate
    principala constatate este legată de speranţa de viaţă în România. Deşi este printre
    cele mai scăzute din UE, remarcăm că a crescut constant din anul 2000 , rămâne
    însă cu 6 ani sub media din Uniunea Europeană.
    Şi poate şi mai important este ceea ce noi numim nivelurile mortalităţii
    evitabile prin prevenţie şi ale deceselor evitabile prin cauze tratabile.

    Care sunt statele
    membre de la care ar trebui să învăţăm şi care sunt concluziile la nivelul UE
    în urma publicării rapoartelor, ne spunde tot
    Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene
    in România:

    Aş spune că ar
    trebui să învăţăm de la toate statele membre pentru că unele au găsit soluţii
    la o problemă, altele au găsit soluţii la o altă problemă. Şi pentru că tot pomeneam
    de state europene aş remarca şi câteva tendinţe la nivel european. E foarte
    important să observăm că reticenţa faţă de vaccinuri este o ameninţare la
    adresa sănătăţii publice peste tot în Europa.




    Cum poate fi combătută această
    ameninţare? În primul rând, trebuie să îmbunătăţim cunoştinţele oamenilor
    despre sănătate. În al doilea rând, lucrătorii din domeniul sănătăţii ar trebui
    să fie mai activi în a le explica clar oamenilor ce presupune vaccinarea şi de
    ce este important ca ea să fie făcută. De asemenea, este important de explicat
    şi care sunt consecinţele aşa numitei transformări digitale, transformarea
    digitală a promovării sănătăţii şi a prevenirii bolilor. Este adevărat, pot fi
    şi perdanţi şi câştigători, în sensul în care este posibil ca oamenii care ar
    trebui să beneficieze de asistenţă medicală prin tehnologie mobilă şi alte
    instrumente digitale să fie chiar cei care nu prea au acces la aceste
    instrumente şi facilităţi. Dacă privim panoramic, constatăm că există o
    diferenţă clară în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală la nivelul
    UE.

    Pe de altă parte, dacă revenim la România, observăm şi faptul că foarte
    multe afecţiuni în general se tratează în spital, conceptul de ambulatoriu nu
    prea există în România, ceea ce este contra curentului de la nivelul UE.Bineînţeles,
    inovarea rămâne şi în acest domeniu un atu şi inovările în ceea ce priveşte
    mix-ul de competenţe din domeniul sănătăţii ridică un mare potenţial pentru
    sistemul de sănătate

  • Fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare

    Fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare

    Comisia Europeană primeşte
    începând din această săptămână cereri pentru finaţarea activităţilor
    de promovare a produselor agroalimentare din Uniunea Europeană. Bugetul este de
    200,9 milioane euro iar organizaţiile de producători şi organizaţiile
    responsabile de activităţi de promovare din statele membre sunt eligibile să
    aplice pentru finanţare şi să îşi trimită propunerile. Astăzi vorbim despre
    importanţa promovării produselor agroalimentare europene, atât în interiorul
    cât şi în afara Uniunii Europene.



    Cu: Tatiana Preda, director general Direcţia Generală Politici Agricole
    din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.