Radio România Internațional

Tag: Stefania Dinu

  • The menus of the Royal family

    The menus of the Royal family

    Royal dynasties,
    among other things, have compelled recognition because of their customs, but
    also because of their feasts. The Hohenzollern-Sigmaringen dynasty, the lineage
    of Romania’s King Carol I, made no exception to that; in the beginning, the
    royal protocol was rather rigid, but in time, the protocol had the personal
    touch of King Carol I and his successors, kings Ferdinand, Carol II and
    Michael. Stefania Dinu is the author of Royal dinners and menus. Elegance,
    splendour and good taste.

    Stefania Dinu:


    King
    Carol I was the one who established the protocol of Romania’s ruling and then
    Royal court. He is the one who set things to rights, that including the
    protocol of the royal dinner and the celebration of Christmas. King Carol I
    became famous for his punctuality and temperance and, no matter who his guests
    were, his protocol had to be faithfully observed. For instance, when they were
    at the Peles Castle, the king and the queen set off together for the dining
    room to have dinner. By all means, the protocol was clearly specified for that.
    Guests had been announced well in advance and knew their place at the dinner
    table, closer or further away from the king. Nobody was allowed to leave the
    table unless the king gave the signal for that, nobody was seated unless the
    king gave the signal, no one was to start the conversation unless the king was
    the first one to speak to the guests. The moment the king finished the first
    course the plates were cleared, irrespective of the fact that the last guest at
    the table may have not finished eating.


    The royal menus
    were printed on luxury paper, decorated with drawings or engravings by fine
    artists and ennobled by the royal cipher. Dished were cooked using French
    recipes, but included in the menus were also German, Romanian or
    English-inspired dishes. As expected, the Christmas dinner played a key role in
    the royal protocol and as part of the royal family’s domestic customs.


    Stefania Dinu:


    The
    fir-tree was adorned for the first time for the Christmas of 1866, at the Royal
    Palace in Bucharest. It was adorned by ruling prince Carol I and his wife,
    Elisabeth, but also by the princesses that had been invited at the palace. For
    the three days of Christmas, the family relaxed. No people received in
    audience, no receptions, those were just days of peace and quiet. Sometimes the
    royal family went to the skating rink. King Carol and Queen Elisabeth loved
    skating. The only child of the royal couple made of Carol and Elisabeth,
    Princess Mary, died at the age of four, in 1874. The queen could not have other
    children, and that is how Carol’s nephew, his brother’s son, the future King
    Ferdinand, was adopted as a successor. When the princely family was formed,
    through the marriage of Prince Ferdinand to Princess Mary of Edinburgh, the
    royal family made of Carol and Elisabeth made a habit of spending Christmas at
    the Cotroceni Palace, in order to be with the young family and their children.
    And that became a rule, as long as King Carol and Queen Elisabeth were on the
    throne of Romania. A description could be found in the archives, of the
    Christmas Eve preparations, when Carol and Elisabeth arrived at the Cotroceni
    Palace. The fir-tree was brought from Sinaia, the game and the mistletoe were
    brought from the royal estates and domains, the fir-tree was adorned in the
    great reception hall in the Cotroceni Palace and at 6.00 pm sharp, the royal
    family arrived in Cotroceni. Gifts were distributed, then the invited
    dignitaries arrived, the dinner began, and at 1030, 11 o’clock pm at the
    latest, the festivity drew to a close. Carol and Elisabeth took their leave and
    it was the princely family’s duty to entertain the guests.


    A grand ball was
    usually held at the Royal Palace on January 1st, with more than a
    thousand people participating. The guest list was compiled by King Carol
    himself, who was very particular about the participants. After his death in
    1914, King Ferdinand and Queen Mary, who had been married since late 1893,
    rendered the protocol less strict, and the reception less austere, and the Christmas
    and the New year’s Eve festive dinner they offered were more entertaining and
    had a lot more splendor. Even their
    domestic habits became more laid-back. We can see that if we have a closer look
    at the family breakfast protocol. The royal family had breakfast starting 9 am.


    Stefania Dinu:

    There were two options for the breakfast. For the first option, you could have
    tea, coffee with milk, butter, cake breads and marmalade. At the same time,
    King Ferdinand had French fries with a Schitzel or grilled meat, following the German
    model. As for some of the children, the princess and the princesses, they did
    just like their father, having a stake in the morning and drinking a big cup of
    chocolate. Just as the head of the Cotroceni Palace chancellery wrote, ‘ the
    slim and slender figure was not quite fashionable at the royal court.’ At King
    Ferdinand’s court, the tradition of the Christmas celebration continued. As
    King Carol had died in September 1914, that year, Christmas at the Royal Court
    was hosted by King Ferdinand. There always was a set menu for the Christmas
    dinner at the Royal Court, including the same courses. A special role was
    played by the plum pudding included in the menu, a typical dessert dish for the
    Christmas dinners in England, which was Queen Mary’s favorite. It was also her
    who, in her Memoirs, gave an account of guests from the British Legation from
    Bucharest coming over to the Christmas dinner at the Royal Palace to have a
    taste of the meat pie and the plum pudding that was served there.


    During King
    Carol II and King Michael’s reigns, royal festive dinners became more modern,
    in that they were less formal and less pompous.

  • Repas à la cour royale de Roumanie

    Repas à la cour royale de Roumanie

    Comme toute dynastie royale, celle de Roumanie, qui a commencé par Carol Ier de Hohenzollern-Sigmaringen – sest distinguée par ses coutumes, ses festins – fastueux ou austères – et par un protocole plutôt strict au début, mais devenu plus nuancé sous les règnes des successeurs du roi Carol Ier : les rois Ferdinand, Carol II, Michel Ier.


    Lauteure du livre « Repas et menus royaux. Elégance, faste et bon goût », Ştefania Dinu, nous introduit dans latmosphère des repas au palais. « Cest le roi Carol Ier qui a institué le protocole de la Cour princière et ensuite royale de Roumanie. Et cest toujours lui qui a fixé la manière dont allaient se dérouler les repas et la fête de Noël à la Cour royale. Lexactitude et la sobriété du roi étaient proverbiales et le programme fixé devait être respecté comme tel, quels queussent été les invités. Dhabitude, quand ils se trouvaient au Palais de Peleş, à Sinaia, le roi et la reine se dirigeaient ensemble vers la salle à manger pour prendre le repas. Et, bien sûr, le protocole était très rigoureux. Les invités étaient prévenus à lavance et ils connaissaient déjà leurs places réservées à table – plus près ou plus loin du roi. Personne ne se levait de table si le roi ne donnait pas le signal et personne ne sasseyait sans son signal, non plus. Personne nentamait une conversation avant que le roi nait adressé lui-même la parole à ses invités. Au moment où le roi achevait le premier plat, les assiettes étaient levées, même celles des invités qui navaient pas achevé la leur. »



    Les menus royaux étaient imprimés sur du papier de luxe, orné de dessins ou de gravures réalisés par ses plasticiens et rehaussé par le chiffre royal. Les mets étaient préparés selon des recettes françaises ; pourtant, les repas comportaient aussi des menus dinspiration allemande, anglaise ou roumaine. Comme on pouvait sy attendre, le repas et les coutumes domestiques de Noël occupait une place importante dans le protocole royal. Ştefania Dinu. « Le premier sapin de Noël a fait son apparition au Palais royal de Bucarest en 1866. Il a été orné par le prince régnant Carol Ier, par son épouse, Elisabeta, et par les princesses invitées au palais. Pendant les trois jours de Noël, la famille se reposait : pas daudiences, pas de réceptions, cétaient tout simplement des jours de détente. Il arrivait que la famille royale aille à la patinoire, car le roi Carol Ier et la reine Elisabeta aimaient patiner. Lunique enfant du couple royal, la princesse Maria, est morte en 1874, à lâge de 4 ans. La reine na plus pu avoir denfant et le neveu de Carol fut désigné comme successeur au trône, devenant plus tard le roi Ferdinand. Après la fondation de la famille princière, par le mariage du prince Ferdinand avec la princesse Marie dEdimbourg, la famille royale constituée de Carol et Elisabeta a pris lhabitude de fêter Noël au Palais de Cotroceni, pour se trouver aux côtés de la jeune famille et de leurs enfants. Cette habitude devint la règle tant que le roi Carol et la reine Elisabeta sont restés sur le trône de Roumanie. Les archives ont conservé une description des préparatifs de Noël. La veille de Noël, à 18 h, Carol et Elisabeta se rendaient au Palais de Cotroceni. Le sapin était apporté de Sinaia. On apportait aussi du gibier et du gui des domaines royaux. Le sapin était orné dans le grand salon du palais, celui réservé aux réceptions. On distribuait les cadeaux, ensuite les dignitaires invités arrivaient au palais et le repas commençait. A 22h30 ou 23h au plus tard, les festivités sachevaient. Carol et Elisabeta se retiraient et cétait à la famille princière de continuer à animer la fête. »



    Un grand bal était organisé dhabitude au Palais Royal le 1er janvier. Y participaient plus de mille personnes soigneusement choisies par le roi Carol Ier en personne. Après la mort de celui-ci, en 1914, le roi Ferdinand et la reine Marie, mariés vers la fin de lannée 1893, allaient rendre le protocole moins strict et ces réceptions moins austères, organisant des repas plus fastueux et plus animés pour fêter Noël et le Nouvel an. Même les coutumes domestiques étaient plus détendues. La structure du petit déjeuner le prouve, dailleurs. Celui-ci commençait à 9h. Ştefania Dinu. « Il y avait deux sortes de petit déjeuner : un premier, avec au menu du thé, du café au lait, du beurre, des petites baguettes, de la marmelade. Le roi Ferdinand prenait aussi de la viande au barbecue ou une escalope accompagnée de frites, selon la tradition allemande. Une partie des enfants – princes et princesses – prenaient, comme leur père, de la viande au barbecue ou une escalope et une grande tasse de chocolat chaud. Le chef de la chancellerie du palais de Cotroceni lavait bien dit : « le ventre extra plat nétait pas à la mode à la Cour royale ». La tradition des fêtes de Noël fut poursuivie à la Cour du roi Ferdinand. Le roi Carol est mort en septembre 1914, donc pour Noël 1914, ce fut le roi Ferdinand qui prit la relève. Aux repas de Noël à la Cour, le menu était fixe, on servait toujours les mêmes plats. Dans ce menu, le pouding aux prunes fit son apparition pour y occuper une place à part, car la reine Marie aimait ce dessert spécifique des repas de Noël en Angleterre. La reine raconte dailleurs dans ses Mémoires que des membres de la Légation britannique étaient invités au repas de Noël au Palais royal pour se régaler de la tarte à la viande et du pouding aux prunes autochtones. »



    Sous les règnes de Carol II et de Michel Ier, les repas et les festins à la Cour royale se sont modernisés et ils sont devenus moins protocolaires et moins fastueux. (Trad. : Dominique)

  • Meniurile familiei regale

    Meniurile familiei regale

    Ca orice altă
    dinastie regală, şi cea a României – iniţiată de Carol I de
    Hohenzollern-Sigmaringen – s-a remarcat prin cutume, festinuri – mai fastuoase
    sau mai austere – şi printr-un protocol destul de rigid la început, dar care a
    căpătat diverse nuanţe pe parcursul domniilor succesorilor lui Carol I: regii
    Ferdinand, Carol II şi Mihai. Autoarea cărţii Mese şi meniuri regale.
    Eleganţă, fast şi bun-gust    , Ştefania Dinu, ne introduce acum în atmosfera
    meselor de la palat. Regele Carol I a fost cel care a
    instituit protocolul curţii domnitoare şi apoi regale a României. El este cel
    care a stabilit inclusiv cum se vor desfăşura mesele regale şi sărbătoarea
    Crăciunului. Erau proverbiale punctualitatea şi sobrietatea regelului Carol I
    şi, indiferent cine erau oaspeţii pe care-i avea, programul stabilit de el
    trebuia respectat întocmai.

    De obicei, atunci când se aflau la Castelul Peleş,
    regele şi regina porneau împreună spre sufragerie pentru a lua masa.
    Bineînţeles, protocolul era stabilit cu claritate. Invitaţii erau anunţaţi din
    timp şi-şi cunoşteau locurile rezervate la masă, mai aproape sau mai departe de
    rege. Nu se ridica nimeni de la masă, dacă regele nu dădea semnalul, nu se
    aşeza nimeni, dacă regele nu dădea semnalul, nu începe nimeni conversaţia, dacă
    regele nu vorbea primul cu invitaţii. În momentul în care regele termina primul
    fel de mâncare farfuriile erau ridicate indiferent dacă ultimul invitat la masă
    golise farfuria.




    Meniurile regale
    era tipărite pe hârtie de lux, decorată cu desene sau gravuri realizate de
    artişti plastici şi înobilată de cifrul regal. Bucatele erau preparate după
    reţete franţuzeşti, dar în meniuri, se regăseau şi meniuri de inspiraţie
    germană, engleză sau românească. Cum era de aşteptat, masa de Crăciun juca un
    rol important în protocolul regal şi în cadrul obiceiurilor domestice ale
    familiei regale. Ştefania Dinu. Primul brad împodobit de Crăciun a
    apărut în 1866 la Palatul regal de la București.     A fost decorat de domnitorul
    Carol I, de soția sa Elisabeta și de prințesele invitate la palat. În cele trei
    zile de Crăciun, familia se relaxa. Nu erau audiențe, nu erau recepții, ci pur
    și simplu erau zile de liniște. Uneori, familia regală mai mergea și la
    patinoar. Regelui Carol și reginei Elisabeta le plăcea să patineze.

    Unicul
    copil al cuplului regalt Carol și Elisabeta, principesa Maria, a murit la
    vârsta de patru ani în 1874. Regina n-a mai putut avea alți copii, fapt pentru
    care a și fost adoptat ca succesor nepotul de frate al lui Carol, viitorul rege
    Ferdinand. După ce s-a constituit familia princiară, prin căsătoria princepelui
    Ferdinand cu principesa Maria de Edinburgh, familia regală formată din Carol și
    Elisabeta au luat obiceiul de a sărbători Crăciunul la palatul Cotroceni pentru
    a fi alături de tânăra familiei și de copiii lor. Iar acest lucru a devenit o
    regulă atâta vreme cât regele Carol și regina Elisabeta s-au aflat pe tronul
    României.

    În arhive s-a păstrat o descriere a pregătirilor din Ajunul
    Crăciunului când la palatul Cotroceni veneau Carol și Elisabeta. Se aducea
    bradul de la Sinaia, se aducea vânat și vâsc de pe moșiile și domeniile regale,
    se împodobea bradul în marele salon de recepții de la Palatul Cotroceni și la
    ora 18:00, familia regală venea la Cotroceni. Se împărțeau cadourile, apoi
    veneau demnitarii invitați, începea masa, iar la ora 22:30, cel mult 23:00,
    festivitatea se încheia. Carol și Elisabeta se retrăgeau, iar atmosfera urma să
    fie întreținută de către familia princiară.



    De obicei, la 1
    ianuarie, la Palatul Regal avea loc un mare bal la care participau peste o mie
    de persoane, cu o listă de invitați aleși pe sprânceană chiar de regele Carol
    I. După moartea sa în 1914, regele Ferdinand și regina Maria, căsătoriţi de la sfârşitul
    anuui 1893, aveau să mai reducă din strictețea protocolului și din austeritatea
    acestor recepții, organizând mese de Crăciun și de Anul Nou mai fastuoase și
    mai antrenante. Chiar şi obiceiurile lor domestice erau mai relaxate după cum
    se poate observa şi din tiparul micului dejun al familiei, mic dejun care
    începea pe la ora 9:00, ne spune Ştefania Dinu:

    Erau două tipuri de
    mic dejun. Unul conținea ceai, cafea cu lapte, unt, franzeluțe, marmeladă. În
    același timp, regelui Ferdinand i se serveau și cartofi prăjiți cu șnițel sau
    grătar, după modelul german. Și unii dintre copii – principii și principesele -
    urmau exemplul tatălui, mâncând dimineața friptură sau șnițel și bând câte o
    cană zdravănă de ciocolată. Așa cum a scris șeful cancelariei palatului
    Cotroceni: silueta scândură nu prea era la modă la curtea regală. Și la
    curtea regelui Ferdinand a continuat tradiția sărbătoririi Crăciunului.

    Pentru
    că regele Carol murise în septembrie 1914, Crăciunul din acel an de la Curtea
    Regală a fost găzduit de regele Ferdinand. Întotdeauna la mesele de Crăciun de
    la curte meniul erau unul fix, repetitiv, fiind servite același mâncăruri. Un
    loc aparte l-a jucat apariția budincii cu prune (plum pudding) în acest meniu,
    desert specific meselor de Crăciun din Anglia pe care regina Maria o prefera.
    Tot ea ne povestește în Memoriile sale că aveau invitați de la legația
    britanică din București care veneau la masa de Crăciun de la Palatul Regal
    tocmai pentru a mânca plăcinta cu carne și budinca cu prune de aici.



    Odată cu domniile lui Carol II și Mihai, mesele sau
    festinurile regale se modernizează, devin mai puțin protocolare, dar și mai
    puțin fastuoase.

  • “Mese şi meniuri regale”

    “Mese şi meniuri regale”

    Opt decenii din viața României, istorie de la Curtea
    Regală – măruntă dar și fastuoasă – ne sunt puse, pe masă, de Ştefania Dinu,
    directorul-adjunct al Muzeului Național
    Cotroceni într-o carte-document abia scoasă de sub tipar și intitulată Mese și
    meniuri regale.