Radio România Internațional

Tag: stiri

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID – Tru România, numirlu a infecțiilor cu coronavirus ma largu easti tru scadeari, 1.550 di cazuri noi di COVID-19 hiinda raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ. Tutunăoară, fură raportate 154 di decesi, ditutre cari 29 fură nregistrate ninte di perioada di referință. Cama di 11.000 di persoane infectate cu SARS-CoV-2 suntu spitalizate. Tru UTI suntu 1.539 di paciență, un numir ma ñic atora sumundicra di dzuua di ma niti, iar 150 ditu aești au certificat cari atestă vaccinarea, asi cumu spunu autoritățli. Rata medie di infectare easti tora sumu 3,5 cazuri la nillea di bănători, iara ma mult di giumătate ditu giudețele României numata suntu tru sţenariul aroșu. Șeflu a campaniei di vaccinare COVID, Valeriu Gheorghiță, feati timbihi că ari riscul ca scenariul bănatu di Germania, cari tricu iruşi di la dalga 4 la a 5-a a pandemiillei, să s’facă și tru România, iu rata di vaccinare easti scădzută. . Un piriclliuol nica ș-ma mari poati s’hibă alăncearea a unei mutații a coronavirusului cari s’afireaşti di apandisea imună a organismului, spusi Gheorghiță. Numirlu a persoanelor complet vaccinate easti aproapea di 7,2 milioane.



    Guvern – Prezidentulu Klaus Iohannis simnă luni decretlu mutrinda număsearea tru funcția di prim-ministru a senatorlui liberal Nicolae Ciucă. El spusi, dpu consultărli cu partidile și grupările parlamentare, că număsearea al Ciucă easti ndrupătă di ună majoritate vărtoasă tru Parlament, cari includi PSD, PNL, UDMR și grupul a minorităților naționale, alti dicâtu aţelu maghiar. Klaus Iohannis lli-apruke tu idyea oară reprezentanțăllii PNL, PSD și UDMR tru cadrul a consultărilor. El zbură și cu liderllii a partidului naționalist di opoziție, AUR, kiro tru cari USR, fost partener junior a liberalilor tru guvernu, curmă călisearea-a prezidentului, stipsinda-lu pi aestu că easti nunlu a unăllei coaliții monstruoase. Uidisitu cu Constituția, candidatul la funcția di prim-ministru ari la dispoziție dzati dzăli di la nominalizare tră s’cafţă a Parlamentului un vot di pistipseari ti programulu di guvernare și tră tută lista di miniștri. Purtătorlu di zboru a PSD, Radu Oprea, spusi că, tru yinitorlu Executiv, social-dimocrații va s’aibă ună funcție ministerială tră secretarlu general a Guvernului, cum și portofoliile Finanțe, Apărare Națională, Economie, Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Cultură și Tineretul. UDMR li ţăni ma largu ateali trei ministeri ţi li ari tu cumănduseari di ma ninti Dezvoltare Locală, Mediu și Sport. Iara libearalii armasiră cu Ministerele Justiției, Internelor, Afacerilor Externe, Investițiilor și Proiectelor Europene, Energiei, Educației, Cercetării și Turismului. Uidisitu cu presei, liderllii liberali ditu România și di București ălu cutugursiră sertu pi prezidentulu PNL, premierlu demisionaru Florin Cîțu, tră că trapsi mănă di la multi portofolii clleai tră social-democraț. Generalu tu rezervă, Ciucă fu număsitu meslu triecut di prezidentulu Iohannis s’adară guvernarea, ama trapsi mănă di la mandat după ţi agiumsi limbidu că guvernul minoritar format ditu PNL-UDMR nu va s’aminta votul di nvestitură. Ma ninti, guvernul USR pripus di liderul a partidului, Dacian Cioloş, nu fu aprukeatu di senatori şi diputaţi. Cara va s-hibă investit, Ciucă va s’agiungă primul militar di carieră cari va s’conducă un guvern ali Românie post-comuniste. Prima a lui nominalizare vini tu scurtu kiro după ţi un sondaj di opinie spusi că Armata și Bisearica suntu pi primile locuri tru un clasament a instituțiilor cari s’hărsescu di nai ma marea pistipseari a românilor. Uidisitu cu sondajului, realizat di Laboratorul di Analiză a Polimlui Informațional și Comunicari Strategică, 87% ditu români spun că au pistipsearea tru Armată, 70% – tru Biserică, iar 67% – tru Serviciul Român di Informații și tru Academia Română. Cama di 40% ditu apăndisitori lugursescu corupția și incompetența clasăllei politică ca suntu protili fuvirseri la adresa Româniillei.



    Vizită — Prezidentulu ali Republică Moldova (fosta republică sovietică cu ună majoritate di limbă română), pro-occidintală Maia Sandu, faţi marț ună vizită oficială tru România viţină, la invitația a omologlui a llei, Klaus Iohannis. Easti prima vizită tru România di la alidzerli parlamentare anticipate ditu 11 alunaru, amintati di partidul prezidințial Acțiune și Solidaritate (PAS). Vizita are loc tru contextul a yiurtusearillei, tru 2021, a 30 di ani di la ligăturloru diplomatice bilatearale, după ţi tru 1991, Chișinăul ș-proclamă indipendința andicra di Moscova. Vizita, precizeadză Administrația Prezidințială di București, easti ună multu bună furñie ta s-u spună hăirlătica a ligăturăllei specială, privilegiată, apufusita tru cadrul Parteneriatului Strategic tră integrarea europeană a Republicii Moldova, bazată pi ună limbă, cultură și istorie comuni. Consultările politice a aţiloru doi prezidenţă va li anvărtuşeadză excelenta și substanțială coopearare bilatearală la nivel politic, economic și sectorial și va s’da silă ti avansarea proiectelor comune di interes strategic tru domeniile energiei, transporturilor, sănătății, educației și IT. Accentul va s’bagă pi aţeali proiecte cari mutrescu conectarea Republicii Moldova la spațiul Uniunii Europene, pritu România, și aduţearea di hăirlătică alithea și concrete tutulor cetățenilor a llei — nica spuni izvurlu adusu aminti.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Libertatea presei în vreme de pandemie

    Libertatea presei în vreme de pandemie

    Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, premierul
    român, Florin Cîțu, le-a mulțumit jurnaliștilor pentru munca depusă în timpul
    pandemiei de coronavirus și a subliniat că eforturile lor pentru obținerea
    adevărului sunt vitale în lupta cu informațiile false. La rândul său,
    Ministerul de Externe de la București și-a exprimat solidaritatea cu toţi
    jurnaliştii şi alţi profesionişti din domeniul mass-media care contribuie la
    informarea corectă şi relevantă a opiniei publice. MAE a condamnat orice fel de
    acte arbitrare de violenţă şi represiune îndreptate împotriva acestora.


    Din
    partea Uniunii Europene, înaltul reprezentant pentru politică externă, Josep
    Borrell, a amintit că, potrivit observatorului UNESCO, de la începutul anului
    2020 au fost ucişi 76 de jurnalişti în întreaga lume şi mulţi alţii au fost
    arestaţi, hărţuiţi sau ameninţaţi. Şeful diplomaţiei europene a apreciat că
    ‘libertatea presei înseamnă siguranţă pentru toţi’ şi a definit-o drept
    ‘fundamentul societăţilor democratice, care pot prospera doar dacă cetăţenii au
    acces la informaţie credibilă şi pot lua decizii fundamentate’. Borrell a mai
    spus că libertatea presei şi libertatea de exprimare trebuie promovate şi
    protejate ‘peste tot’ şi a subliniat că ‘UE este dispusă să facă mai mult’
    pentru a îndeplini acest deziderat. În numele UE, oficialul şi-a exprimat
    preocuparea deosebită faţă de violenţele la adresa femeilor care exercită
    această profesie.


    Potrivit unei anchete mondiale desfăşurate de Organizaţia
    Naţiunilor Unite pentru educaţie (UNESCO), aproape trei jurnaliste din patru au
    fost victime ale violenţei în mediul online şi 20% au avut de suferit din cauza
    unei prelungiri a acestor atacuri în viaţa reală. De altfel, tema aleasă de
    UNESCO cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Libertăţii Presei din acest an -
    ‘Informaţia ca bun public’ – vizează transformarea comunicării şi informării de
    masă prin noile tehnologii şi impactul acestor schimbări asupra drepturilor
    omului, democraţiei şi dezvoltării durabile. Etica, responsabilitatea şi
    transparenţa trebuie să primeze în producţia şi distribuţia de conţinut
    jurnalistic, iar alfabetizarea media a cetăţenilor să devină o prioritate
    pentru statele lumii, recomandă UNESCO.


    La rândul său, șefa Uniunii Europene de
    Radio şi Televiziune, Delphine Ernotte, a denunţat presiunile exercitate asupra
    mass media publice în mai multe ţări europene şi a deplâns presiunile la care
    sunt supuşi jurnaliştii din Ungaria, Slovenia şi Cehia. În clasamentul mondial
    al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere, România se menține
    pe locul 48, dar organizația semnalează un declin în privința transparenței.


    Amintim că aniversarea din 2021 vine după mai bine de un an de pandemie, în
    care, spun specialiștii, dezinformările și manipulările au avut efect direct
    asupra sănătății și vieții oamenilor.


  • Ziua porţilor deschise la Radio România

    Ziua porţilor deschise la Radio România

    Radio România îşi deschide porţile. Vreţi să vedeţi de
    unde vin ştirile, vreţi să-i cunoaşteţi pe cei care vă aduc în casă informaţii,
    reportaje, muzică, teatru, sport?


    Vă aşteptăm joi 31 octombrie,
    între orele 10:00-15:00, la sediul Radio România din Bucureşti, intrarea din
    strada Temişana.


    Veţi fi întâmpinaţi de colegii noştri şi conduşi către
    Agenţia de Presă RADOR, centrul unde se monitorizează 24 de ore din 24
    informaţiile difuzate de 57 de posturi de radio şi televiziune precum şi de 400
    de publicaţii din întreaga lume, Radio România 3 Net Florian Pittiş, primul
    post public de radio on line, Radio România Bucureşti fm, un post creat pentru
    a-ţi oferi toate informaţiile despre Capitală, Radio România Antena Satelor,
    post cu acoperire naţională dedicat spaţiului rural, Studioul Paul Grigoriu al
    Radio România Actualităţi şi Studioul Mihail Zirra, al redacţiei Teatru, locul
    unde s-au înregistrat de-a lungul anilor cele mai multe dintre spectacolele de
    teatru radiofonic din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii.


    Vă aşteptăm să sărbătorim împreună 91 de ani de Radio
    România    .

  • Ziua porţilor deschise la Radio România

    Ziua porţilor deschise la Radio România

    Radio România îşi deschide porţile. Vreţi să vedeţi de
    unde vin ştirile, vreţi să-i cunoaşteţi pe cei care vă aduc în casă informaţii,
    reportaje, muzică, teatru, sport?


    Vă aşteptăm joi 31 octombrie,
    între orele 10:00-15:00, la sediul Radio România din Bucureşti, intrarea din
    strada Temişana.


    Veţi fi întâmpinaţi de colegii noştri şi conduşi către
    Agenţia de Presă RADOR, centrul unde se monitorizează 24 de ore din 24
    informaţiile difuzate de 57 de posturi de radio şi televiziune precum şi de 400
    de publicaţii din întreaga lume, Radio România 3 Net Florian Pittiş, primul
    post public de radio on line, Radio România Bucureşti fm, un post creat pentru
    a-ţi oferi toate informaţiile despre Capitală, Radio România Antena Satelor,
    post cu acoperire naţională dedicat spaţiului rural, Studioul Paul Grigoriu al
    Radio România Actualităţi şi Studioul Mihail Zirra, al redacţiei Teatru, locul
    unde s-au înregistrat de-a lungul anilor cele mai multe dintre spectacolele de
    teatru radiofonic din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii.


    Vă aşteptăm să sărbătorim împreună 91 de ani de Radio
    România    .

  • Retrospectiva săptămânii 6-12.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 6-12.11.2016

    Reacţii româneşti la alegerea preşedintelui SUA


    Autorităţile de la Bucureşti l-au felicitat pe Donald Trump – câştigătorul, marţi, al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, într-o scrisoare, angajamentul ferm al României de a aprofunda, cu viitoarea administraţie americană, cooperarea în domeniul securităţii şi de a dezvolta componenta economică a Parteneriatului Strategic bilateral: “Suntem dispuşi să colaborăm, pentru a întări Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Dacă vor fi schimbări? Posibil să fie schimbări, în sensul că se întăreşte acest parteneriat cu cele trei componente – politică, de securitate şi economică. De multă vreme am spus că, dacă primele două funcţionează extraordinar de bine, este nevoie să avem mai multă colaborare economică şi poate aici avem o oportunitate.” Şi premierul Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite şi de o atenţie sporită ce trebuie acordată dezvoltării şi aprofundării relaţiilor în special economice.



    România, în campanie electorală


    De vineri, politicienii români sunt în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Alegerile se vor desfăşura, anul acesta, după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată în 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Pentru cele 466 de posturi de parlamentari s-au înscris în competiţia electorală 6.493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Parlament: PSD, PNL, ALDE, PMP, UDMR şi USR. Nu lipsesc candidaţii independenţi. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru români care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a precizat că a fost înregistrată, deja, prima opţiune electorală din străinătate: “Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot, către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru ‘Votul prin Corespondenţă’ până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile.”



    Reuniune ministerială a NATO la Bucureşti


    Miniştrii de Externe din nouă state membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România) s-au reunit, săptămâna aceasta, la Bucureşti. Lansate anul trecut, la iniţiativa României şi a Poloniei, discuţiile în acest format reprezintă o platformă pentru cooperare pe problemele specifice regiunii şi pe iniţiativele pe care ţările participante vor să le promoveze în cadrul Alianţei. La reuniunea de la Bucureşti a participat şi secretarul general-adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. La o conferinţă de presă comună cu aceasta, şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a punctat: “Am avut aceleaşi evaluări cu privire la importanţa deosebită a întăririi prezenţei Alianţei în zona noastră, importanţa deosebită a unei atenţii sporite în privinţa componentei sudice a flancului estic al Alianţei, pentru că aşa cum putem să constatăm, cele mai importante provocări în materie de securitate vin din această parte a vecinătăţii NATO.”



    România susţine Serbia în Uniunea Europeană


    România şi-a reafirmat sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, cu ocazia întâlnirii, la Timişoara, în vestul ţării, dintre premierul Dacian Cioloş şi omologul Aleksandar Vučić. Premierul Cioloş a declarat: (track) “Este şi în interesul nostru să avem o Serbie europeană din toate punctele de vedere în Balcanii de Vest. S-a semnat şi un protocol şi l-am asigurat pe domnul prim-ministru că va avea tot sprijinul nostru pentru reformele pe care Serbia are în vedere să le facă, în scopul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.” Dacian Cioloş şi Aleksandar Vučić au abordat teme privind consolidarea colaborării inclusiv în domeniile forţei de muncă, economiei şi situaţiei minorităţilor. Au fost semnate mai multe acorduri, între care un Protocol privind constituirea şi activităţile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune şi unul pe tema prevenirii şi înlăturării dezastrelor. Totodată, s-a avansat în realizarea proiectului comun de construire a autostrăzii Belgrad-Timişoara.



    Marele laser de la Măgurele, prezentat societăţii civile şi oamenilor de afaceri


    Cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele au prezentat, la începutul săptămânii, reprezentanţilor societăţii civile şi oamenilor de afaceri domeniile în care va putea fi folosit laserul de mare putere de lângă Bucureşti. Înaltul reprezentant al Guvernului pe această problemă, Adrian Curaj, a transmis un mesaj al premierului Dacian Cioloş, în care a fost evidenţiată capacitatea proiectului de a genera dezvoltare şi creştere economică. Adrian Curaj: “Măgurele este un proiect unic, ştiinţific şi tehnolgic, are o forţă extraordinară de a genera dezvoltare, este un proiect nu al acestei regiuni, ci este un proiect al României, în care România spune că vrea, poate, iar rezultatele de acolo vor avea un impact fantastic asupra economiei româneşti – locuri de muncă, bunăstare. Am încredere că proiectul are deja dinamică destulă, are tracţiune destulă şi va fi pe agenda oricărui guvern. Sigur, abordările pot depinde de la guvern al guvern, dar interesul asociat proiectului şi proiectul în deplinătatea lui nu pot fi comentate.” Proiectul celui mai puternic laser din lume ar urma să devină funcţional până în anul 2019.


  • Retrospectiva săptămânii 30.10- 5.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 30.10- 5.11.2016

    Greva din sănătate declarată ilegală de instanţă


    Tribunalul Bucureşti a decis, joi, că greva angajaţilor din spitalele româneşti de stat este ilegală. Hotărârea nu este definitivă, dar este executorie. Astfel, magistraţii au dat dreptate ministerului Sănătăţii, care a reclamat, între altele, faptul că demersul sindical nu a îndeplinit condiţiile legale pentru a putea fi declanşat conflictul de muncă. Angajaţii din sănătate au intrat în grevă pe 31 octombrie, pentru salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune. Pe 1 noiembrie protestul a fost suspendat, după ce în comisiile parlamentare au fost avizate creşteri de salarii pentru angajaţii din sistem, iar sindicaliştii au primit asigurări că amendamentele vor fi votate de plen, săptămâna viitoare. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a avertizat că aceste majorări salariale ar putea afecta economia ţării.



    Guvernul critică măririle de salarii şi eliminarea unor taxe propuse de Parlament


    Guvernul de la Bucureşti consideră că măririle de salarii şi eliminarea a peste 100 de taxe, iniţiative propuse sau adoptate de Parlament, vor avea un impact nefast asupra bugetului de stat de anul viitor. Premierul tehnocrat Dacian Cioloş: (track) “Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul – înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente – s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei deci, peste un procent din PIB. Impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni s-ar ridica, aşadar, la 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească. Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării. În perspectiva legislativelor din 11 decembrie, marţi, deputaţii din Comisiile reunite de buget-finanţe şi muncă au amendat ordonanţa referitoare la salarizarea din sectorul bugetar şi au introdus noi categorii de personal din Educaţie şi Sănătate care vor beneficia de creşteri sau sporuri, deşi salariile din aceste domenii au crescut, deja, în ultimul an, în medie cu 30%. Aceste măriri survin la scurt timp după ce deputaţii au adoptat un proiect de lege care prevede eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv a celor radio-TV, care asigură cea mai mare parte a finanţării posturilor publice.



    Executivul stabileşte niveluri maxime la poliţele obligatorii RCA


    Decizia de miercuri a Guvernului de a impune anumite limite, pentru o perioadă de 6 luni, tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a stârnit reacţii diferite în funcţie de interesele diferitelor părţi. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) – asociaţie care reuneşte toate firmele de asigurări – a sesizat Comisia Europeană cu privire la îngheţarea timp de şase luni a tarifelor pentru poliţele RCA, susţinând că măsura încalcă principiul pieţei libere, concurenţiale, prevăzut în Constituţia României. În schimb, patronatele din transporturile rutiere au salutat măsurile luate de guvern. În plus, ele cer Parlamentului să emită o nouă lege a asigurărilor în cele şase luni, până când expiră ordonanţa guvernului privind plafonarea tarifelor RCA. Transportatorii mai cer ca viitoarea lege să asigure transparenţă totală în privinţa modului de calcul al tarifelor pentru toate categoriile de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice. Firmele de asigurări care vor vinde poliţe peste preţurile maxime fixate de guvern riscă amenzi usturătoare. Noile reglementări în domeniul asigurărilor au fost adoptate de guvern după protestele organizate de transportatori. Aceştia au reclamat în mai multe rânduri tarifele exorbitante pe care erau obligaţi să le plătească, mai ales pentru camioane, şi care se scumpeau în fiecare an.



    Urmărire penală extinsă in rem în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989


    În România, la aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, procurorii militari au extins, miercuri, urmărirea penală in rem în dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la faptele petrecute după 22 decembrie 1989. Procurorul Marian Lazăr explică care sunt motivele acestei decizii (track): Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii.


    Incidentele armate produse în acele zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi legitimarea acestora. Potrivit unui document al parchetului militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre ei după 22 decembrie, adică după căderea regimului Ceaşescu. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui tratament rău. Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea juridică a faptelor a fost greşită.

  • La mulţi ani, Rador!

    La mulţi ani, Rador!

    Priveşte Radorul ca pe un tânăr. Ca pe un om dinamic, aflat
    în continuă schimbare. Care adună, sintetizează şi transmite informaţii din
    ţară şi din lume. Undeva la etajul 9, în Bucureşti, se află locul unde sunt
    centralizate toate – Agenţia de Presă Rador a Radio România.


    Aici, sunt monitorizate peste 57 de posturi de radio şi
    televiziune din lume, peste 400 de publicaţii străine şi peste 800 de site-uri
    şi publicaţii româneşti. Europa, America de Nord, America Latină şi parţial
    Asia, Africa şi Australia, un mix cultural, lingvistic şi informaţional
    impresionant.


    Radio Observator – căci aşa se traduce acronimul din titlu,
    Agenţia de Presă Rador este una din principalele surse de informare ale
    posturilor Radio România. Înfiinţată în 1990 ca redacţie a Radiodifuziunii
    Române, şi-a luat numele după prima mare agenţie interbelică. Rador-ul
    interbelic, născut la 16 iunie 1921, era o prescurtare de la Radio Orient.
    Orientul şi Occidentul se întâlnesc armonios la Agenţia de Presă Rador. Aceasta
    preia şi transformă în buletine, fluxuri de ştiri, calendare de evenimente
    informaţii din peste 500 de surse naţionale şi internaţionale, editate în 15
    limbi străine.


    Rador deţine un volum uriaş de informaţii stocate începând cu
    1990, putând edita buletine tematice retrospective din orice domeniu
    monitorizat.


    La
    mulţi ani, Rador!

  • TAROM: zboruri anulate şi întârzieri

    Compania TAROM anunţă întârzieri şi anulări pe cursele de astazi, 15.09.2014. Aceste neregularităţi ale zborurilor au apărut din cauza unor acţiuni spontane ale echipajelor TAROM (piloţi şi copiloţi). Momentan, compania nu a primit o informare oficială din partea acestor echipaje. Compania TAROM regretă situaţia creată şi depune toate eforturile pentru desfăşurarea normală a zborurilor.


    În acest moment, vă informăm că zborurile anulate sunt:


    ROT651 Bucureşti-Cluj


    ROT347 Cluj -Viena


    ROT621 Bucureşti-Oradea


    ROT615 Bucureşti –Baia Mare


    ROT231 Bucureşti -Budapesta


    ROT605 Bucuresti-Timisoara


    ROT701 Bucureşti –Iaşi



    Pasagerii cursei ROT 701/2 Bucureşti –Iaşi –Bucureşti vor călători cu zborul ROT 705/6 Bucureşti –Iaşi –Bucureşti, cu plecare la 12:50 iar pasagerii cursei ROT 231 Bucureşti –Budapesta vor călători cu zborul ROT 235 Bucureşti –Budapesta. Cursa ROT226 Praga-Bucuresti a fost rerutata Praga-Budapesta-Bucuresti. Pasagerii cursei ROT 232 Budapesta-Bucureşti vor călători pe cursa ROT 226 Praga – Bucureşti şi ROT 236 Budapesta-Bucureşti.


    Înregistrează întârzieri zborurile:


    ROT 363 Bucureşti- Amsterdam


    ROT343 Bucuresti-Viena



    Pasagerii curselor TAROM, care au fost întârziate şi anulate beneficiază de asistenţă conform Regulamentului EC261/2004 privind drepturile pasagerilor. Compania TAROM le stă la dispoziţia pasagerilor în agenţiile sale sau prin call center, la numerele de telefon 9361 (valabil pentru apeluri din Bucureşti), 021.204.64.64, 021.303.44.00 şi 021.303.44.44.


    În funcţie de evolutia evenimentelor, vă vom ţine la curent cu privire la urmatoarele curse pentru aceasta destinaţie.



    Citeşte şi despre protestul angajaţilor Air France.

  • Criza mass-mediei româneşti

    Criza mass-mediei româneşti

    Anul 2013 nu a fost un an prielnic pentru libertatea presei nicăieri în lume, conform asociaţiilor neguvernamentale care monitorizează domeniul. Freedom House arată că doar una din şapte persoane trăieşte în ţări unde ştirile politice sunt credibile, siguranţa jurnalistului este garantată, interferenţa statului în mass-media e minimă, iar presa nu este supusă unor presiuni economice oneroase. Freedom House consideră că această stare de fapt reprezintă un declin faţă de anii trecuţi, declin cauzat, mai ales, de dorinţa guvernelor autoritare de a controla conţinutul ştirilor fie prin hărţuirea ziariştilor, fie prin diferite alte constrângeri aplicate site-urilor de ştiri şi celor de social media”. România nu face excepţie de la acest trend descrescător, conform raportului anual privind libertatea presei publicat de Freedom House, aflăm de la Cristina Guseth, directoarea sucursalei din ţara noastră.



    România are 41 de puncte şi este considerată o ţară cu presă parţial liberă. În acest raport libertatea presei e analizată din trei perspective: cadrul legal, cadrul politic şi cadrul economic. Având acest punctaj România stă mai prost decât Ungaria, care a avut probleme grave la acest capitol şi care are 35 de puncte, fiind astfel mult mai aproape de ţări care nu fac parte din UE precum Albania, Kosovo, Macedonia sau Bosnia.



    În cazul României, motivele pentru această situaţie ţin de aspectul economic special de aici. Cristina Guseth: – În România sunt foarte multe instituţii de presă faţă de dezvoltarea economică. Presa privată este susţinută, în general, de către economie, dar în România, economia nu poate susţine atâtea instituţii de presă: ziare, radiouri şi televiziuni private. De aceea, instituţiile de presă sunt foarte politizate (…), fie direct, având proprietari oameni politici, fie indirect. Politizarea presei este masivă şi banii care vin în presă, nu vin dinspre economie sau ca urmare a activităţii economice, aşa cum ar fi natural. Un al doilea aspect este cel legat de legislaţie. Aici nu e vorba doar de cadrul legal, aşa cum apare pe hârtie, ci şi de felul în care legea este aplicată. Aici aş menţiona CNA, care are legi pe care nu le aplică.



    An de an, organizaţia Active Watch din România lansează Raportul FREEEX unde este analizată situaţia internă a presei de aici şi unde sunt marcate şi cauzele eventualelor derapaje de la respectarea independenţei mass-media. Raportul pe 2013 confirmă declinul semnalat de Freedom House şi oferă detalii. Răzvan Martin, reprezentant al Active Watch, despre situaţia din 2013. Aş începe cu sacrificarea independenţei editoriale şi a interesului public, care sunt consecinţa politizării excesive a pieţei de media şi a configuraţiei patronale a pieţei de media. Sunt multe instituţii de presă importante, mai ales cele care difuzează conţinut de interes public, care sunt controlate de actori politic importanţi din ţară. Sunt suficient de multe cazuri care dovedesc că se folosesc de aceste instituţii pentru a-şi obţine avantaje politice şi economice sau pentru a pune presiune pe justiţie.



    O formă mai specială de presiune o reprezintă presiunea pe care unele instituţii de presă o exercită asupra unor colegi de breaslă şi despre care Răzvan Martin vorbeşte în continuare: Am avut anul trecut două condamnări cu închisoarea pentru acte de şantaj comise de jurnalişti sau de oameni din presă. Mass-media a devenit una din sursele de presiune şi de intimidare la adresa altor jurnalişti şi activişti civici. Un fenomen pe care l-am sesizat anul trecut, deşi mai fusese un caz în 2012, un fenomen foarte periculos este cel care se referă la anumite somaţii transmise altor jurnalişti prin care li se cere să nu mai relateze nici o critică la adresa celor care trimiteau somaţiile. Erau ameninţaţi cu procese, dacă nu încetau. Mi se pare absurd ca reprezentanţii unei profesii ce se hrăneşte din libertatea de exprimare să ameninţe alţi colegi de breaslă să nu se mai folosească de acest drept.



    Pe lângă aceste noutăţi”, în 2013, au continuat acţiunile clasice” de ascundere a unor informaţii, consideră autorii FREEEX. Răzvan Martin: Informaţii ocultate publicului din raţiuni de securitate naţională, cum ar fi, de pildă, subiectul închisorilor CIA în privinţa căruia statul a creat un blocaj informaţional pentru a-i împiedica pe jurnalişti să investigheze acest caz. Am avut, de asemenea, multe abuzuri ale forţelor de ordine împotriva unor protestatari. Mă refer, în primul rând, la cei de la Pungeşti unde s-au încălcat mai multe drepturi constituţionale cum ar fi dreptul la liberă circulaţie, dreptul la întrunire şi cel la liberă exprimare.



    Toate acestea apar în contextul în care din punct de vedere financiar, viaţa instituţiilor de presă nu e uşoară. Multe ziare s-au închis, păstrându-şi ediţiile online, iar unele televiziuni private sunt deja strâmtorate. Bugetele dedicate publicităţii au scăzut simţitor. Ar exista, totuşi, o rază de soare: produsele media de calitate, deşi puţine, aduc audienţă, contrazicând teoria că numai divertismentul facil produce audienţă.



  • Retrospectiva săptămânii 20/01-26/01/2013

    Retrospectiva săptămânii 20/01-26/01/2013


    Proiectul bugetului de stat al României pe 2013 a fost aprobat de executiv


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. De luni, acestea vor intra în analiza comisiilor de specialitate, urmând ca dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului să înceapă pe 5 februarie. Proiectul bugetului de stat se bazează pe o creştere economica de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, noul proiect bugetar vizează dezvoltarea economică a României şi este construit pe indicatori macroeconomici în creştere faţă de anul trecut. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat că noul proiect de buget prevede cheltuieli mai mari cu 15,4 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro) decât în 2012, orientate în principal către reîntregirea salariilor bugetarilor, precum şi către arieratele din sănătate. La rândul său, premierul Victor Ponta descrie bugetul drept unul realist, care va permite păstrarea investiţiilor şi alocarea mai multor bani pentru cofinanţarea proiectelor europene. Potrivit lui, echilibrat şi raţional, bugetul pentru 2013 va asigura respectarea angajamentelor cu principalii creditori internaţionali ai României, dar şi a deciziilor de majorare a salariului minim la 800 de lei (180 de euro) şi de indexare a pensiilor cu 4%.


    Creditorii internaţionali ai României, din nou la Bucureşti


    Până la sfarşitul lunii, experţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale discută, la Bucureşti, cu oficialii români despre perspectivele economice interne şi internaţionale, reforma companiilor de stat şi problemele din domeniul sănătăţii. România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte privatizarea companiilor de stat cu pierderi. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că privatizarea CFR Marfă a devenit prioritatea numărul unu a ministerului. Potrivit lui, situaţia economică a companiei nu permite redresarea decât în condiţiile unei infuzii de capital din partea unui investitor privat. La compania aeriană Tarom ar urma să fie vândut un pachet minoritar de 20% din acţiuni, pentru ambele societăţi termenul limită fiind de şase luni. Cât priveşte combinatul petrochimic Oltchim (sud), Consiliul de Administraţie al acestuia a decis, la propunerea ministerului Economiei, intrarea în insolvenţă, în încercarea de redresare a societăţii. Angajaţii, care nu susţin soluţia, au ameninţat cu noi proteste. Corneliu Cernev, lider de sindicat: Aş fi dorit mai multă implicare din partea persoanelor cu greutate la nivelul ministerului şi guvernului în problema Oltchim. Nu avem, astăzi, când vorbim, toate certitudinile, decât nişte angajamente”. Pe de altă parte, ministerul Energiei are în vedere, în primă fază, redresarea Transgaz, NuclearElectrica şi Romgaz.


    Drepturi şi responsabilităţi pentru parlamentarii români


    Senatorii şi deputaţii români şi-au adoptat, în această săptămână, după dezbateri aprinse, dar cu mare majoritate de voturi, noul statut. Acesta le impune aleşilor unele restricţii la capitolul cheltuieli, nu le dă voie să-şi angajeze rudele la cabinetele parlamentare, dar le permite în schimb să aibă în paralel şi alte funcţii dacă sunt în anumite domenii stabilite de lege, cum ar fi educaţia sau cercetarea. Cel mai dezbătut punct din statut se referă la imunitate. Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie cerută în cazul unui ales a rămas nemodificată, în schimb textul prevede că mandatul parlamentarului încetează numai când există o hotărâre definitivă care constată incompatibilitatea sau conflictul de interese. Conform reglementărilor precedente, comisiile juridice din Parlament evaluau solicitările privind deschiderea unor anchete penale împotriva parlamentarilor şi ofereau un aviz consultativ, după care urma votul obligatoriu din plen. Prin schimbările aprobate, nu se va mai ajunge la votul din Parlament în cazul în care comisiile vor respinge solicitările procurorilor, iar aceştia trebuie să prezinte “motive concrete şi temeinice”. Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, schimbarea statutului se impunea, cel anterior fiind elaborat în 2006, când România nu era membră a UE şi când nu exista Agenţia Naţională de Integritate. Din opoziţie, PDL şi PP-DD au dezaprobat modificările aduse statutului. Tot în această săptămână, cele două camere ale Parlamentului şi-au adoptat şi bugetele proprii care au rămas la valorile de anul trecut.


    Români, victime ale terorismului


    Doi români şi-au pierdut viaţa în criza ostaticilor din Algeria, alături de alţi zeci de angajaţi străini care se aflau în complexul de exploatare a gazelor naturale în momentul atacului teroriştilor. Aproape 700 de muncitori algerieni şi 100 de străini, printre care şi 3 români, au reuşit să scape sau au fost salvaţi de armata algeriană. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că terorismul se află la frontiera de sud a UE: Evenimentele din Algeria au confirmat încă o dată că grupări teroriste puternice sunt capabile să ucidă cetăţenii noştri şi aici trebuie să ne punem o întrebare: cum ne apărăm cetăţenii? Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne punem această întrebare. Ei când pleacă cu companiile noastre să lucreze în teritorii străine, pleacă cu sentimentul că statul lor îi va apăra.”La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că nu are nimic de reproşat celulei de criză constituite la Bucureşti pentru salvarea ostaticilor români din Algeria. Acţiunea teroristă a fost revendicată de o grupare care are legături cu al-Qaida şi a fost întreprinsă ca represalii la ofensiva militară franceză asupra bastioanelor islamiste din Mali, ţară vecină cu Algeria.