Radio România Internațional

Tag: storceag

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Pentru că este din ce mai frig şi pentru că ne
    apropiem de începutul iernii, vă propun două reţete pe bază de peşte.


    Ciorba de pește se prepară foarte
    ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei
    Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase: câţiva cartofi,
    doi morcovi, o ţelină şi două cepe. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe
    care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o
    capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt.
    Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi
    cubuleţe. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem
    la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic. Acrim cu puţină zeamă de lămâie,
    iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi
    turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi
    îl lăsăm câteva minute pentru ca aromele să se amestece, după care storceagul
    poate fi servit imediat.


    O
    altă mâncare uşor de pregătit în sezonul rece este scordoleaua de peşte. Este o
    mâncare din peşte afumat, pe care o întâlnim atât în comunităţile de pe cursul
    Dunării sau din Delta Dunării, cât şi în bucătăria grecească şi în cea turcească.
    Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea
    ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de
    peşte file afumat sau, pur şi simplu, de
    peşte afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de
    ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă
    să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure
    nu se va mai adauga sare. Dacă nu am folosit file de peşte, va trebuie să
    scoatem peştele din oală, să îl lăsăm să se răcească şi apoi să îndepărtăm
    oasele. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină
    zeamă din oala în care a fiert peştele, adaugându-se câteva nuci pisate, mujdei
    de usturoi, piper după gust şi câteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu
    puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. Bucăţile de
    peşte afumat sunt aşezate apoi pe un platou, iar deasupra acestora se întinde
    un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat
    în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul
    de prezentare, este recomandat ca scordoleaua de peşte să fie servită cu un
    pahar de vin alb demisec, bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Pentru că este din ce mai frig şi pentru că ne
    apropiem de începutul iernii, vă propun două reţete pe bază de peşte.


    Ciorba de pește se prepară foarte
    ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei
    Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase: câţiva cartofi,
    doi morcovi, o ţelină şi două cepe. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe
    care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o
    capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt.
    Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi
    cubuleţe. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem
    la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic. Acrim cu puţină zeamă de lămâie,
    iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi
    turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi
    îl lăsăm câteva minute pentru ca aromele să se amestece, după care storceagul
    poate fi servit imediat.


    O
    altă mâncare uşor de pregătit în sezonul rece este scordoleaua de peşte. Este o
    mâncare din peşte afumat, pe care o întâlnim atât în comunităţile de pe cursul
    Dunării sau din Delta Dunării, cât şi în bucătăria grecească şi în cea turcească.
    Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea
    ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de
    peşte file afumat sau, pur şi simplu, de
    peşte afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de
    ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă
    să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure
    nu se va mai adauga sare. Dacă nu am folosit file de peşte, va trebuie să
    scoatem peştele din oală, să îl lăsăm să se răcească şi apoi să îndepărtăm
    oasele. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină
    zeamă din oala în care a fiert peştele, adaugându-se câteva nuci pisate, mujdei
    de usturoi, piper după gust şi câteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu
    puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. Bucăţile de
    peşte afumat sunt aşezate apoi pe un platou, iar deasupra acestora se întinde
    un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat
    în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul
    de prezentare, este recomandat ca scordoleaua de peşte să fie servită cu un
    pahar de vin alb demisec, bine răcit.

  • Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Puţini ştiu că din aşa-numiţi ciulini din Delta Dunării
    sunt comestibili. Aceștia sunt, de fapt, părţile unei plante acvatice aflate
    sub nivelul apei, plantă care are tulpini ce pot atinge 5 metri și care poate
    fi întâlnită în apele dulci din Europa și Asia. Acești ciulini (Trapa natans -
    lat, water chestnuts sau water caltrop – eng) sau cornaci după cum le
    spun locuitorii deltei pot fi adunați de pe canalele deltei, în luna
    septembrie, atunci când se coc. Uscați și înnegriți, acești ciulini sunt
    aduși uneori la țărm de valurile Mării
    Negre. Conform locuitorilor Deltei, după înlăturarea ţepilor cu rol protector,
    miezul, cu un gust uşor dulce, poate fi consumat ca atare. Se mai pot fierte şi
    pasa, transformându-se într-un piure sau pot fi prăjiţi. Unii localnici
    obişnuiesc să recolteze astfel de ciulini şi să îi lase în podul casei la
    uscat, pentru a fi consumaţi apoi în perioada sezonului rece.


    Peştele rămâne însă alimentul de bază al
    locuitorilor deltei. În topul preferințelor gastronomice ale turiștilor care
    vin în Delta Dunării, pe primul loc se află borșul de pește și storceagul. La
    borșul de pește, bucățile de carne sunt
    servite pe un platou, cu mujdei de usturoi, iar zeama în care a fiert
    peștele este servită separat, într-un bol, alături de un ardei iute. Storceagul
    este pregătit în perioada sezonului rece, când legumele din grădină sunt
    înlocuite cu rădăcinoase, precum pătrunjelul, țelina și morcovul. Toate acestea
    sunt tăiate mărunt, se adaugă cartofi tăiații cubulețe și se pun la fiert cu
    bucăți din pește mai gras. Această ciorbă, acrită în mod tradițional cu oțet,
    este dreasă cu ou și cu smântână înainte de a fi servită.


    În topul preferințelor vizitatorilor Deltei
    Dunării se află și salata de icre și chifteluțele din carne de pește, numite de
    unii jurnaliştii străini care au vizitat Delta Dunării, hamburgeri de peşte. Un
    alt preparat de top este carasul prăjit. Carasul este cel mai răspândit pește
    din România și poate cântări, în mod excepțional, chiar și două kg. Un exemplar
    tocmai bun pentru a fi prăjit trebuie să depășească 500 de grame. După ce este
    curățat de solzi, eviscerat și spălat, carasul trebuie dat cu puțină sare, în
    interior și pe exterior și lăsat câteva ore la rece. Spălat de surplusul de
    sare, carasul trebuie crestat foarte des la exterior, pe fiecare parte.
    Operațiunea este necesară pentru ca oasele multe ale acestuia să nu se simtă.
    În continuare, este tăvălit prin făină, apoi prin mălai, după care este pus la
    prăjit, în ulei. Se servește cu mămăligă și cu mujdei de usturoi, alături de un
    pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit.

  • Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Puţini ştiu că din aşa-numiţi ciulini din Delta Dunării
    sunt comestibili. Aceștia sunt, de fapt, părţile unei plante acvatice aflate
    sub nivelul apei, plantă care are tulpini ce pot atinge 5 metri și care poate
    fi întâlnită în apele dulci din Europa și Asia. Acești ciulini (Trapa natans -
    lat, water chestnuts sau water caltrop – eng) sau cornaci după cum le
    spun locuitorii deltei pot fi adunați de pe canalele deltei, în luna
    septembrie, atunci când se coc. Uscați și înnegriți, acești ciulini sunt
    aduși uneori la țărm de valurile Mării
    Negre. Conform locuitorilor Deltei, după înlăturarea ţepilor cu rol protector,
    miezul, cu un gust uşor dulce, poate fi consumat ca atare. Se mai pot fierte şi
    pasa, transformându-se într-un piure sau pot fi prăjiţi. Unii localnici
    obişnuiesc să recolteze astfel de ciulini şi să îi lase în podul casei la
    uscat, pentru a fi consumaţi apoi în perioada sezonului rece.


    Peştele rămâne însă alimentul de bază al
    locuitorilor deltei. În topul preferințelor gastronomice ale turiștilor care
    vin în Delta Dunării, pe primul loc se află borșul de pește și storceagul. La
    borșul de pește, bucățile de carne sunt
    servite pe un platou, cu mujdei de usturoi, iar zeama în care a fiert
    peștele este servită separat, într-un bol, alături de un ardei iute. Storceagul
    este pregătit în perioada sezonului rece, când legumele din grădină sunt
    înlocuite cu rădăcinoase, precum pătrunjelul, țelina și morcovul. Toate acestea
    sunt tăiate mărunt, se adaugă cartofi tăiații cubulețe și se pun la fiert cu
    bucăți din pește mai gras. Această ciorbă, acrită în mod tradițional cu oțet,
    este dreasă cu ou și cu smântână înainte de a fi servită.


    În topul preferințelor vizitatorilor Deltei
    Dunării se află și salata de icre și chifteluțele din carne de pește, numite de
    unii jurnaliştii străini care au vizitat Delta Dunării, hamburgeri de peşte. Un
    alt preparat de top este carasul prăjit. Carasul este cel mai răspândit pește
    din România și poate cântări, în mod excepțional, chiar și două kg. Un exemplar
    tocmai bun pentru a fi prăjit trebuie să depășească 500 de grame. După ce este
    curățat de solzi, eviscerat și spălat, carasul trebuie dat cu puțină sare, în
    interior și pe exterior și lăsat câteva ore la rece. Spălat de surplusul de
    sare, carasul trebuie crestat foarte des la exterior, pe fiecare parte.
    Operațiunea este necesară pentru ca oasele multe ale acestuia să nu se simtă.
    În continuare, este tăvălit prin făină, apoi prin mălai, după care este pus la
    prăjit, în ulei. Se servește cu mămăligă și cu mujdei de usturoi, alături de un
    pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin. Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi practicanți au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie la alimentele de origine animală. Pornind de aici, vă propunem un meniu bazat exclusiv pe peşte.



    Se poate face un platou de gustări reci pe care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Salata de icre și chiftelele din carne se obțin destul de repede, pasta de pește durează un pic mai mult pentru că fileul de pește trebuie preparat în cuptor, la foc mic. Știuca umplută este un preparat care necesită îndemânare și timp pentru că, pe lângă operațiunile de curățare și eviscerare, pielea trebuie păstrată și apoi umplută cu carne tocată și amestecată cu vegetale și condimente.



    Ciorba de pește se prepară foarte ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase. Avem nevoie de câţiva cartofi, de doi morcovi, de o ţelină, de două cepe, iar dacă avem, putem adăuga două … trei roşii şi doi ardei graşi. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt. Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi cubuleţe şi eventual ardeii şi roşiile, mărunţite. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic.



    Acrim cu puţină zeamă de lămâie, iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi îl lăsăm câteva minute pentru ca să se amestece aromele după care storceagul poate fi servit imediat.



    Pentru felul principal vă propunem un crap umplut, pregătit în cuptor. Avem nevoie de un crap de circa 2 kg, care trebuie curăţat de solzi, eviscerat, spălat, iar apoi sărat atât în interior, cât şi pe exterior. Facem o umplutură de ciuperci şi orez pe care umplem burta crapului. Avem nevoie de circa jumătate de kg de ciuperci, jumătate de kilogram de roşii, o ceaşcă de orez, două cepe, o căpăţână de usturoi, pătrunjel verde, sare şi piper.



    Ciupercile, tăiate felii, trebuie călite uşor în ulei, împreună cu ceapa tăiată solzişori, după care înăbuşim totul cu puţină apă şi adăugăm orezul, pătrunjelul verde, tocat mărunt şi sare. În tavă se toarnă suc de roşii şi puţin vin alb, rezultând un sos cu care stropim crapul care, atunci când este gata, capătă o culoare arămie.


  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin. Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi practicanți au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie la alimentele de origine animală. Pornind de aici, vă propunem un meniu bazat exclusiv pe peşte.



    Se poate face un platou de gustări reci pe care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Salata de icre și chiftelele din carne se obțin destul de repede, pasta de pește durează un pic mai mult pentru că fileul de pește trebuie preparat în cuptor, la foc mic. Știuca umplută este un preparat care necesită îndemânare și timp pentru că, pe lângă operațiunile de curățare și eviscerare, pielea trebuie păstrată și apoi umplută cu carne tocată și amestecată cu vegetale și condimente.



    Ciorba de pește se prepară foarte ușor, însă, pentru această perioadă, vă propunem un preparat specific Deltei Dunării, storceagul, la care se folosesc legume rădăcinoase. Avem nevoie de câţiva cartofi, de doi morcovi, de o ţelină, de două cepe, iar dacă avem, putem adăuga două … trei roşii şi doi ardei graşi. Avem nevoie şi de un kg de file de peşte pe care îl sărăm şi îl lăsăm la rece până când curăţăm legumele. Într-un vas cu o capacitate de 4 … 5 litri, punem la fiert morcovii şi ţelina, tăiate mărunt. Cepele se pot pune fie întregi, fie mărunţite, iar apoi cartofii, tăiaţi cubuleţe şi eventual ardeii şi roşiile, mărunţite. Spălăm de sare fileul de peşte, îl tăiem în cubuleţe pe care le punem la fiert cel mult un sfert de oră, la foc mic.



    Acrim cu puţină zeamă de lămâie, iar spre final amestecăm un gălbenuş de ou cu câteva linguri de smântână şi turnăm în oală, presărând şi mărar tocat. Luăm vasul de pe foc, îl acoperim şi îl lăsăm câteva minute pentru ca să se amestece aromele după care storceagul poate fi servit imediat.



    Pentru felul principal vă propunem un crap umplut, pregătit în cuptor. Avem nevoie de un crap de circa 2 kg, care trebuie curăţat de solzi, eviscerat, spălat, iar apoi sărat atât în interior, cât şi pe exterior. Facem o umplutură de ciuperci şi orez pe care umplem burta crapului. Avem nevoie de circa jumătate de kg de ciuperci, jumătate de kilogram de roşii, o ceaşcă de orez, două cepe, o căpăţână de usturoi, pătrunjel verde, sare şi piper.



    Ciupercile, tăiate felii, trebuie călite uşor în ulei, împreună cu ceapa tăiată solzişori, după care înăbuşim totul cu puţină apă şi adăugăm orezul, pătrunjelul verde, tocat mărunt şi sare. În tavă se toarnă suc de roşii şi puţin vin alb, rezultând un sos cu care stropim crapul care, atunci când este gata, capătă o culoare arămie.


  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.