Radio România Internațional

Tag: straintate

  • 8.895 de copii aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la sfârşitul lunii septembrie 2024

    8.895 de copii aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la sfârşitul lunii septembrie 2024

    Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii septembrie 2024, de 8.895, cu 863 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele anului anterior, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

    De asemenea, numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la 58.007 la finele lunii septembrie 2024, de la 64.936 la 31 decembrie 2023.

    Dintre cei 8.895 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 8.194 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial sau alte familii ori persoane.

    Conform sursei citate, un număr de 42.298 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (46.792 la 31 decembrie 2023), iar dintre aceştia 40.700 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 807 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servici de tip rezidenţial sau la alte familii/persoane.

    Totodată, 6.814 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 6.054 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

    Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 30 septembrie 2024 la 2.035 (minus 31 de copii comparativ cu finele anului precedent), dintre care 331 copii erau în grija unui asistent maternal, 379 în servicii de tip rezidenţial, 1.229 la rude până la gradul IV, iar 96 de copii în grija altor familii sau persoane.

  • Reuninea Anuală a Diplomației Române

    Reuninea Anuală a Diplomației Române

    Reuniunea Anuală a Diplomației Române a debutat, luni, la București, în prezența premierului Dacian Cioloș, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. Lucrările au fost deschise de ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu. Românii din străinătate, criza refugiaților, Uniunea Europeană după votul Brexit dar și parcursul european al Republicii Moldova s-au numărat printre principalele teme le reuniunii.



    Referindu-se la ultimele provocări ale Uniunii, valul de migrație și terorismul,Premierul Dacian Cioloș a declarat: Nu pot să nu reamintesc aici rolul esențial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autoritățile noastre, şi faptul că de mai bine de 5 ani României îi este negat accesul la Schengen pentru motive politice care în acest moment mi se par total depășite de realitățile cu care ne confruntam cu toții.”



    Șeful Guvernului a subliniat și poziția României în contextul ieșirii Marii Britanii din UE: Obiectivul major al României este întărirea profilului de stat membru, cu susținerea în dezbaterea europeană a faptului că avem nevoie de Europa, de o Uniune a rezultatelor, mai unită în plan intern şi ambiţioasă în acţiunea externă. Constanta acestei acţiuni este deplinul ataşament faţă de valorile europene, faţă de un proiect european axat pe coeziune şi solidaritate”



    Premierul a fost secondat de ministrul de externe, Lazăr Comănescu: Pentru România, lucrurile sunt foarte clare: nu există alternativă la proiectul numit Uniunea Europeană. Proiectul de integrare europeană rămâne unul strategic, intrinsec legat de perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României.”


    susţinerea intereselor companiilor româneşti în străinătate, în promovarea capitalului românesc peste hotare şi în atragerea de investiţii, domeniu în care s-au depus eforturi semnificative și s-au înregistrat pași concreți.



    În cee ace privește diaspora, șeful diplomației a amintit că reperul fundamental îl reprezintă acţiunea eficientă pentru apărarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor României şi ale românilor din străinătate, prin acordarea unei asistenţe consulare profesioniste şi de calitate.


    Lazăr Comănescu a făcut un apel la șefii de misiune pentru a pregăti în mod exemplar organizarea în străinătate a alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an.



    De asemenea, ministrul de externe român a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova: Vom acorda în continuare un sprijin consistent acolo unde este reală nevoie, în măsura resurselor pe care le putem mobiliza.(…) Mesajul nostru este unul clar: pentru dezvoltarea democratică şi prosperitatea Republicii Moldova, în beneficiul tuturor cetăţenilor ei, reformele trebuie să fie sustenabile, credibile şi ireversibile.”



    Sursa: MAE.ro

  • Cazierul, mai ușor de obținut în străinătate

    Cazierul, mai ușor de obținut în străinătate

    Guvernul a adoptat încă o completare legislativă în scopul operaționalizării procedurii informatizate de obținere a certificatelor de cazier judiciar de către cetățenii români aflați în străinătate. Printr-o Hotărâre, Executivul a aprobat modelul de cerere privind eliberarea de către misiunile diplomatice și oficiile consulare române a adeverinței cu valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar pentru cetățenii români aflați în străinătate, respectiv specimenul acestei adeverințe.



    Actul normativ adoptat astăzi a fost promovat după ce, în ședința din 19 ianuarie 2016 Guvernul a aprobat o Ordonanță potrivit căreia cetăţenii români aflaţi în străinătate vor avea la dispoziție o procedură informatizată de obținere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC).



    Mai exact, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate vor avea competența să elibereze adeverințe cu valoarea juridică a unor certificate de cazier judiciar, pe baza verificărilor efectuate în evidențele autorităților române competente. Aceste adeverințe se vor elibera în maximum 10 zile de la data solicitării, vor fi valabile 6 luni de la data eliberării (perioadă identică cu cea a certificatelor de cazier judiciar eliberate în țară) și se vor utiliza exclusiv în străinătate.



    Reglementările adoptate prin Ordonanța din ianuarie a reprezentat primul pas pentru facilitarea obținerii simplificate a cazierului judiciar de către cetățenii români din străinătate. Operaționalizarea procedurii necesită, pe de o parte, măsurile legislative adoptate astăzi, precum și, ulterior, încheierea unui protocol de cooperare între MAE și MAI pentru interconectarea sistemelor informatice ale celor două instituții.



    La nivelul MAE, procedura informatizată de obținere a cazierului judiciar va deveni accesibilă după operaționalizarea SIMISC.


    SIMISC face parte din amplul proces de informatizare și modernizare a prestării tuturor serviciilor consulare demarat de MAE, prin crearea unei platforme electronice integrate, cunoscută sub denumirea E-cons”-“Consulatul mai aproape de casa ta”, ce integrează mai multe sisteme informatice care deservesc domeniul consular.



    Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare pe site-ul MAE.

  • Președintele AEP, întâlnire cu românii din Germania

    Președintele AEP, întâlnire cu românii din Germania

    La finalul săptămânii trecute, românii din Germania au fost beneficiarii campaniei de informare derulate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2016.


    Timp de două zile (27 și 28 februarie 2016), președintele AEP, Ana Maria Pătru și ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, au avut discuții cu alegătorii români cu domiciliul sau reședința în Germania, în cadrul unor întâlniri găzduite de Consulatele Generale ale României din Munchen și Bonn.


    Întâlnirea cu oficialii AEP și MAE le-a oferit reprezentanților comunităților de români din Germania ocazia de a primi lămuriri și explicații pe tema modalităților și procedurilor de vot valabile la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, în contextul modificărilor aduse legislației în domeniu. Ei au solicitat informații detaliate privind înscrierea în Registrul electoral și exercitarea dreptului de vot prin corespondență, prevederi introduse în premieră în legislație pentru românii din străinătate și aplicabile la alegerile parlamentare din anul 2016.


    Pentru aceste întâlniri, delegația Autorității a venit pregătită cu numeroase broșuri și pliante realizate de AEP pentru informarea românilor din străinătate: ”Ghidul alegătorului român din străinătate”, ”Votezi. Expediezi. Contezi”, ”Expertul electoral” și ”Operatorul de calculator în secția de votare”.


    Președintele AEP, Ana Maria Pătru, i-a încurajat pe participanții la discuții să distribuie comunității de români din Germania atât informațiile și explicațiile primite cu ocazia acestor întâlniri, cât și materialele tipărite.


    La finalul celor două zile de dezbateri cu alegătorii români din Germania, președintele AEP a declarat:


    ”Atât la Munchen, cât și la Bonn, am fost plăcut surprinsă de interesul manifestat de românii din Germania în legătură cu modificările legislației electorale și procedurile care implică exercitarea drepturilor lor electorale. Consider că din această campanie de informare câștigă toată lumea: concetățenii noștri din străinătate își vor cunoaște mai bine drepturile electorale și se vor implica mai mult în alegeri, iar autoritățile române vor avea o mai bună reprezentare a acestui important segment al populației cu drept de vot”.


    În perioada următoare, Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Externe au planificate alte 25 de astfel de întâlniri, care vor avea loc în capitale ale statelor europene și în localitățile cu o prezență românească semnificativă.


    Reamintim că AEP a demarat campania de informare a alegătorilor români din afara țării încă de la începutul anului trecut, prin realizarea unor clipuri informative, care au fost postate pe site-ul instituției, pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de Youtube.



    Comunicat AEP

  • Jurnal românesc – 22.07.2014

    Jurnal românesc – 22.07.2014

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la reuniunea de marţi, de la Varşovia, a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, va ridica problema sprijinirii Republicii Moldova, în contextul noilor interdicţii impuse de Federaţia Rusă la importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Potrivit lui Băsescu, acestea constituiau principalul motor de comerţ exterior în perioada de toamnă pentru ţara vecină. Premierul pro-occidental de la Chişinau, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabila decizia Rusiei de a interzice importul de fructe şi conserve din Republica Moldova pe motiv că ar fi infestate. Guvernul de la Chisinau caută soluţii la decizia Moscovei. Embargoul instituit de Rusia survine după ce, luna trecută, Chişinăul a ratificat acordurile de asociere si liber schimb cu UE.



    Elevii români au obţinut cinci medalii, dintre care două de aur, două de argint şi una de bronz, la Olimpiada Internaţională de Fizică din Kazahstan. Datorită acestui rezultat, România s-a clasat pe primul loc în Europa, respectiv pe locul 10 la nivel mondial, potivit Ministerului Educaţiei. Toţi elevii provin de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. A 45-a ediţie a Olimpiadei de Fizică a reunit peste 190 de concurenţi din 48 de ţări.



    Ministerul Externe de la Bucuresti a anunţat că 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, luni, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. La solicitarea autorităţilor din Ungaria vecina, împreună cu grupul de cetăţeni români a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar. A fost cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români din momentul declanşării conflictului din regiune, pe 8 iulie. Saptamina trecuta , 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi din Gaza.



    Unul din 3 români preferă să lucreze în străinătate în domeniul hotelier şi în turism, relevă un studiu realizat pe primele 6 luni ale acestui an de o agenţie naţională de intermediere a forţei de muncă în străinătate, cu sediul la Tîrgu-Mureş. Pe locurile următoare se afla construcţiile, agricultura, transporturile şi îngrijirea bătrânilor.



    La Sulina continuă, până pe 27 iulie, cea de-a doua etapă a proiectului Basm românesc”, iniţiat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în iunie 2013. Această constă în selectarea copiilor participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităti artistice, pentru punerea în scenă, în regia cunoscutul regizor de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc”, după cartea cu acelasi nume, scrisă de copiii români din ţară dar şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spaniașsi Belgia. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către MAE — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.