Nu
sunt puţine temele recurente pe
agenda diplomaţiei comunitare, de la relaţiile post-Brexit cu Londra la raporturile
tot mai complicate cu Statele Unite. Situaţia din zonele de conflict din
apropierea Uniunii Europene revine la fel de frecvent în discuţiile dintre
miniştrii de Externe din statele membre. Şi luni, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului Afaceri
Externe, Ucraina şi Siria au ocupat prim-planul. Potrivit ministrului român de
Externe, Teodor Meleşcanu, toată lumea a fost de acord că e nevoie ca Uniunea să se implice mult
mai activ în găsirea unei soluţii politice la criza din Siria, care durează de
aproape un deceniu şi care are un impact direct asupra Europei, în special prin
valurile de migranţi şi prin revenirea pe continent a unor combatanţi de acolo.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a cerut ca Uniunea să emită, din nou, un
mesaj foarte clar privind respectarea suveranităţii, unităţii şi integrităţii
Ucrainei, vecină cu România.
Potrivit corespondentei Radio România la
Bruxelles, era de aşteptat ca Uniunea să interzică circulaţia în spaţiul comunitar
şi să îngheţe bunurile celor opt cetăţeni ruşi implicaţi în incidentul de anul
trecut din Strâmtoarea Kerci, care s-a încheiat cu arestarea unor marinari
ucraineni. Ministrul Meleşcanu a explicat de ce aceste sancţiuni nu au fost adoptate încă Ele sunt în analiză la nivelul
UE, dar principala prioritate pe care o avem acum la nivelul UE sunt
demersurile pentru eliberarea marinarilor care au fost arestaţi în Strâmtoarea
Kerci. Şi s-a considerat probabil că principala prioritate trebuie să fie
eliberarea marinarilor ucraineni care sunt arestaţi şi, în paralel, sigur, să
se discute şi despre persoanele care ar fi într-un fel implicate în această
operaţiune de arestare.
Celălalt stat ex-sovietic vecin României,
Republica Moldova, a figurat, de asemenea, pe agenda
reuniunii Consiliului Afaceri
Externe al Uniunii. Acolo sunt programate, duminică, alegeri parlamentare,
despre care analiştii spun că vor avea, ca de fiecare dată, nu doar o miză
politică, ci şi una geopolitică. Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot,
favoriţi sunt socialiştii
filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, creditaţi cu aproape 40% din sufragii, urmaţi
de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, vioara-ntâi a actualei
guvernări declarat pro-occidentală, cu 15. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti nu
şi-a ascuns speranţa ca alegerile să decanteze o majoritate care să continue
parcursul european al Chişinăului. România, a mai spus el, consideră că Uniunea
ar greşi dacă ar renunţa la investiţiile financiare şi politice făcute până
acum în Republica Moldova.
