Radio România Internațional

Tag: Strategia Dunarii

  • Reuniune pentru Ucraina, în România

    Reuniune pentru Ucraina, în România

    Oficiali din ţară şi străinătate, experţi independenţi,
    reprezentanţi ai mediului de afaceri, academic şi ai corpului diplomatic şi-au
    dat întâlnire, timp de două zile, în staţiunea montană românească Sinaia, la
    conferinţa internaţională Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al
    României,     organizată de New Strategy Center.


    Relaţiile dintre România şi
    Ucraina vor ajunge în scurt timp la un veritabil parteneriat strategic, în care
    o componentă esenţială va fi centrul logistic de pe teritoriul ţării noastre
    pentru reconstrucţia şi asistenţa Ucrainei, a afirmat şeful guvernului de la
    Bucureşti, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că invazia ilegală şi neprovocată a
    Rusiei în Ucraina ameninţă securitatea întregii Europe şi a dat asigurări că
    România va continua să susţină măsurile comunităţii euroatlantice de
    reconstrucţie a Ucrainei şi să fie promotorul procesului de integrare europeană
    a statului vecin.


    Marcel Ciolacu: România a implementat
    măsuri complexe. Mai mult de jumătate din totalul produselor agricole
    ucrainene, exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate ale Uniunii
    Europene, au fost transferate prin România. Avem planificate investiţii ample
    pentru creşterea capacităţii de transport a României astfel încât Ucraina să
    beneficieze de cele mai bune conexiuni la piaţa europeană şi cea
    internaţională. Avem uşile deschise pentru toţi partenerii internaţionali care
    vor să vină să investească pentru viitorul Ucrainei. Conexiunile pe care le vom
    construi vor servi atât culoarelor maritime, cât şi celor terestre din Europa
    Centrală şi de Sud-Est. Unele planuri erau deja în desfăşurare sub egida
    Uniunii Europene sau Iniţiativei celor Trei Mări, însă vor câştiga acum în
    viteza de implementare.


    La rândul său, preşedintele Senatului României,
    fostul premier Nicolae Ciucă, a declarat că procesul de reconstrucţie a
    Ucrainei nu trebuie să aştepte încheierea conflictului militar. El consideră că
    la nivel politic trebuie să se stabilească un plan concret pentru platforma
    privind procesul de reconstrucţie, dar şi pentru sprijinirea Republicii
    Moldova.


    Nicolae Ciucă: Hub-ul acesta trebuie realizat acum.
    Am tot vorbit despre prepoziţionare, dar pentru a prepoziţiona trebuie să
    existe nişte elemente concrete pe ceea ce înseamnă capacităţile care pot fi
    proiectate şi prepoziţionate în ţara noastră.


    Un mesaj video a venit şi din
    partea prim-ministrului ucrainean, Denîs
    Şmîhal. Acesta s-a arătat încrezător că ţara sa va face
    parte, în curând, din familia naţiunilor europene şi a apreciat că
    parteneriatul româno-ucrainean este larg şi cuprinzător.

    Denîs Şmîhal: Cooperarea pe partea logistică este deosebit
    de important. 70% din cerealele noastre se exportă prin România. Astfel, Ucraina
    continuă să fie un garant al securităţii alimentare globale. Suntem încrezători
    că, în curând, vom face parte din singura familie a naţiunii europene. Avem
    speranţe cu privire la participarea României la reconstrucţia economiei şi
    infrastructurii Ucrainei.


    Chestiuni
    precum rolul Dunării, provocările pentru libertatea de navigaţie, securitatea
    energetică, securitatea alimentară şi infrastructura critică sunt alte subiecte
    abordate în cadrul conferinţei.


  • Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi preşedinţia Consiliului UE

    Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi preşedinţia Consiliului UE

    România
    a finalizat calendarul evenimentelor organizate în ţară şi în străinătate în
    timpul preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene, de la întâi ianuarie
    2019. Preluăm şi conducerea SUERD, unul dintre proiectele de succes promovate
    de ţara noastră la nivelul Uniunii Europene.


    Se
    vor organiza 1.400 de reuniuni oficiale la Bruxelles şi Strasbourg şi alte 300
    în România. În plus, România îşi va asuma preşedinţia Strategiei Uniunii
    Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) în perioada noiembrie 2018 – octombrie
    2019 şi îşi propune să relanseze această macro-strategie, astfel încât
    beneficiile participării ţării noastre la această formă de colaborare regională
    să devină mai vizibile pentru cetăţeni, spune ministrul delegat pentru afaceri
    europene, Victor Negrescu: Dunărea creează o legătură veritabilă între
    state şi comunităţi şi reprezintă o importantă sursă de energie şi alimentare
    cu apă, o cale navigabilă ce leagă estul şi centrul Europei şi, nu în ultimul
    rând, un patrimoniu natural de importanţă globală. O recunoaştere a rolului
    esenţial pe care fluviul îl constituie pentru statele riverane o reprezintă
    Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, o iniţiativă lansată de
    România şi Austria în iunie 2008 pentru a crea o platformă de cooperare
    consolidată, care să contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi
    teritoriale a statelor din regiune. Prin asumarea preşedinţiei Strategiei
    Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în perioada noiembrie 2018 -
    octombrie 2019, România îşi propune relansarea acestei macro-strategii, astfel
    încât beneficiile participării ţării noastre la această formă de colaborare
    regională să devină mai vizibile pentru cetăţeni.



    SUERD
    este cea mai extinsă macro-strategie ca număr de state-participante,
    reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat
    dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.


    Strategia
    Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a
    Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de
    cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică
    (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene.


  • Autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri pentru a atrage finanţări prin SUERD

    Autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri pentru a atrage finanţări prin SUERD

    Strategia
    Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD)     este una din cele 4
    macro-strategii existente la nivelul UE, co-inițiată de România și Austria. Ea
    a fost lansată în 2011 şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din
    bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a
    macro-regiunii dunărene. Ca și celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene,
    SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei NU – fără noi fonduri,
    fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument
    financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au
    fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu
    precădere Programul Transnațional Dunărea sau Programele Operaționale din
    România). La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă
    paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia,
    Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE
    (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).


    Acum,
    după 7 ani de la lansare, autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri,
    e drept cam timide, pentru a atrage finanţări prin SUERD. Sorin Maxim,
    directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, vorbeşte
    despre aceste facilităţi, de care s-ar putea bucura primul judeţ riveran
    Dunării: România
    a decis că pe strategia Dunării să fie eligibile doar judeţele riverane
    Dunării. Practic, sunt câteva axe din program unde, pe lângă banii alocaţi,
    judeţul Caraş-Severin are acces şi la alte tipuri de finanţare sau alte resurse
    decât cele alocate în mod tradiţional pentru întreaga regiune. Este axa de
    drumuri, patrimoniu şi zona de IMM-uri. Mai multe primării au depus individual
    proiecte. Chiar şi Consiliul judeţean are două proiecte pentru modernizare de
    drumuri, în zona de sud a judeţului.


    Doar
    9 primării din cele 77 ale judeţului Caraş-Severin şi-au manifestat interesul
    de a încheia parteneriate pentru proiecte cu finanţare europeană pe axa de
    reabilitare termică a clădirilor publice din Strategia Dunării. Dintre cele 9,
    doar 3 se încadrau în condiţiile impuse de ghidul de finanţare. Din cauza
    termenului foarte scurt, doar Primăria din Băile Herculane are şansa de a
    depune un astfel de proiect. Primăria are banii pentru acoperirea părţii de
    cofinanţare, de 2%.


    Termenul
    limită de depunere a proiectului pe axa de reabilitare energetică din strategia
    Dunării, este 19 iulie.


  • Premierul Grindeanu în Croaţia

    Premierul Grindeanu în Croaţia


    Se împlinesc, anul acesta, 25 de ani de relaţii între România şi Croaţia. Sub aceste auspicii a avut loc, luni, vizita la Zagreb a şefului Guvernului de la Bucureşti, Sorin Grindeanu, care a discutat cu oficialii croaţi despre perspectivele de dinamizare a relaţiilor economice şi comerciale şi a colaborării în plan european şi ca aliaţi în NATO. La capitolul economic, premierul Grindeanu a punctat că ambele state dispun de un potenţial uriaş ce trebuie exploatat prin identificarea de noi oportunităţi. În acest spirit a fost, de altfel, semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia, urmând ca, în toamna acestui an, să aibă loc, la Bucureşti, un forum economic româno-croat.



    Sorin Grindeanu: “Am exprimat dorinţa de a identifica noi oportunităţi în vederea dinamizării relaţiilor economice dintre România şi Croaţia. Anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia au fost în jur de 270 de milioane de euro. Potenţialul de creştere este uriaş şi ne dorim să îl valorificăm la maximum.” În cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului Sorin Grindeanu, autorităţile de la Bucureşti şi Zagreb trebuie să îşi armonizeze poziţiile pe proiecte comune cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă, dar şi în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, lucru susţinut de omologul croat, Andrej Plenkovic, a cărui ţară doreşte, asemenea României, să devină membră a spaţiului de liberă circulaţie.



    Din nou, Sorin Grindeanu: “Politica externă română are două componente importante: pe de o parte – întărirea proiectului european, pe de altă parte – Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu SUA. Uniunea Europeană are provocări la care trebuie să facem faţă uniţi, pentru că istoria ne arată că împreună am fost mai puternici decât separaţi, iar acest lucru se poate face prin întărirea proiectului european.”



    Alte subiecte abordate în convorbirile premierului Sorin Grindeanu atât cu Andrej Plenkovic, cât şi cu preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar, şi cu preşedintele Parlamentului, Gordan Jandrokovic, au vizat colaborarea în cadrul unor proiecte de protecţia mediului şi de navigaţie. Un exemplu este parteneriatul stabilit între Vukovar şi Constanţa, pentru promovarea celor două oraşe-port ca puncte-cheie în dezvoltarea Strategiei Dunării.



    Nu a fost uitată nici situaţia minorităţii croate din România şi a celei românofone din Croaţia, punţi de legătură în consolidarea cooperării între cele două ţări. Redusă numeric, minoritatea română din Croaţia este dispersată pe întreg teritoriul ţării. Sunt vorbitori ai dialectului istroromân, unul din cele patru ale limbii române. Cum nu există educaţie şi presă în istroromână, autorităţile de la Bucureşti depun eforturi, împreună cu cele de la Zagreb, pentru prezervarea identităţii lor culturale şi lingvistice.