Comisia Europeană a adoptat o strategie farmaceutică prin care vrea să
asigure medicamente inovative și ieftine pe piață, inclusiv pentru boli grave
unde există deficiențe. De asemenea, Comisia își propune să îmbunătățească
mecanismele de pregătire și răspuns la crize, precum cea Covid-19, și să asigure, în același timp, o voce puternică a UE pe plan mondial,
prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate,
eficacitate și siguranță.
Despre
această strategie am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi – despre
contextul în care apare aceasta, despre obiectivele pe care a fost structurată,
dar și despre estimările legate de orizontul de timp când efectele
acesteia se vor face simțite:
Sigur că această strategie vine într-un context
dificil, acela al pandemiei COVID-19, care a demonstrat că sistemele noastre de
sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente și pregătite pentru criză. De
asemenea, vine și în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de
medicamente, shortage-ul, a devenit foarte prezentă în foarte multe țări
europene. Și, evident că acest lucru trebuie să își găsească un răspuns și o
strategie pentru ca în viitor accesul la medicamente esențiale, de bază, să nu
mai fie problematic.
Dar, strategia farmaceutică își dorește mai mult decât
atât, își dorește să sprijine inovația, să se asigure că medicamentele
inovatative ajung la pacienții europeni, își propune să investească în acele
zone în care până acum nu s-au găsit soluții, cum ar fi rezistența
antimicrobiană, sunt zeci de mii de pacienți care mor în fiecare an în spitale
din cauza infecțiilor intra-spitalicești și a rezistenței antimicrobiene, și,
sigur, bolile rare, acolo unde, spune Comisia Europeană, 95% din bolile rare
încă nu au un tratament definitiv. Vrea să sprijine această strategie
competitivitatea, inovația, sustenabilitatea.
De asemenea, să facă să fim mai
pregătiți pentru crize viitoare și să avem mecanisme de răspuns mai bune, să
aducă soluțiile digitale, moderne, și în zona farmaceutică cât mai mult
posibil, să încurajeze acest lucru. Deci, este o strategie foarte largă, care
se adresează mai multor tipuri de probleme și care vrea să vină cu răspunsuri
sustenabile pe termen mediu și lung. Își propune și să readucă spre UE o parte
din capacitățile de producție care în ultimii ani s-au concentrat în zona
Asiei, și mai ales în China.
În acest moment, strategia este în dezbaterea
co-legislatorilor, Parlamentul European, Consiliu, sigur că pe baza acestei
strategii se va veni și cu o agendă legislativă, trebuie văzut ce directive, ce
regulamente trebuie modificate sau ce legislație trebuie adoptată în următoarea
perioadă. Pe baza acestei strategii, și o parte dintre fondurile europene din
zona de cercetare, Orizont Europa, din zona Programului de Sănătate al UE
despre care am tot vorbit pentru că sunt raportorul Parlamentului European,
Uniunea Europeană pentru Sănătate, și din alte programe vor fi mobilizate
aceste fonduri pe baza obiectivelor acestei strategii.
N-aș putea să vă spun un
termen foarte clar de timp, mai ales că unele obiective sunt destul de
ambițioase. De exemplu, pe găsirea unor soluții la rezistența antimicrobiană
sau pe bolile rare sigur că sunt lucruri care înseamnă un efort de cel puțin
câțiva ani, dar pe shortage, pe penuria de medicamente, dar și pe o mai bună
pregătire și un mecanism de răspuns mai bun la următoare pandemii cred că deja
putem vorbi de rezultate concrete în următorii ani.
Strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al
Uniunii care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize, spun
decidenții de la Bruxelles. Ea prezintă acțiuni concrete care vor viza întregul
ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor
medicale; susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure; promovează
produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.