Protejăm viitorul! Împreună împotriva traficului de persoane, pentru drepturile și demnitatea fiecărei persoane – titlul sub care s-a desfășurat evenimentul de lansare a Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024-2028
Realizatoare: Nicoleta Stoica
Tag: strategie naţională
-
În prim-plan, România 26.05.2026
-
Strategia naţională forestieră, în atenţie
Strategia Naţională pentru
Păduri 2030, care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a
fost prezentată, luni, în Romania. Potrivit ministrului Mediului, Tanczos
Barna, aceasta vine cu o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi
restricţiile. Strategia prevede şi creşterea suprafeţelor împădurite până în
2026 cu 56.000 de hectare. Strategia naţională forestieră construieşte un nou
viitor pentru pădurile României, spune ministrul. În opinia sa, noua strategie
forestieră pune accentul atât pe responsabilizarea proprietarului, pe
protecţie, pe biodiversitate, cât şi pe compensarea proprietarilor de păduri
aflate în zona de protecţie.Tanczos Barna Strategia
propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, astfel
încât responsabilizarea proprietarilor să ducă la o implementare mai bună acestei
strategii. În acelaşi timp, cu siguranţă, rolul de protecţie, de
biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţi,
întregii societăţi este în continuare foarte, foarte important. Vom creşte
suprafeţele cu strictă protecţie, dar în paralel trebuie să vină statul şi să
compenseze pierderile, să susţină proprietarii care au suprafeţele împădurite,
au fondul forestier în asemenea zone de protecţie.Până la 30
septembrie, strategia forestieră va trebui aprobată prin hotărâre de guvern,
după care va începe elaborarea unei noi legislaţii subsecvente. Potrivit ministrului,
Parlamentul va trebui să aprobe în anul 2023 un nou Cod silvic. Pentru că este inclusă
în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cele mai importante obiective incluse
în strategia forestieră vor fi finanţate din fonduri europene. Strategia apare în contextul în care, peste 400
de mii de hectare de culturi agricole din 34 de judeţe au fost calamitate de
secetă, în acest an. Astfel, mulţi fermieri romani vor să înfiinţeze sisteme de
irigaţii. Potrivit modificărilor legislative de ultimă oră, producătorii
agricoli pot înfiinţa amenajări locale de irigaţii. Mai mult, dacă fermierii
deţin sisteme locale de irigaţii care sunt în funcţiune, un procent de 50% din
contravaloarea energiei electrice la staţia de pompare va fi suportat de stat,
iar apa utilizată la irigaţii este gratuită.Pe de altă parte, anul
acesta, suprafaţa afectată de incendii, alimentate și de secetă, este de 10 ori
mai mare decât media ultimilor 15 ani. Fostul şef al Gărzii de Mediu, Octavian
Berceanu, a avertizat că cenuşa rezultată în urma flăcărilor riscă să îi
afecteze pe locuitori, în condiţiile în care lipsesc perdelele de protecţie şi
centurile verzi ale oraşelor. Potrivit sistemului european de informaţii
privind incendiile forestiere, aproape 150.000 de hectare de teren au ars
în 2022 în Romania, faţă de 15.000 între 2006 şi 2021. România, cu 0,63% din
suprafaţa ţării afectată de incendii, se situează pe locul al doilea la nivel
european, după Portugalia (0,95%), fiind urmată de Spania şi Croaţia
(0,56%).
-
Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei
Guvernul a aprobat prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, a declarat deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare, pentru perioada 2021-2023. Mesajul Guvernului este astfel de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.
Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică, a declarat Alexandru Muraru. Strategia națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură. Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, a explicat Muraru.
El a precizat că elaborarea strategiei a durat aproximativ 2 ani şi a implicat 20 de instituţii naţionale, între care 5 ministere – Educaţie, Afaceri Externe, Justiţie, Afaceri Interne şi Cultură. Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă Strategie.
În Uniunea Europeană, 7 state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte 7 state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură. În România nu au fost comise acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste, spune deputatul.
Strategia și planul de acțiune aferent vor aduce date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.
Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene, a mai spus Alexandru Muraru.
-
Jurnal românesc – 14.07.2017
Romanian Business Leaders solicită dezbaterea publică de urgenţă a Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, apreciind că documentul publicat deja în Monitorul Oficial urmăreşte în mod corect să promoveze identitatea românească, dar tratează superficial repatrierea talentelor. Romanian Business Leaders este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de afaceri privat. Potrivit unui comunicat al organizatiei, strategia publicată în Monitorul Oficial la final de iunie 2017, fără consultare cu principalii parteneri din societate, îi încurajează pe românii din diaspora să se obişnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de ţară. In comunicat se mentioneaza ca repatrierea diasporei este o soluţie practică pentru deficitul de forţă de muncă din România. Un studiu realizat în 2015 de RePatriot, cu sprijinul Open-I Research, arată că 70% dintre românii din străinătate îşi doresc să se întoarcă în ţară, dar şi că aproape jumătate dintre ei nu au un plan concret în această direcţie.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) declanşează o anchetă privind pierderile suferite de investitori pe Bursa de Valori Bucureşti, care s-a prăbuşit după ce ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat, pe 29 iunie, că Pilonul II de pensii va fi desfiinţat, ulterior retrăgându-şi afirmaţia, scrie adevarul.ro. Potrivit publicatiei online, care citeaza Digi24, ASF a deschis o investigaţie în care analizează dacă declaraţiile ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa au afectat cotaţia acţiunilor pe bursă. Declaraţia lui a fost de ajuns ca Bursa de Valori Bucureşti să închidă şedinţa din acea zi pe roşu. Principalii indicatori au pierdut peste 3%, iar leul s-a devalorizat până la cotaţii de peste 4,57 lei/euro.
Un efect, pe lângă declaraţiile lui Mişa, l-a avut şi publicarea în presă a informaţiilor despre noul program de guvernare. Pierderile pe bursa românească după această zi sunt estimate între 1,5 şi 3 miliarde de lei. Brokerii au avertizat că, dacă s-ar desfiinţa Pilonul II, fondurile de pensii ar fi obligate să vândă într-un timp scurt activele deţinute pe bursă, estimate la peste un miliard de euro, ceea ce va duce la deprecierea importantă a valorii acţiunilor, dar şi la o depreciere a leului.
Piața muncii din România a pierdut, în ultimii 15 ani, tot mai mulți specialiști care au ales să emigreze și să își găsească un job în alte țări, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR, scrie dailybusiness.ro. Cu toate acestea, în ultimii ani, piața muncii din România a cunoscut o creștere constantă, iar anumite domenii sunt tot mai potrivite pentru românii din Diasporă care își doresc să revină acasă. Conform analizei realizate de Smartree, unul dintre domeniile care pot fi atractive pentru românii din Diaspora este cel IT, în special dezvoltare software.
Tot la capitolul locurilor de muncă atractive pentru românii din diasporă se numără și joburile care necesită cunoașterea unei limbi străine, precum sunt cele din Share Service Centers (HR, contabilitate, logistică, IT) sau cele din domeniul automotive (ingineri, proiectanți, project manageri, chiar și personal necalificat).
-
Armata Română, la raport
2015 a fost un an de progrese reale în restabilirea capacităţii
operaţionale a Armatei Române. Potrivit bilanţului MApN, au fost derulate
programe majore de înzestrare, între care un avion multirol, aeronave, un
transportor blindat sau modernizarea
elicopterului IAR 330. Suplimentarea bugetului destinat apărării a permis şi
iniţierea unor programe de înzestrare noi, cum ar fi sistemul de rachete
antitanc portabile, radarul mobil tridimensional, cu distanţă mare de
descoperire şi platformele de transport multifuncţionale. Armata României a
participat activ la misiunile NATO cu 764 de militari dislocaţi în teatrele de
operaţii şi a desfăşurat peste 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale.Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, spune că 2016 va fi un an dificil şi mai
intens decât cel precedent. Mihnea Motoc: Sunt
aşteptări mari pe care oamenii le au de la armata lor şi de la alianţa din care
facem parte. Avem o serie de angajamente internaţionale majore de onorat, iar
evoluţiile din mediul de referinţă sunt din ce în ce mai puţin previzibile.
Termenele sunt scurte, iar exigenţele, mari. Cu cât incertitudinile mediului
internaţional cresc, cu atât armata noastră trebuie să fie mai uşor adaptabilă.
Astăzi, folosirea inteligentă a informaţiei poate aduce avantaje strategice în
apărare, mai mari decât o divizie de tancuri.Prezent la bilanţul MApN,
preşedintele Klaus Iohannis a menţionat ca priorităţi pentru 2016 punerea în
practică a strategiei naţionale de apărare şi parteneriatele strategice, în
special cel cu SUA. Klaus Iohannis: Va
trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru
aceasta vom avea nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi
de colaborare atât interinstituţională, în plan intern, cât şi multinaţională,
cu aliaţii şi cu partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent
importanţa unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de
securitate şi apărare.La rândul său, premierul Dacian Cioloş a subliniat
responsabilitatea României de a întări securitatea naţională, dar şi de a
contribui la asigurarea apărării colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
În acest sens, Guvernul are în vedere creşterea bugetului destinat apărării la
minimum 2% din PIB în 2017.Dacian Cioloş: Va
fi, de altfel, nevoie de creşterea pe mai departe a capacităţii operaţionale a
Armatei Române, coroborat cu alocarea de fonduri necesare pentru înzestrare,
inclusiv cu echipamente majore. Am în vedere, în principal, strategia naţională
de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, Carta Albă a apărării, care în
prezent se află în faţa Parlamentului, programul de transformare, dezvoltare şi
înzestrare a Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă, dar şi legea
privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, precum şi noul
Ghid al carierei militare, prevăzute a fi promovate în acest an.Înainte
de summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia din vară, în Polonia este
programat în iunie un exerciţiu militar de amploare – Anaconda 2016, la care vor
participa 22 de state membre NATO, printre care şi România. -
Retrospectiva săptămânii 14.06 – 20.06.2015
Vizita preşedintelui
Portugaliei la Bucureşti
Preşedintele portughez, Anibal Cavaco Silva, a făcut miercuri
şi joi o vizită de stat în România, cu o componentă economică foarte
importantă. Agenda a inclus întâlniri cu omologul său, Klaus Iohannis, cu
vicepremierul Gabriel Oprea, care asigură conducerea operativă a activităţii
guvernului, in lipsa premierului Victor Ponta aflat in Turcia unde a fost
operat, precum si cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. Preşedintele român a precizat că relaţiile
bilaterale au evoluat semnificativ în ultimii ani, cele două ţări urmând să-şi
continue cooperarea în domeniul
politico-militar, inclusiv în cadrul NATO, şi să se coordoneze mai strâns în
cadrul UE. Iohannis s-a referit şi la comunitatea de peste 40 de mii de români
din Portugalia, apreciind sprijinul acordat de autoritatile de la Lisabona
pentru integrarea acestora. Preşedintele Anibal Cavaco Silva a participat şi la un forum economic
romano-portughez.
Şeful diplomaţiei române, Bogdan
Aurescu la Chişinau
În cursul unei vizite de două zile la
Chişinău, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a avut întrevederi
cu oficiali ai Rep.Moldova şi a participat la o reuniune cu omologii săi din statele
membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră. Aurescu a pledat pentru
constituirea rapidă a unui nou guvern al
Republicii Moldova vecine (ex-sovietică, majoritar românofonă). El a subliniat importanţa stabilităţii politice, ca premisă
esenţială a avansării pe calea reformelor şi a integrării europene. Vizita lui
Aurescu la Chişinău a avut loc la mai puţin de o săptămână după ce, acuzat că şi-a falsificat diploma de
bacalaureat, premierul Chiril Gaburici şi-a dat demisia. Pe de altă parte, Aurescu
a declarat ca dezvoltarea cooperării dintre OCEMN şi UE va fi una din
prioritatile preşedintiei românesti a Organizaţiei, care va începe de facto de la 1 iulie.
Strategia naţională de Apărare a României
spre aprobare în Parlament.
Noua
Strategie Naţională de Apărare a României pentru perioada 2015-2019 a primit
avizul favorabil al comisiilor parlamentare de specialitate şi urmează să
ajungă în plen. Documentul va fi prezentat, luni, de preşedintele Klaus Iohannis, în
cadrul unei şedinţe comune a celor două camere ale Legislativului.
Administraţia Prezidenţială a prezentat Strategia, joi, si reprezentanţilor
corpului diplomatic din statele membre ale NATO şi ale UE. Potrivit şefului statului,
Strategia oferă viziunea unei Românii puternice în Europa şi în lume, iar unadin
principalele noutăţi o reprezintă conceptul de securitate extinsă. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la
UE sunt reafirmate ca piloni ai politicii externe şi de securitate.Acord România -SUA privind achiziţiile publice
Agenţia americană pentru Comerţ
şi Dezvoltare va pregăti 50 de angajaţi români în procedurile de achiziţii
publice, în baza unui Memorandum de Inţelegere, semnat miercuri, cu guvernul de
la Bucureşti.Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a spus că o
revizuire adecvată a regulilor privind achiziţiile publice şi aplicarea unui
sistem de prevenţie pentru identificarea conflictelor de interese vor ajuta
România să combată practicile de corupţie în domeniu.Prezent la semnarea documentului, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici,
a afirmat că unul dintre obiectivele guvernului
este reformarea domeniului achiziţiilor publice. El a anunţat că Strategia naţională de achiziţii publice va fi finalizată până la
sfarsitul acestei luni, împreună cu alte patru proiecte de legi, care vor
transpune directivele europene în domeniu, astfel încât noile reglementări să fie
aprobate în sesiunea de toamnă a Parlamentului. CE a
solicitat in 2014 Romaniei adoptarea Strategiei şi cu scopul de a remedia
problemele pe care Bruxelles-ul le-a reclamat până acum în acest domeniu.Exerciţii NATO de amploare în România
Militari români iau parte, până la sfârşitul acestei luni, la exerciţii desfăşurate în România alături de parteneri externi. În poligonul Cincu din judeţul Braşov (centrul României), exerciţiul TRIDENT JOUST 15 aduce împreună 1000 de militari din 25 de ţări membre ale Alianţei. Exerciţiul este proiectat să testeze capacitatea Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli de a conduce o operaţiune de apărare colectivă a NATO. Pentru prima dată, structuri ale unui Comandament Aliat Întrunit sunt dislocate în România şi, tot în premieră, va fi exersat transferul comenzii şi controlului Forţei de Răspuns a NATO – de care, în acest an, este responsabil Comandamentul de la Napoli – spre o locaţie temporară. Pe de altă parte, până pe 26 iunie, militari români participă şi la un exerciţiu multinaţional al Forţelor pentru operaţii speciale, denumit ROUSOFEX 15. Circa 1.500 de militari, cu peste 100 de mijloace de luptă, din Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Polonia, România, SUA şi Turcia iau parte la acest exerciţiu tactic desfăşurat în câteva garnizoane şi poligoane din estul României.