Radio România Internațional

Tag: street food

  • UNTOLD 2023

    UNTOLD 2023



    Tu aestă bitisită di stămănă, Cluj-Napoca s’ţăni nai ma marli și aștiptat festival di muzică a anlui ditu România. Și, giudicânda după numirlu tru creaștire a xeñiloru cari yin maxus tră el, și unu ditu nai ma populare, tru plan internațional! Anamisa di 3 și 6 di agustu, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptati cama di 400.000 di pirsoane. “Va s’hibă nai ma muşeată ediţie di până tora, cu numirlu nai ma mari di participanţă, aştiptăm tru medie iuva la cama di 100.000 cafi dzuuă.” – declară, marță, tru ună conferinţă di presă, directorlu di comunicari Edy Chereji. Organizatorlli tăxescu expirienți ahoryea ti tuti ilikiili și gusturli. Aţelli ñiţ va s’aibă, tră prota oară, un locu a lor, iu părinţăllii pot s’lli-alasă, tra si s’hărsească isihi tu festival. Deapoa, tru cadrul UNTOLD easti organizat și nai ma mari festival di street-food ditu România. Există, tutunăoară, zone di shopping, cu nai ma interesanti creaţii a niscăntoru creatori di modă. S’dăm, ama-a, Cezarlui ţi easti a Cezarlui și să zburămu ti partea artistică! Cama di 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi sţenele di la UNTOLD. Trupa Imagine Dragons, tră prota oară tru România, tăxi un show excepţional. Aleapsiră, tutunăoară, si s’toarnă Cluj-Napoca David Guetta, ama şi Armin Van Buuren, cari cundille, ma multu ori arada, că festivalu ditu România easti preferatlu a lui, itie tră cari, anlu aestu, mindui s’aibă un momentu speţiali. A aţiloru aduşi aminti s’adavgă Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci.



    Nica va să spunem că festivalu s’tindi pi ună suprafaţă di 235.000 di meatri pătraţ. Sţena prinţipală, di pisti 500 di tone, ari cama di 900 di metri pătraţi di ecran LED, 32 di meatri anălţime, 110 metri lărdzimi şi 30 di meatri ahăndusimi. Citia ari ună dişcllideari 24 di meatri. Cum tema UNTOLD 2023 easti The Light Phoenix (ʹLumina Phoenixʹ), aesta va si s’veadă tru decorurli di pi mainstage și di pi stadionlu Cluj Arena, buisisitu cu pisti 1.250 di agocuri di videală tru tuti dzălili şi nopţăle di festival. Personaje măyipsiti, animatori şi dansatori va s’alagă, tutunăoară pritu festival. Iara surprizele nu s’dănăsescu aoa! Tră buna disvărteari a UNTOLD, organizatorllii şi autorităţli colaboreadză aţea turlie că tută lumea s’hibă tu sigurlăki. Nilli di lucrători ditu Jandarmerie, Poliţie, ditu Inspectoratul tră Situaţii di Urgenţă, Agenţia Naţională Antidrog ică ditu Brigada di Combatere a Crimăllei Organizată suntu prezenți, tru zonă, tru tut kirolu a aţiloru 4 dzăli di zaeafeti. A lo lă si adavgă aproapea 800 di agenţă di securitate privată tru pirimetrulu a evenimentului. Şuier va u cumăndusească, şi tru aestu an, divizia di echipaje canine, maxus ndreapti tră patrulare. Va s’hibă băgati, tutunăoară, dauă spitale mobile şi trei locuri di protu- agiutoru. Ama s’nu băgămu arăulu ninti și s’lă urămu a tutulor participanților “discurmari muşeată”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Vara, în Bucureşti, este de câţiva ani
    buni lansată de pe strada Mătăsari. Cu o istorie controversată, strada din
    sectorul 2 al Capitalei a fost din nou animată în ultimul weekend de mai, de
    curioşi dornici să se bucure de un festival urban, ajuns anul acesta la a zecea
    ediţie: Femei pe Mătăsari. Şi de această dată, oaspeţii au fost primiţi cu
    muzică şi mâncăruri, după cum s-au obişnuit în ultimii ani, evident cu pauza pe
    care a produs-o pandemia de Covid 19. Un festival ce îşi propune să dea
    posibilitatea femeilor şi, nu numai, să se exprime sub diferite forme. L-am
    invitat din nou alături de noi pe Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei
    Beneva, organizatoare a festivalului, să ne spună despre ce este vorba:

    A zecea ediţie Femei pe Mătăsari putem spune că a fost un real succes
    şi un fenomen de înfrumuseţare a oraşului, pentru că, alături de cei 20 de mii
    de oameni care au participat la festival, am avut diverse activităţi pe zona de
    artă. S-a
    cântat frumos, s-a dansat, a fost teatru, film, proiecţii, expoziţii, artizani
    care mai de care, meşteri. Ce să zic? A fost o efervescenţă weekendul acesta, în
    Bucureşti, pe strada Mătăsari.


    După ce ne-a tentat cu artiştii care au cântat pe scena
    festivalului, Iulian Văcărean a menţionat alte tentaţii ale Festivalului: Strada Mătăsari, de 10 ani, dă startul verii să zic așa, la
    înfrumusețarea orașului și nu numai. Pentru că acest festival ne înfrumusețează
    inclusiv sufletul. Pentru că trebuie să recunoaștem că, după 2 ani de pandemie,
    revenim și noi cu a zecea ediție și e un miracol că am putut să facem din nou
    această ediție. Pe scena de muzică am avut, să zicem așa, artiști din zona asta
    noastră foarte tânără, dar împletiți și cu oameni pe care am regăsit în
    festival dintotdeauna. Dar și pe zona de teatru am venit cu niște
    lucruri foarte frumoase. Cât despre participanții cu ateliere sau cu standuri,
    am ales așa pe pe sprânceană, oameni care într-adevăr își lasă pasiunea în
    obiectele pe care le meșteşugăresc, să
    zic așa. Așa că am avut aproape 80 de creatori de unde cei care au participat
    la festival au putut să își cumpere lucruri frumoase care să le amintească de
    festival.



    Am aflat de la interlocutorul nostru că au
    fost 3 zile extraordinare, programul începând de vineri seara, de la 19.00 până
    la ora 23.00, iar sâmbăta şi duminica,
    de la ora 10.00 la ora 23.00, timp în care participanții s-au putut bucura de
    toate activitățile de pe strada Mătăsari. Iulian Văcărean ne-a enumerat din
    tentaţii. Dincolo de cei 80 de artizani plini de creativitate, sectorul de
    street food a fost foarte bine şi variat reprezentat. Sucuri naturale, vinuri,
    şampanie frapată, clătite, gaufre, dar şi mâcăruri cu specific oriental sau
    românesc i-au îmbiat pe vizitatori. Dintre revenirile spectaculoare Iulian
    Văcărean a amintit:

    Este foarte important că anul acesta am
    ținut din nou cursa pe tocuri: 250 de metri tocuri unde este o alergare
    caritabilă. Și bărbați și femei se pot urca pe tocuri şi să alerge pentru
    asociație. E şi o asociaţie foarte drăguță care este parteneră cu noi anul
    ăsta, se numește Pe Stop, care ajută femeile în situații dificile. Așa că s-a
    alergat 250 de metri pe 3 categorii de nivel de toc, să zic așa. Și a fost
    spectaculos. A fost o cursă și amuzantă, dar în același timp cu un mesaj destul
    de puternic. Ne-a transmis că ceea ce te face să te ridici de la nivelul asfaltului
    e întotdeauna atitudinea.



    Femei pe Mătăsari este un festival în
    urma căruia câștigăm experiență, câștigăm bucurie, putem câștiga și nişte
    premii. Ce ar mai fi de spus? Iulian Văcărean: Ar mai fi de spus că acest festival de pe
    Mătăsari, Femei pe Mătăsari a devenit deja o emblemă a Bucureștiului. Este un
    festival de brand, un festival care printr-o inserție de cultură și de viață
    socială a reușit să transforme un cartier și de ce nu o stradă și de ce nu
    întreg orașul.



    Obişnuiţi cu rescrierea poveştii nocturne
    a străzii, participanţii la Femei pe Mătăsari se pot alătura vreunei cauze
    sociale, pot ajuta animale, pot cumpăra ornamente, haine, terarii şi câte şi
    mai câte şi, cu sigurnaţă, pot simţi vibraţia oraşului.

  • Street-Food-Droschken: Werkstatt in Siebenbürgen stellt Imbiss-Kutschen her

    Street-Food-Droschken: Werkstatt in Siebenbürgen stellt Imbiss-Kutschen her

    Das nationale Forstamt Romsilva beschäftigt sich hauptsächlich mit dem Schutz des Waldes sowie mit der Verwaltung des Waldbestandes. Der vernünftige Holzeinschlag und die primäre Aufbereitung des Holzes sind weitere Aufgaben der öffentlichen Waldbehörde. Im Kreis Bistriţa-Năsăud (dt. Bistritz-Nassod) ist ein Sonderfall anzutreffen — denn hier verfügt Romsilva über die einzige Werkstatt, wo Kutschen und Schlitten gefertigt werden. Die Werkstatt wurde 2004 eröffnet. Ursprünglich hatte die Werkstatt einen anderen Zweck — sie wurde nämlich für die Pferdeherde in Beclean (dt. Bethlen) gegründet. Sie wurde 1955 eröffnet und war erstmals ein Stall, in dem Hengste gehalten wurden. 1985 wird hier eine neue Pferderasse gezüchtet, der sogenannte Semigreu Românesc (dt. halbschweres Pferd aus Rumänien). Darüber hinaus begannen 1993 die örtlichen Züchter mit der Bildung und Verbesserung der Lipizzaner-Rasse.



    Am Reiterhof Beclean werden die Gäste mit einem gro‎ßzügigen Freizeitangebot empfangen. Das erzählte uns Beite Barna, der am Reiterhof Beclean arbeitende Tierarzt:



    Seit August bieten wir Reitunterricht an, aber auch Reitausflüge, Kutschenfahrten, Besuche der Hengstherde stehen im Angebot. Im Winter können unsere Gäste mit dem Pferdeschlitten fahren. Diese werden entweder von 2 oder von 4 Pferden gezogen. Für eine halbe Stunde Reitunterricht müssen die Touristen etwa 8 Euro zahlen. Eine Kutschenfahrt kostet etwa 4 Euro pro Person.“



    Romsilva hat im Laufe der Zeit mehr als 30 verschiedene Schlitten- und Kutschenmodelle hergestellt. Letztes Jahr brachte die Werkstatt in Bistriţa-Năsăud ein neues Testprodukt auf den Markt. Worum es ging, erzählte uns der Leiter des Forstamtes Bistriţa-Năsăud, Ivan Gheorghe:



    Eine Imbiss-Kutsche, mit all dem Drum und Dran. Die Bestellungen lie‎ßen nicht auf sich warten. Wir haben schon sehr viele entgegen genommen, die meisten aus Bukarest. Gleich nach der Vermarktung kamen 10 Bestellungen von Bukarest. Auch in Sibiu (Hermannstadt) und Braşov (Kronstadt) gab es Interessenten. Wir können 1,5 Imbiss-Kutschen pro Monat herstellen. Also drei solche Kutschen in 2 Monaten. Selbstverständlich, ohne unsere weiteren Aufgaben zu vernachlässigen.“




    Imbiss-Wagen gab es zuerst in den USA, wobei New York mit Abstand marktführend war. Manche Imbiss-Wagen verwandelten sich sogar in Alternativen zu den klassischen Restaurants. In Rumänien bewegen sich die Dinge etwas langsamer, doch Ivan Gheorghe von Romsilva Bistriţa-Năsăud versicherte uns, dass sie bereits 50 neue Bestellungen in der Warteschleife haben. Die meisten kommen aus Bukarest. Die Street Food Verkäufer in der rumänischen Hauptstadt möchten so viele Kunden wie möglich anziehen. Was die Ausstattung und das Aussehen der Kutsche betrifft, so haben die Kunden vielfältige Forderungen. Das sagte uns der Leiter des Forstamtes Bistriţa-Năsăud:



    Manche wollten die Kutsche mit einem gro‎ßen Schaufenster ausstatten, andere wünschten sich einen zusätzlichen Raum für das Personal. Es war schwierig, gut ausgebildete Mitarbeiter zu finden, die auch bereit gewesen wären, sich die Mühe zu machen und Imbiss-Kutschen herzustellen. Einige Mitarbeiter sind in die Rente gegangen. Es war nicht einfach, sie zu ersetzen, doch schlie‎ßlich fanden wir die richtigen Leute. Selbstverständlich bräuchten wir mehr Mitarbeiter. Manche von ihnen, die Dreher und Schwei‎ßer, arbeiten auch an der Reparatur und Wartung der forstwirtschaftlichen Maschinen.“




    Eine Kutsche kann so teuer wie ein PKW werden. Darüber hinaus sind die Kutschen einfach beförderbar. Sie können von Pferden gezogen oder von Autos geschleppt werden und sind entsprechend ausgestattet, um im öffentlichen Stra‎ßennetz zu fahren. Die Kutschen können eine Länge von 6 m und eine Breite von 3 m erreichen. In der Regel haben sie eine Höhe von 2,8 m. Sie werden aus wiederverwertbaren Baustoffen gefertigt und sind thermisch isoliert. Sie sind entsprechend ausgerüstet, um Street Food anzubieten. Die Standard-Ausrüstung umfasst eine melaminbeschichtete Arbeitsfläche, einen Spülbecken aus Edelstahl, eine elektrische Pumpe für die Wasserversorgung, ein Led-Beleuchtungssystem für den Innenraum sowie für den äu‎ßeren Bereich. Au‎ßerdem ist die Street-Food-Kutsche auch mit Tischen an der Vorder- und Hinterseite ausgestattet. Romsilva überlegt sich, das Geschäft auch au‎ßerhalb Rumäniens zu entwickeln bzw. auszuweiten. Demnach sollen künftig Unikat-Kutschen hergestellt und im Ausland vermarktet werden.



    Um festzustellen, ob das Street-Food-Geschäft wirklich floriert, starteten wir eine Forschungsinitiative in den Stra‎ßen von Bukarest. Imbiss-Wagen fanden wir in der Tat vielerorts, doch richtige Street-Food-Kutschen fanden wir kaum. Zwei — um genauer zu sein: Eine verkauft Wurstbrötchen in der Altstadt, eine andere befindet sich ebenfalls in der Innenstadt, allerdings am Unirii-Boulevard. Und verkauft ebenfalls Wurstbrötchen.



    Auch wenn die Kutschen aus Beclean als Street-Food-Bude angeboten werden, kann ihr ursprünglicher Zweck leicht umgewandelt werden. Somit können die Kutschen als Blumenladen, Buchhandlung, Souvenirs-Shop, Café, Eisbude oder Konditorei eingesetzt werden.

  • Turism viticol în România

    Turism viticol în România

    Dacă vă place
    vinul și ați dori să vizitați cramele din România, însă nu știți exact ce
    presupune o astfel de vizită și unde să mergeți, ediția de azi a rubricii
    noastre va răspunde acestor întrebări. Mai mult decât atât, vom afla care sunt
    cele mai impresionante podgorii, vom cunoaște oamenii din spatele viei și vom
    afla despre evenimente în care muzica bună și mâncărurile tradiționale sunt
    oferite alături de vinuri premiate internațional.


    Alina Iancu,
    fondator Crameromania.ro și Revino.ro, este ghidul nostru nostru de azi. Pentru vizitare am identificat în jur de 70 de crame în șapte zone
    viticole din România. Oarecum, e același număr ca în anul precedent. Nu se simte o creștere a cramelor care au
    investit în turism viticol. O vizită la o cramă presupune prezentarea
    procesului tehnologic, degustare de cinci, șapte vinuri, iar, dacă vremea
    permite, chiar și o plimbare prin vie. Noi recomandăm să se viziteze două crame
    pe zi, iar apoi să se servească prânzul fie chiar la cramă, fie la un
    restaurant din zonă.

    Există câteva crame care au terenuri de tenis, care au
    biciclete de închiriat și piste de biciclete printre vii. Multe companii
    organizează team buildinguri. Cramele le pun spațiile la dispoziție și se oferă
    diferite activități. Însă, până la urmă, la cramă trebuie să te bucuri de vin,
    iar foarte mulți se bucură de plimbările în natură prin vie. E mai important să
    ieși în natură decât să rămâi închis într-o cramă.


    Se organizează
    anual evenimente în prima parte a anului, în vară sau acum, în toamnă, la
    culesul viei, spune Alina Iancu, care promovează turismul viticol. Chiar în perioada următoare va fi un eveniment cu jazz în vie. O
    companie organizează împreună cu crama acest eveniment. Publicul se înscrie și
    se bucură de vin bun și de o seară cu muzică jazz. Din ce în ce mai multe crame
    organizează evenimente în toate zonele viticole. Zilele trecute am fost cu un
    grup de turiști de 24 de persoane din
    zece țări.

    Era un team building. Turiștii rămân surprinși de obicei, iar
    cererile sunt din ce în ce mai mari. În ultima perioadă, cam de două ori pe
    săptămână am o cerere din partea turiștilor străini. Mulți dintre ei vin,
    într-adevăr, cu afaceri în România sau doresc să cunoască România în general,
    nu neapărat vinul, dar am avut surpriza, mai nou, să găsesc două, trei grupuri
    care vin special să descopere vinurile din România. Am avut grupuri care s-au
    interesat de vinurile noastre bio. Programele sunt din ce în ce mai solicitate.
    Predomină turiștii din Europa, Asia și din Statele Unite.


    România se află pe
    un loc fruntaș în lume în ceea ce privește suprafețele de viță de vie
    cultivate, fiind urmată de Iran, India și Moldova. Alina Iancu: Noi suntem pe locul 13 în lume la producția de vinuri. Exportăm doar 5%
    din câte producem, iar aici am putea face niște pași mai mari. Nu este neapărat
    rău, fiindcă cealaltă parte de vin se consumă în România, însă am putea pune
    mai mult accent pe vinul de calitate. Cantitate avem, potențial avem, mai
    trebuie să lucrăm puțin la calitate și la imaginea României pe plan
    internațional.

    Despre România, există pe Internet destul de multe informații,
    astfel încât turiștii să-și contureze o vizită la crame. Trebuie ținut cont că,
    pe lângă crame, sunt și multe obiective turistice. O excursie în România
    presupune vizitarea principalelor turistice și apoi a cramelor din apropiere.
    Avem podgorii care au multe crame în același loc, iar, atunci, turiștii își pot
    organiza vizita doar la crame.

    Însă, dacă vorbim despre Transilvania, care e
    cea mai cunoscută de turiști, se poate organiza foarte ușor o vizită la cramă
    după care la un obiectiv din apropiere, astfel încât ziua să fie completă și pe
    gustul tuturor. În general, turiștii nu vor să vadă doar crame. De exemplu,
    ultimul meu grup și-a dorit neapărat să ajungă la Castelul Bran. De acolo,
    au mers în Brașov, iar apoi la cramele
    din jurul Ploieștiului.



    În
    medie, o degustare de vinuri costă între 25 și 100 de lei (5-20 euro), în
    funcție de cramă, însă prețul poate fi diferit și în funcție de evenimente
    organizate la cramă. De exemplu, în partea sudică a României, la o cramă aflată
    pe un domeniu viticol cu o istorie de peste 300 de ani care se împleteşte cu
    cea a unei familii princiare, o degustare de 5 vinuri şi un meniu cu specialităţi
    culinare oltenești costă circa 200 de lei (aproape 45 euro).


    În perioada verii,
    se organizează foarte multe evenimente, însă cele mai multe sunt în perioada
    culesului viei, spune Alina Iancu, fondator Crameromania.ro și Revino.ro. Este adevărat că unele dintre ele sunt private. Acum o lună, la
    Podgoria Dealu Mare, lângă București, a fost un alt eveniment cu concerte de
    muzică, cu degustări de vinuri, cu concursuri de cules via, cu food truck-uri.

    Deja, toate evenimentele street food din orașele mari, încep ușor să se
    orienteze și către crame. În Transilvania, avem zone cu produse locale, și, de
    asemenea în Horezu, lângă podgoria Drăgășani, turiștii își pot achiziționa
    obiecte din lut. Turismul viticol este un segment de turism premium, nu este
    foarte ieftin. Comparativ, dacă vrei să închiriezi o cramă sau pensiunea unei
    crame, acestea sunt mai scumpe decât pensiunile de munte, de exemplu.

    Este
    foarte important de știut că o vizită la o cramă durează cam o oră și jumătate,
    iar rezervările se fac în prealabil. Trebuie sunat la cramă, iar în perioada
    culesului viei, vizita trebuie anunțată cu aproximativ o lună înainte. Deși
    cramele sunt deschise turiștilor, sunt perioade ale anului în care nu pot fi
    onorate vizitele neanunțate.




    În speranța că v-am trezit interesul pentru tradiția
    îndelungată a vinurilor românești, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație.