Stresul i-a însoțit pe oameni dintotdeauna și are, până la un punct, un rol protector. Problemele apar însă atunci când stresul devine cronic, durează de prea mult timp și ajunge să dea peste cap buna funcționare a organismului. Sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce ne face mai susceptibili la infecții și alte afecțiuni. Și tot stresul cronic poate duce la apariția sau agravarea unor maladii precum hipertensiune arterială, diabet, tulburări digestive sau cardiovasculare. Profesor universitar doctor Diana Păun explică repercusiunile stresului cronic:
“Stresul continuu crește secreția de cortizol. Cortizolul este un hormon foarte bun pentru noi, e un hormon salvator de viață, numai că în momentul în care el se secretă timp îndelungat, continuu, are și reacții adverse. Induce o serie întreagă de patologii. Induce hipertensiunea arterială, induce diabet zaharat, induce obezitate pe model insulinic, obezitatea aceea pe burtă, care este asociată, de asemenea, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, crește nivelul de colesterol și de grăsimi din sânge, deci practic induce ceea ce numim sindrom metabolic. Toate aceste modificări îți scurtează viața, deci au repercusiuni în timp, motiv pentru care organismul supus stresului îndelungat trebuie să se odihnească”.
Pentru că dacă noi supunem prea des glandele noastre stresului, la un moment dat ele își pierd busola, explică Diana Păun, amintind că acest hormon de stres, cortizolul, este produs de glanda suprarenală și eliberat în situații de pericol, în momente de stres, pentru a ajuta organismul să se adapteze la situațiile respective:
”E un așa-numit sindrom de disprotecție, care a fost descris chiar de endocrinologii români, și care astăzi cumva își regăsește definiția în ceea ce numim burnout. După o perioadă lungă de muncă, de stres, de preocupare, de griji, suprarenala nu mai vrea să mai răspundă și se culcă, adoarme. Or, condiția asta în care suprarenala nu mai reacționează înseamnă o oboseală cronică echivalentă sindromului burnout. În care, practic, nu mai ai chef să faci nimic, ești permanent obosit, deci, e ca o depresie.”
Pentru a menține un nivel optim al cortizolului în organism, este important să adoptăm o abordare holistică, un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și suficient timp pentru odihnă și relaxare. De asemenea, tehnici precum meditația, yoga sau respirația profundă pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres și implicit la scăderea producției excesive de cortizol. Toate acestea pot ajuta la menținerea echilibrului hormonal, esențial pentru o bună sănătate și o stare de bine. Secrețiile hormonale nu sunt precum apa de la robinet, dai drumul și hormonul curge, toate au o pulsatilitate, un bioritm, explică profesor universitar doctor Diana Păun, iar cel mai evident bioritm îl are hormonul cel mai important, hormonul de stres:
”Cortizolul are un bioritm, zicem noi, circadian, adică nivelul cel mai mare al cortizolului este dimineața, la ora 8:00 când noi ar trebui să fim foarte activi – începe o zi de muncă, avem nevoie de resurse și ca atare secreția de cortizol este crescută. După care, de-a lungul zilei nivelul de cortizol începe să scadă, treptat, iar seara la ora 9:00 e prăbușit. Acest bioritm al cortizolului, care este foarte interesant, se instalează de obicei pe la vârsta de doi ani ai copilului, nu chiar de la naștere, și se menține toată viața, bioritmul cortizolului fiind un semn al funcționalității normale a hormonilor, a aparatului endocrin. Tot așa există un bioritm veghe-somn, un bioritm lumină-întuneric, al cărui hormon principal este melatonina – un hormon foarte mult studiat și foarte puțin cunoscut, din păcate. E un hormon care induce somnul, pentru că se descarcă în condiții de întuneric.
Dacă dorești să adormi mai repede poți să iei o tabletă de melatonină, care e un hormon natural și care te poate ajuta să inducă somn, cu condiția ca după administrare persoana respectivă să stea în întuneric. O secreție normală a acestui hormon explică somnul liniștitor, odihnitor pe care oricare dintre noi trebuie să-l aibă.”
Din păcate, adaugă Diana Păun, stresul cotidian, toate condițiile în care astăzi trăim și muncim ne perturbă somnul și perturbă aceste bioritmuri, motiv pentru care apar o serie de boli. Medicina stilului de viață, despre care se vorbește tot mai mult, se estimează, însă, că poate preveni 80% din bolile cronice și netransmisibile. Aceasta se bazează pe șase piloni: nutriție, activitate fizică constantă, somn reparator, managementul stresului, evitarea substanțelor riscante și conexiunile sociale pozitive.
