Radio România Internațional

Tag: studenti medicina

  • Voluntari pentru sistemul medical

    Voluntari pentru sistemul medical

    Presiunea pe sistemul sanitar
    este foarte mare în această perioadă în toată lumea. Lipsa personalului și
    suprasolicitarea cadrelor medicale din sistem, în contextul pandemiei de
    coronvirus, au determinat Guvernul de la București să adopte o ordonanță de
    urgență prin care reglementează desfășurarea voluntariatului în unități
    sanitare și servicii de urgență. Studenții voluntari vor primi o
    indemnizație de 2.500 lei pe lună (circa 500 de euro) dacă au
    desfășurat minimum 120 de ore de activitate în luna respectivă. Executivul
    consideră că presiunea asupra sistemului sanitar nu este generată doar de
    numărul mare de pacienți noi confirmați cu coronavirus. Este vorba și de
    diminuarea capacității de gestionare a acestora, determinată în principal
    de reducerea personalului medical din cauza expunerii la virus și a
    pozitivării acestuia, precum și de numărul relativ mic de personal medical
    cu pregătire de specialitate.

    Potrivit autorităților, principalele structuri
    afectate de lipsa personalului medical de specialitate sunt secțiile de
    terapie intensivă, urgență, epidemiologie, radiologie, boli infecțioase și
    pneumologie. De asemenea, o situație dificilă se înregistrează și în
    celelalte instituții cu rol în gestionarea la nivel național a situației de
    urgență generată de riscul epidemiologic. Astfel, în urma adoptării
    ordonanței de urgențăprin care se reglementează desfășurarea
    voluntariatului în unități sanitare și servicii de urgență, studenții din
    anii terminali de la Medicină vor putea fi voluntari pe durata stării de
    alertă și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia.
    Universitățile sunt cele care întocmesc listele, iar Departamentul pentru
    Situații de Urgență este cel care îî va detașa pe tineri în unitățile sanitare.
    Au fost deja semnate primele ordine de repartizare a studenţilor voluntari care
    se vor alătura cadrelor medicale aflate în prima linie.

    Potrivit autorităților,
    în ultimele șase zile de la aprobarea noii Ordonanţe s-au înscris, în mod
    voluntar, aproape 2000 de studenţi, dintre care, mai bine de o treime au fost
    repartizaţi deja, în primă etapă, în 25 de judeţe. Autoritățile dau asigurări
    că, în perioada următoare, vor fi semnate alte ordine de repartizare a
    studenţilor voluntari în mai multe unităţi sanitare din ţară. Acest lucru, în
    condițiile în care din ce în ce mai multe localități cer ajutor. Spre exemplu,
    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a făcut deja apel la voluntari şi
    organizaţii neguvernamentale pentru a asigura transportul personalului medical
    care recoltează probe pentru testele COVID-19 de la persoanele aflate în
    izolare la domiciliu. Numărul solicitărilor a crescut de aproape cinci ori în
    Iași în ultima perioadă, iar echipajele de ambulanţă nu mai fac faţă. În
    context, Guvernul de la București a dat asigurări că face eforturi pentru a lua
    cele mai bune măsuri în lupta cu pandemia şi pentru a mobiliza întreaga
    societate pentru ca această perioadă să fie depăşită cu bine.

  • Jurnal românesc – 27.06.2016

    Jurnal românesc – 27.06.2016

    Comunitatea românească nu va fi afectată imediat de ieşirea Marii Britanii din UE, pentru că procesul de desprindere din spaţiul comunitar va dura cel puţin doi ani, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vor avea loc negocieri în acest sens, la care România va participa şi va avea grijă de propriile interese. El a mai spus că, după ieşirea din UE, Marea Britanie va rămâne un partener foarte important pentru România. Şi premierul Dacian Cioloş a declarat că nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au cetăţenii români din Marea Britanie. La rândul său, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, i-a asigurat pe românii aflaţi în Marea Britanie că nu există nici o schimbare iminentă în ceea ce priveşte situaţia lor şi că în perioada imediat următoare nu se va schimba nimic în interacţiunea dintre cele două state.



    În Romania a fost marcată, duminică, Ziua Drapelului Naţional prin ceremonii militare de înălţare a drapelului şi numeroase manifestări cultural-artistice. Ziua Drapelului Naţional a fost sărbătorită şi de militarii aflaţi în Baza Aeriană din Kandahar, în Afganistan. In mesajul adresat cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că Drapelul este unul dintre cele mai preţioase însemne ale identităţii naţionale, iar astăzi acesta reprezintă o Românie modernă, stat suveran si independent, unitar si indivizibil, partener de încredere al SUA şi membru cu drepturi depline al NATO şi al UE. La rândul său, Ministerul de externe de la Bucureşti reafirmă că Drapelul Naţional este simbolul suprem al unităţii şi identităţii româneşti.



    Peste 80% dintre medicii rezidenţi şi studenţii la medicină îşi pun problema să plece din ţară, iar 30% sunt sunt decişi să emigreze, arată un sondaj recent realizat de Colegiul Medicilor din Bucureşti. Preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, Cătălina Poiană, a afirmat că printre schimbările care i-ar face pe tineri se numără salarii mai mari şi modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare şi asigurarea unor condiţii şi a unor materiale necesare cercetării şi dezvoltării. Medicii rezidenţi şi studenţii la medicină işi doresc, de asemenea, mai multe posturi pentru rezidenţiat si recunoaşterea poziţiei lor pe plan social.



    Cea mai mare parte din rezerva valutară administrată de BNR, 57%, a fost investită, anul trecut, în titluri emise de guverne străine, iar moneda europeană a avut cea mai mare pondere în structura rezervelor, de aproape 80%, potrivit raportului anual al BNR pe 2015. Conform strategiei de investiţie, BNR a achiziţionat titluri emise de guvernul Statelor Unite, agenţiile guvernamentale ale acestuia sau cele pe care le sponsorizează. Printre emitenţii agreaţi de BNR se numără, de asemenea, şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi agenţiile guvernamentale deţinute sau sponsorizate de acestea. Ponderea numerarului şi a depozitelor a urcat de la 15% din total în 2008 la 45% în 2009, pentru ca în anii următori să fie pe o tendinţă descendentă, până la 17,5% în 2014 şi 2015. Ponderea monedei europene în structura rezervei valutare a urcat de la 60% în 2008 la aproape 77% în 2011. In 2015, euro şi-a menţinut ponderea dominantă în totalul rezervelor valutare, ajungând la sfârşitul anului trecut la 79%.