Tag: studenti romani

  • Alexandru Niculescu, noul lider al LSRS Germania

    Alexandru Niculescu, noul lider al LSRS Germania

    Alexandru Gabriel Niculescu este noul coordonator al filialei Germania a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi de mic a urmat cursuri de limbă germană ceea ce spune că l-a călit şi l-a pregătit pentru viaţa pe care o are acum.



    Eu am început să învăţ germană de la grădiniţă. Am ajuns la Liceul Goethe (Colegiul German Goethe din Bucureşti — n.r.) şi am continuat pe linia asta cu germana. Părinţii mei mi-au spus mereu că s-ar putea să-mi găsesc şanse mai bune de lucru în străinătate, ei au ales Germania pentru mine şi din puctul meu de vedere nu mi se pare că a fost o idee proastă. În liceu am fost la clasa specială a Liceului Goethe la care aveam profesori care veneau din Germania şi ne-au obişnuit cu stilul lor de a fi aşa cumva mai rece şi mai distant, dar în acelaşi timp foarte profesionist.”



    Alexandru are 22 de ani şi este în primul an de master la Universitatea din Hamburg, unde studiază informatică economică. A ajuns în Germania în 2017 şi a găsit atât lucruri care l-au impresionat cât şi mentalităţi nelalocul lor.



    Felul în care lucrează aici şi felul în care respectă regulile. Am impresia că românii sunt uşor stigmatizaţi în sensul că suntem ăştia care vin să culeagă sparanghel şi eventual să lucreze în construcţii, sau să fure maşini sau să fure biciclete, dar nu chiar aşa. Nu toată lumea e aşa şi cumva ar trebui conştientizată populaţia germană că românii nu sunt neapărat ăia care vin să le strice lor comunitatea.”



    Alexandru este membru al LSRS Germania din 2018 şi a preluat recent frâiele filialei, după ce fostul şef, Teodor Teleagă, pe care l-aţi putut cunoaşte într-una din ediţiile Generaţia 3.0 din luna martie a acestui an, a renunţat la responsabilităţi pentru a se dedica în întregime studiului.



    Fostul coordonator, Teo Teleagă, este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei şi m-a convins prin iarnă să fac mai mult pentru LSRS şi să mă ocup mai mult. Până la urmă cred că a fost o idee foarte bună, pentru că pandemia ne-a lovit destul de tare şi acum încercăm să reconstruim. Eu îmi doresc foarte mult să păstrez întâlnirile semestriale pe care le aveam cu studenţii români din Germania, adică să ne plimbăm din oraş în oraş şi să ne cunoaştem, dar în acelaţi timp, ca noutate, vreau în special să construiesc nişte evenimente pentru elevii din România, care poate sunt interesaaţi de studiul în Germania dar nu ştium cum să ajungă efectiv aici, nu ştiu să aplice sau au nevoie de ajutor sau nu au înţeles cum e cu asigurarea de sănătate, toate chestiile astea care ne-am lovit şi noi de ele numai că noi cumva am rezolvat problemele astea şi de ce să se lovească şi alţii dacă există soluţii. Noi am ţinut un eveniment de informare a elevilor acum o lună, pe care l-am promovat pe mai multe canale, şi am învăţat destul de multe din acest eveniment aşa că ne gândim să îl reluăm la toamnă, când s-ar putea să fie mai potrivit pentru elevii care vor să apiice la sfârşitul clasei a douăsprezecea în Germania. Avem un Ghid al Studentului de mai mult timp, care va fi actualizat cu o secţiune de mental health (sănătate mintală — n.r.). Secţiunea de mental health am adăugat-o pentru că ştim că pandemia a afectat studenţii care au trebuit să stea acasă şi nu mai putut să socializeze. Dorim să mai avem nişte evenimente de team building (lucru în echipă — n.r. ) şi dorim să mai deschidem nişte evenimente publice de Q&A (întrebări şi răspunsuri — n.r.) sau să ne implicăm în alte proiecte de la filialele mai mari. Problema la noi este că suntem o filială destul de mică, deşi Germania este o ţară foarte mare. Avem doar unsprezece voluntari, din care nu neapărat toţi au atât de mult timp să se implice. Ştiu că Teo a lucrat foarte mult ca să putem lucra iar cu Ambasada (României la Berlin — n.r.), însă eu, personal, nu văd foarte mult potenţial în lucrul cu Ambasada pentru că nu mi se pare că toate evenimentele lor sunt relevante şi pentru noi şi nu mi se pare nici că ei fac foarte multe evenimente în care să ne putem implica şi noi. Imediat cum au început să se ridice restricţiile am început o campanie de recrutare pe canalele noastre de social media şi am început să primim aplicaţii, am început să primim voluntari noi. Noii noştri voluntari sunt destul de capabili şi sperăm să putem să lucrăm bine cu ei.”



    Alexandru Niculescu îşi doreşte ca la finalul studiilor să-şi găsească un loc de muncă în domeniul informaticii, nu neapărat în dezvoltarea de software cât mai ales pe partea de management. Deşi nu exclude o potenţială revenire în România pentru a profesa temporar, în prezent Alexandru nu îşi doreşte să se repatrieze definitiv şi priveşte cu pragmatism viitorul său.



    Aş dori să rămân în Germania pentru că, după ce am investit atâta timp şi atâta efort în a învăţa germană şi a studia în Germania, nu are sens să mă întorc în România pe bani mai puţini.”





  • Jurnal românesc – 20.08.2020

    Jurnal românesc – 20.08.2020

    Camera Deputaţilor a respins, în calitate de for decizional, ordonanţa de urgenţă a guvernului privind majorarea în etape a alocaţiilor pentru copii. Astfel, rămâne în vigoare actul normativ adoptat de Parlamentul de la București anul trecut, care obligă executivul să dubleze alocaţiile. Potrivit documentului, indemnizaţia trebuia majorată încă de la 1 martie anul acesta, de la 150 la 300 lei, respectiv de la 300 la 600 lei pentru copiii cu dizabilităţi, însă guvernul a amânat termenul de aplicare din lipsă de fonduri.



    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a încheiat un acord de parteneriat cu Uniunea Studenților din România. Principalele prevederi ale acordului vizează realizarea de acțiuni comune, consultări și grupuri de lucru în vederea promovării reciproce în interesul tuturor studenților români atât din țară, cât și din străinătate. Potrivit AEP, cele două părți și-au luat angajamentul să se sprijine reciproc în demersurile de informare a tinerilor cu privire la activitățile și acțiunile din sfera responsabilităților civice, să iniţieze acțiuni și proiecte desfășurate în beneficiul studenților români și să organizeze grupuri de lucru de consultare a studenților cu privire la modificarea legislației electorale. Totodată, Uniunea Studenților din România și-a afirmat disponibilitatea de a susține AEP în demersurile, activitățile, proiectele și evenimentele acesteia care se încadrează în valorile promovate de către Uniune și care sunt în beneficiul studenților români din țară și din străinătate — mai anunță Autoritatea Permanentă.



    Artista Anca Mureșan se află, în perioada 20 august — 5 septembrie 2020, în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția unde crează, după principiul work in progress”, lucrări noi, într-un demers situat stilistic între action painting happening și performance. Proiectul vizual de remodelare a spațiului expozițional, intitulat Galleria come opera d’arte — Painting as Performance” (Galeria ca operă de artă — Painting as Performance”) permite vizitatorilor să interacționeze cu artista. Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică Veneția (IRCCU) în parteneriat cu Muzeul de Artă Recentă. Anca Mureșan lucrează în Germania și expune și la București. În ultimii doi ani a dezvoltat un proiect expozițional unic — a pictat integral galeria H’art din capitală, în portofoliul căreia se află opera sa, și unde expune de obicei.



    Tipografic Majuscul“, de Radu Jude, şi Servants“, de Ivan Ostrochovský, coproducţie cu participare românescă, se numără între primele 32 de lungmetraje eligibile pentru nominalizare la European Film Awards 2020. Din cauza pandemiei şi a restricţiilor legate de aceasta, Academia Europeană de Film şi EFA Productions au decis să anunţe producţiile eligibile pentru nominalizare în două părţi. A doua parte de titluri va fi anunţată în luna septembrie. Vor fi incluse şi filmele care ar fi avut premiera până pe 31 mai 2020, fie într-un festival, fie în cinematografe, dar care nu au mai fost lansate din cauza crizei sanitare, cu o condiţie – ele trebuie să fie prezentate online sau în cinema înainte de finalul lunii noiembrie 2020. Nominalizările vor fi anunţate pe 7 noiembrie, la Festivalul Filmului European de la Sevilla. Cea de-a 33-a gală de decernare a premiilor Academiei Europene de Film va avea loc pe 12 decembrie, la Reykjavik (Islanda).



    Proiectul sociopoetic soundscapes”, care este acum în desfăşurare pe reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, reuneşte membri tineri ai comunităţii artistice româneşti contemporane, reprezentând sinteza interdisciplinară a stilurilor şi direcţiilor care au marcat dezvoltarea culturii române în ultimii ani. Participă Anastasia Gavrilovici (poetă, traducătoare, critic literar), Petra Binder (coregraf, dramaturg, dansatoare, artistă performativă), Ada Galeş (actriţă), Teona Galgoţiu (poetă, artistă vizuală şi multimedia), Flavia Dima (critic de film, artistă vizuală), Robert Gabriel Elekes (poet, traducător, performer) şi, nu în ultimul rând, curatorul proiectului, George Pandrea (compozitor şi producător de muzică electronică). În cadrul proiectului, vor fi difuzate trei videopoeme, care vor scoate la iveală relaţia dintre soundscape-ul personal/creativ/artistic şi cel social din momentul actual. Înregistrările vor fi prezentate publicului pe 24, 26 şi 28 august.

  • Ce fac studenţii români din străinătate în aceste zile departe de casă

    Ce fac studenţii români din străinătate în aceste zile departe de casă

    În luna martie a acestui an, universităţile din lumea întreagă și-au mutat cursurile în sistem online, ca măsură de prevenire a răspândirii coronavirusului. O parte din studenţii români au ales să rămână în ţările în care studiază, chiar dacă la începutul acestei crize create de pandemie încă se puteau întoarce acasă fără mari probleme.



    Cristina Ştirbăţ a stat de vorbă cu trei dintre ei, Teodora Ştirbăţ, studentă la Universitatea din Haga, Florentina Penescu, studentă la Universitatea din Porto şi Călin Ungurean, student la Universitatea din Delft, şi i-a întrebat de ce au făcut această alegere şi cum vor petrece Paştele departe de casă.



  • Studenţi români în străinătate

    Studenţi români în străinătate

    Tinerii din România sunt tot mai
    interesaţi să studieze în străinătate. Dacă în anul 2000 învățau în
    universitățile din afara țării 12.500 de studenți români, anul trecut
    erau aproximativ 37.000 de tineri care studiau în
    străinătate, conform datelor furnizate de UNESCO. Cele mai căutate universităţi
    sunt cele din Marea Britanie unde taxele pot fi acoperite de studenţi prin
    împrumuturi de la stat, care se restituie după finalizarea studiilor, după
    angajare. În Marea Britanie se află aproape un sfert din totalul studenţilor
    români în străinătate. Dacă în 2016 erau cam 10.000 de români, acum
    sunt aproximativ 15.000.


    Următoarele destinații preferate de
    tinerii români sunt Italia, Franța, Danemarca și Olanda, țări cu comunități
    importante de români, cu limbi asemănătoare sau cu sisteme educaționale foarte
    bune și ușor accesibile pentru tinerii din România. În Olanda, taxele de studii sunt foarte mici, iar
    în Danemarca educația este chiar gratuită. Pe lângă accesibilitate în
    ceea ce priveşte plata studiilor, universităţile din străinătate reuşesc să
    atragă tinerii din România şi prin faptul ca au o gamă variată de programe
    de studiu care pun accent pe latura practică, dar care oferă studenţilor burse
    şi alte facilităţi. Mulţi tineri intră în programe de internship, iar apoi au
    ocazia să îşi găsească un loc de muncă în cadrul companiilor. Pe de altă parte,
    studiile arata că, până în 2030, inteligenţa artificială şi computerele
    vor înlocui oamenii în multe meserii. Tinerii ştiu asta şi se orientează către
    acele universităţi care îi vor pregăti pentru meseriile viitorului. Este
    si cazul lui Robert care a plecat în Olanda pentru studii în domeniul
    calculatoarelor:


    Întotdeauna m-a interesat domeniul roboticii
    şi al inteligenţei artificiale. E ceva nou şi de viitor. Am aflat că în Olanda
    pot studia aşa ceva, mai precis la
    Universitatea Groningen. Este o universitate de cercetare care şi-a
    dezvoltat programe educaţionale cu accent pe inovație și calitate. Am multe ore de practică… Nu ştiu dacă
    o să revin în ţară după terminarea studiilor.



    Matei a fost olimpic la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din
    Capitală şi studiază de 4 ani în Marea Britanie. L-am întrebat de ce a ales drumul străinătăţii: Motivul
    pentru care am ales să studiez în străinătate a fost pentru că voiam să
    încerc ceva nou. Oricum îmi doream să călătoresc şi am zis că plecând în Anglia
    la studii le pot îmbina pe cele două.. În plus, în Anglia este acest curs de
    criminologie-psihologie pe care nu-l găseşti în România. Sunt şi multe diferenţe între sistemul de învăţământ
    românesc şi cel britanic. În Anglia găseşti o varietate mult mai mare de
    cursuri, iar relaţia dintre profesor şi student este mult mai relaxată… ceea ce
    scade puţin din tensiunea dintre profesor şi elev. Pe lângă asta, pot spune că avem
    mult mai puţine ore de curs. Anul acesta am 7 ore de curs pe saptămână, iar în
    restul timpului studiez individual, ceea ce mi se pare grozav… Aici oamenii
    sunt foarte deschişi la minte, singura dificultate a fost să fiu departe de
    familie, însă mi se pare că e un pas natural pentru fiecare să-şi deschidă
    aripile, la un moment dat, şi să plece
    de acasă…



    L-am mai întrebat pe Matei ce are de
    gând să facă după terminarea studiilor. Se va întoarce în România? Nu ştiu foarte sigur, pentru că lumea e mare. Asta
    este prima ţară străină în care locuiesc. Sunt deschis la orice oportunităţi
    care apar, poate chiar să mă întorc în România, poate să plec şi în alte ţări…
    cine ştie..? Nu vreau să mă simt blocat de graniţele ţării.


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) vine în sprijinul
    studeţilor români din diaspora prin încurajarea şi informarea cu privire la
    oportunităţile de studiu în străinătate şi, mai ales, încurajarea şi
    facilitarea întoarcerii în ţară la finalizarea studiilor. Robert Stredie, preşedintele LSRS:

    Facem lobby la politicieni
    pentru a schimba şi a aduce legi favorabile studenţilor români din străinătate. În acest moment, Comisia de
    Constituţionalitate din Senat a făcut un draft de lege în care este
    inclusă şi măsura pentru care noi am militat, şi anume studentul român din
    străinătate să beneficieze de transport gratuit cu trenul în ţară pe perioada
    vacanţelor. Pe lângă lobby facem şi proiecte pentru a aduce în acelaşi loc studenţi români de
    pretutindeni. Şi din ţară, şi din străinătate. Vrem să conectăm mult mai mult
    studenții din străinătate cu comunitatea din România, pentru că ei, atunci când
    ajung acolo, sunt deconectaţi de tot ce înseamnă România, sunt rupţi de ţară.

    Astfel,
    avem proiecte precum Summer Camp unde, în fiecare vară, în judeţe diferite din ţară, încercăm să
    aducem studenţii din ţară şi străinătate şi să facem traninguri şi tot felul de
    activităţi împreună. De asemenea, premiem excelenţa la Gala studenţilor români din străinătate, la fiecare început de an, dar organizăm şi
    dezbateri pe teme de interes a acestor studenţi. O să avem, la anul, Forumul studenţilor
    români de pretutindeni unde vom
    dezbate Legea educaţiei şi teme legate, de exemplu, de sistemul universitar de
    medicină, care este foarte bun încât vin şi
    studenţi străini aici, dar şi
    altele care nu merg atât de bine..


    În această vară, Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Romanian Business Leaders, prin proiectul
    RePatriot, au semnat un protocol în vederea dezvoltării pe proiecte
    de interes comun, pentru conectarea mai bună a românilor de pretutindeni cu
    ţara. Vor fi realizate programe de internship-uri în companii
    româneşti, pentru 2020, astfel încât studenţii cu iniţiativă să vină să
    investească şi să dezvolte România.

  • Finaliştii Galei LSRS

    Finaliştii Galei LSRS

    Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) prezintă lista completă a finaliștilor pentru cea de-a zecea ediție a Premiilor pentru Excelență Academică în Străinătate, rezultată în urma finalizării primei, din cele două etape de jurizare, conform regulamentului de desfășurare.



    Mai jos, prezentăm lista completă a finaliștilor, clasificată alfabetic, în funcție de categoriile de participare:



    • CATEGORIA ALTE CONTINENTE

      • Adrian David, Okinawa Institute of Science and Technology, Japonia
      • Letiția Andreea Grad, Universitatea Zhejiang, Hangzhou, China
      • Bogdan Dragoș Ilieș, King Abdullah University of Science and Technology (KAUST), Arabia Saudită
      • Silvia Nicoole Pencu, Korea University, Coreea de Sud
      • Radu Sava, Universitatea Tsinghua, Beijing, China

    • CATEGORIA AMERICA DE NORD

      • Corina Mihaela Beleaua, University of Georgia, GA, SUA
      • Ciprian Ilie Buzilă, Brown University, RI, SUA
      • Vlad Cazacu, University of Rochester, NY, SUA
      • Matei Dăian, University of Pennsylvania, PA, SUA
      • George Cristinel Oancea, University of Indianapolis, IN, SUA
      • Cristina Pogorevici, University of Pennsylvania, PA, SUA
      • Cătălina Paula Spătărelu, Dartmouth College, NH, SUA
      • Mara-Florina Steiu, Babson College, MA, SUA

    • CATEGORIA ARTE

      • Maria Dombrov, Universitatea de Vest din Timișoara – Facultatea de Arte și Design, România
      • Andreea-Elena Popovici, Universitatea Națională de Arte George Enescu” Iași, România
      • Elena-Andreea Teleagă, Slade School of Fine Arts, University College London (UCL), Marea Britanie
      • Andreia Theodorescu-Posea, Universitatea Națională de Arte din București, România



    • CATEGORIA ERASMUS

      • Daniela Androaie, ISAE SUPAERO, Franța
      • Iulia Budui, Universitatea din Palerom, Italia
      • Iulia Ciobanu, Complutense University, Spania
      • Bianca Florea, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța
      • Diana Gazdac, University of Amsterdam, Olanda
      • Aurora Ivan, Université Grenoble Alpes, Franța
      • Maria Lozovan, Wroclaw College of Humanities, Polonia
      • Cristian Timbolmas, Graz University of Technology, Austria
      • Anca Toma, University Pardubice, Cehia

    • CATEGORIA EUROPA POST-UNIVERSITAR

      • Ana-Maria Ariciu, School of Chemistry, University of Manachester, Marea Britanie
      • Cornelia-Adriana Baciu, Dublin City University, Irlanda
      • Daniela Crăciun, Central European University, Ungaria
      • Ovidiu Csillink, Carnegie Institution for Science, Stanford, California, SUA
      • Ionuț-Gabriel Farcaș, Technical University of Munich, Germania
      • Ana-Maria Oprișoreanu, University of Edinburgh, Marea Britanie
      • Codrin Timu, Universitatea din Konstanz, Germania
      • Daniela Vintilă, University of Liège, Belgia

    • CATEGORIA EUROPA UNIVERSITAR

      • Cristian Bodnar, University of Cambridge, Marea Britanie
      • Bianca-Cristina Cristescu, ETH Zurich, Eleveția
      • Cristina Gherghișan-Filip, University of East Anglia, Marea Britanie
      • Andreea Grigorescu, SciencesPo Paris, Franța
      • Cătălin-Andrei Ilie, University of Oxford, Marea Britanie
      • Dan-Mădălin Pavel, Universitatea Paris II Panthéon-Assas, Franța
      • Iuliana Tabian, Imperial College London, Marea Britanie
      • Ana-Maria Voicilă, Harvard University, MA, SUA

    • CATEGORIA ROMÂNIA

      • Laurențiu Bădicioiu, Universitatea din București, România
      • Anca-Ioana Brîndușe, Universitatea de Vest din Timișoara, România
      • Ioana Marcela Brînzac, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, România
      • Sabina Burlă, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, România
      • Marius Ștefan Deaconu, Universitatea din București, România
      • Mihai Dogariu, Universitatea Politehnica din București, România
      • Mădălina Irina Mateescu, Universitatea de Vest din Timișoara, România
      • Alexandru Pahomi, Universitatea de Vest din Timișoara, România




    Odată cu confirmarea rezultatelor primei etape de jurizarea, s-a demarat cea de-a doua etapă, în urma căreia vor fi stabiliți premiații ediției a zecea a Premiilor pentru Excelență Academică în Străinătate. Festivitatea de premiere va avea loc marți, 8 ianuarie, 2019, începând cu ora 18, în Aula Universității Politehnica din București (Splaiul Independenței, nr. 313, Sector 6), în cadrul Galei Studenților Români din Străinătatea, ediția a zecea.

  • Jurnal românesc – 20.09.2017

    Jurnal românesc – 20.09.2017

    Senatul şi Camera
    Deputaţilor au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua
    lege a educaţiei din Ucraina. Parlamentarii români anunţă că urmăresc ‘cu
    îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada
    Supremă a Ucrainei a acestei legi, care limitează drastic dreptul la educaţie
    în limba maternă pentru etnicii din Ucraina, inclusiv cei români. Ei fac un
    apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii şi respectarea
    strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
    a acordurilor multilaterale şi bilaterale la care Ucraina este parte. Noua lege
    prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
    în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.


    Şi ministrul
    român de externe, Teodor Meleşcanu şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația
    şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, în urma adoptării noii legi
    privind educația. În timpul unei întrevederi, marţi, cu omologul ucrainean,
    Pavlo Klimkin, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, şeful
    diplomației române a subliniat necesitatea luării unor măsuri menite să asigure
    respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în
    context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se
    va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților
    române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu
    fie afectate de noile norme. Cei doi miniştri au trecut în revistă şi situația
    din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni
    internaționale de menținere a păcii, şi s-a agreat ca orice astfel de demers să
    respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.


    Studenţii români
    din Franţa pot aplica pentru bursa anuală Ierunca-Lovinescu, în
    valoare de 500 de euro lunar, pentru un stagiu de 10 luni consecutive, informează
    Ministerul Afacerilor Externe. Pentru a beneficia de această bursă, candidații
    trebuie să elaboreze o lucrare de cercetare într-unul dintre domeniile:
    constituirea, evaluarea şi conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti;
    studierea documentelor privitoare la exilul românesc; studierea moştenirii
    culturale Ierunca-Lovinescu şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural
    francez şi european; studierea influenţelor pe care exilul românesc în Franţa
    le-a exercitat asupra mişcării intelectuale din România şi din diaspora
    românească; cercetarea contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului
    cultural românesc. Dosarele de candidatură se trimit prin poştă sau se depun
    personal la sediul Ambasadei României în Franţa sau la sediul MAE din Bucureşti
    până pe 13 octombrie.


    În cadrul unei
    declaraţii în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, deputatul liberal Daniel
    Olteanu i-a cerut prim-ministrului Mihai Tudose să vină în faţa legislativului
    cu un plan concret de măsuri, prin care românii de peste hotare să fie
    stimulaţi să se întoarcă în ţară şi să îşi reîntregească familiile. Pe lângă
    oferirea de facilităţi fiscale tuturor celor care îşi trimit în ţară salariile
    câştigate în străinătate, deputatul consideră că şi profiturile companiilor de
    stat, cel puţin în parte, pot fi utilizate pentru crearea unui fond care să
    susţină acest demers. Potrivit lui Olteanu, românii de peste graniţe reprezintă
    cel mai important investitor din ţară, iar aceştia trebuie să fie trataţi cu
    respect pentru zecile de miliarde de euro trimise acasă.

  • Guvernul a instituit bursa anuală ”Ierunca-Lovinescu”, destinată studenților români în Franța

    Guvernul a instituit bursa anuală ”Ierunca-Lovinescu”, destinată studenților români în Franța

    Studenții români în Franța vor putea
    beneficia, începând cu anul universitar 2016-2017, de bursa anuală
    Ierunca-Lovinescu, instituită printr-o hotărâre adoptată de guvern în ședința
    de astăzi.


    Bursa va fi acordată de Ministerul Afacerilor
    Externe, pe o durată de 10 luni, iar cuantumul acesteia, care nu poate depăși
    500 euro/lună, va fi stabilit anual, prin ordin al ministrului afacerilor
    externe.


    Domeniile de cercetare pentru care se acordă
    sunt următoarele:


    ·constituirea, evaluarea și conservarea patrimoniului emigrației
    românești;


    ·studierea documentelor privitoare la exilul românesc;


    ·cercetarea exilului românesc, ca parte a rezistenței intelectuale din
    anii dictaturii și opresiunii comuniste, în contextul european de dinaintea și
    de după căderea comunismului;


    ·studierea moștenirii culturale Ierunca-Lovinescu și a importanței
    acesteia pentru spațiul cultural francez și european;


    ·studierea influențelor pe care
    exilul românesc în Franța le-a exercitat asupra mișcării intelectuale din
    România și din diaspora românească;


    ·cercetarea contribuției diasporei la dezvoltarea patrimoniului cultural
    românesc.


    Studenții beneficiari ai acestei burse vor fi
    cazați în locuința care a aparținut soților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca,
    situată în Paris, strada François Pinton nr. 8, Republica Franceză.


    Procedura de selecție, acordare și
    monitorizare a utilizării bursei Ierunca-Lovinescu va fi elaborată de
    Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unui regulament aprobat prin ordin al
    ministrului afacerilor externe, în termen de 30 de zile de la intrarea în
    vigoare a hotărârii de guvern adoptate astăzi.


    Anual se acordă o singură bursă, finanțată de
    la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Afacerilor Externe.


    Informații suplimentare


    Proiectul
    Hotărârii de Guvern privind instituirea unei burse anuale Ierunca-Lovinescu, în
    favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor
    Externe, face obiectul legatului cu sarcini acceptat de statul român prin HG
    nr. 1104/2008.


    În conformitate cu sarcinile aceluiaşi legat, la data 19 mai 2015,
    statul român a intrat în posesia imobilului situat în Paris, strada François
    Pinton nr. 8, fosta locuinţă a familiei Ierunca-Lovinescu, care urmează să
    devină casă memorială, precum şi spaţiu de studiu şi locuinţă pentru studenţii
    beneficiari, pe durata derulării bursei.


    Înființarea bursei îndeplinește una dintre
    principalele dorințe testamentare ale Monicăi Lovinescu, un reprezentant de
    marcă al intelectualilor români aflați în exil pe vremea comunismului, care a
    donat statului român locuinţa sa din Paris, pentru a fi pusă în serviciul
    comunităţii româneşti din Franţa.


    Monica Lovinescu și Virgil Ierunca sunt
    figuri emblematice ale dizidenței politice românești organizate la Paris în
    anii 1947-1989, iar măsura decisă astăzi are o valoare simbolică, de
    recunoaștere și reparație morală, înscriindu-se, totodată, în politica de
    recuperare și promovare a valorilor aparținând patrimoniului material și
    imaterial al românilor din străinătate.

  • Lista finaliştilor pentru Studentul Român al Anului în Străinătate

    Lista finaliştilor pentru Studentul Român al Anului în Străinătate

    Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) anunță încheierea înscrierilor pentru Competiția Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate în anul universitar 2014-2015. Ca în fiecare an, concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie.



    Finalişti. În Concurs, la cele şapte categorii de anul acesta, s-au înscris peste 150 de studenți români din toate colțurile lumii. Concurenții provin de la unviersități de prestigiu internaţional, precum University College Berkeley, Yale University, University of Cambridge, Imperial College London, dar nu numai. Lista finaliștilor pentru categoriile Europa Universitar, Europa Post-Universitar, America de Nord, România, Erasmus şi Premiul Special în Arte, plus menţiuni speciale Alte Continente este disponibilă pe site-ul Galei Studenților Români din Străinătate.



    Juriul competiției. Preselecţia celor 150 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliștii fiecărei categorii. Selecţia finală va fi realizată de către Marele Juriu, care anul acesta este alcătuit din: Academician Prof. Dr. Ionel Valentin Vlad, Academician Prof. Dr. Solomon Marcus, Academician Prof. Dr. Cristian Hera, Prof. H.C. Dr. Ing. Cicerone Rotaru, Horaţiu Malaele şi Dr. Călin Ciofu.



    Câștigători. Cei mai buni studenţi români înscrişi în competiţie vor fi anunțați în cadrul Galei Studenților Români din Străinătate. La început de 2016, evenimentul va reuni peste 800 de participanţi la Palatul Parlamentului, Sala C.A. Rosetti, studenți și tineri profesioniști, personalităţi din mediul academic și sectorul public, din mediul de afaceri şi cel neguvernamental. Totodată, la eveniment vor urca pe scenă tineri artiști români de renume internațional, alături de care invitații și membrii Ligii vor sărbători 7 ani de activitate a LSRS.



    Gala LSRS 2016. La început de 2016 LSRS va anunţa o nouă serie de proiecte şi noi beneficii dedicate comunităţii studenţilor români din afara graniţelor ţării. Astfel, vă invităm să premiem împreună excelența academică în cadrul Galei Studenților Români din Străinătate, în data de 7 ianuarie 2016 la Palatul Parlamentului. Rezervarea unui loc în sală este gratuită și se face completând formularul disponibil aici. Accesul la eveniment se face exclusiv pe baza listelor de înscrieri.



    Pentru mai multe informaţii despre evenimentul începutului de an în societatea civilă din România puteţi accesa pagina de Facebook sau website-ul Galei LSRS.