Cetăţenii turci care muncesc legal în România vor beneficia de recunoaşterea vechimii în muncă, la stabilirea pensiei, în urma unui protocol semnat de ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu şi omologul său turc, Vedat Işikhan. De prevederile acordului vor beneficia şi cetăţenii români cu permise unice de şedere şi de muncă, valabile în Turcia. Protocolul stabileşte ca instituţiile din domeniul securităţii sociale din România şi Turcia să coopereze, ca turcii care lucrează în România, dar şi românii care lucrează în Turcia să aibă o mai bună protecţie a drepturilor lor. Cel mai important aspect este primirea pensiilor, a declarat Oprescu.
La rândul său, oficialul turc s-a declarat încrezător că parteneriatul va întări legăturile dintre ţara sa şi România. Ministrul român a precizat că prima întâlnire a Grupului mixt de lucru Turcia – România în domeniul muncii şi securităţii sociale a avut loc şi s-a declarat încrezătoare că planul de acţiune pentru perioada 2024 – 2025 va contribui la aprofundarea cooperării. Potrivit acesteia, evidenţele Inspecţiei Muncii arată că în România sunt aproximativ 10.000 de salariaţi turci.
De la începutul războiului din Ucraina până la jumătatea lunii iulie, peste 23.000 de ucraineni s-au înregistrat în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din România. Cei mai mulți cetățeni ucraineni refugiați înregistrați, 7.201, în București şi Ilfov, 5.704, au fost în judeţul Constanța, în sud-est, 1.585 în Maramureș, în nord-vest, şi 1.492 în Brașov, în centru. Potrivit datelor oficiale, 3.154 cetățeni ucraineni au fost încadrați pe piața muncii ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM.
Meseriile în care au fost încadraţi cetăţenii ucraineni sunt în industria auto, în cea textilă, în domeniul constructiilor, al transporturilor de mărfuri, în sectorul turistic, al alimentaţiei publice, IT, educaţional, muzical şi administrativ. În prezent, 5.934 locuri de muncă oferite de 693 de angajatori sunt disponibile pentru cetățenii ucraineni refugiaţi în România. Principalele domenii în care sunt oferite aceste job-uri sunt HORECA, auto şi construcţii. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă precizează că le oferă cetățenilor ucraineni care se înregistrează în evidenţele sale servicii gratuite de informare şi consiliere profesională, mediere a muncii, formare profesională şi asistență EURES.
56 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Caraş-Severin, în vestul României. Conform datelor transmise de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în oraşul reşedinţă de judeţ, Reşiţa, se caută muncitori necalificaţi, bucătari, lăcătuşi, sudori, manipulanţi mărfuri şi casieri. În municipiul Caransebeş, angajatorii oferă 33 de posturi, printre altele, pentru muncitori necalificaţi, lucratori în bucătărie, confecţioneri cabluri, ingineri şi programatori, specialişti în domeniile calităţii sau în sectorul de salubritate.
Taxele pentru studenţii străini la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti ar putea creşte, în contextul în care acestea sunt mai mari atât la facultăţile private din România, cât şi în ţările vecine, a declarat rectorul instituţiei de învăţământ, Viorel Jinga. Acesta consideră că studenţii internaţionali aleg să vină în România şi pentru taxa de 8.500 de euro, deoarece în statele vecine aceasta depăşeşte 10.000 de euro.
Jinga a spus că aceste sume se stabilesc în cadrul Asociaţiei Universităţilor de Farmacie din România, care reuneşte cele mai mari şase universităţi din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Cluj şi Târgu-Mureş şi că ele trebuie uniformizate la nivel de ţară. Rectorul a arătat că, după cei şapte ani de facultate şi după cei cinci ani de specialitate, medicii rezidenţi din România ajung să încaseze salarii lunare foarte bune, cuprinse între 6.000 de lei şi 10.000 de lei net.
Nouă cetăţeni din Nepal au fost opriţi de poliţiştii de frontieră români la graniţa dintre România şi Serbia în timp ce încercau să iasă fraudulos din ţară pentru a ajunge în vestul Europei. În urma verificărilor s-a stabilit că cetăţenii nepalezi, cu vârste cuprinse între 20 şi 37 de ani, au intrat legal în ţară în baza unor vize de muncă. La finalizarea cercetărilor, suspecţii riscă expulzarea şi chiar o interdicţie de revenire în Uniunea Europeană pentru o perioadă de 5 ani.
