Eurodeputata Carmen Avram,
din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI din
Parlamentul European, i-a adresat recent o interpelare Comisarului European
pentru Agricultură Janusz
Wojciechowski, prin care îi solicită detalii cu privire la studiile de
impact pe cele două strategii fundamentale ale noului Pact Ecologic European:
Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă.
Am invitat-o pe eurodeputata Carmen
Avram să ne explice de ce sunt necesare alte studii de impact:
Studiile de impact sunt foarte necesare pentru orice schimbare care
apare la nivel naţional, european, mondial dacă este cazul. Ar fi trebuit să avem
studii de impact înainte de fi decise atât Politica Agricolă Comună, cât mai
ales strategiile care vor produce schimbări majore în modul în care se face
agricultură. La fiecare întâlnire cu membri ai Comisiei Europene, cu comisarul
pentru agricultură, am întrebat dacă există studii de impact şi ce arată ele.
Dacă nu există, când se vor face ele pentru că noi deja lucram la acele strategii,
ţineam legătura în permanenţă cu fermierii din ţară şi chiar cu fermieri
europeni şi cu asociaţii europene, aveam nişte informaţii de acolo cum că
lucrurile s-ar putea să decurgă neaşteptat faţă de optimismul Comisiei
Europene, dar aveam nevoie de nişte studii făcute de experţi. Ori, ceea ce
descoperim acum, foarte târziu, este că este posibil să avem un impact negativ
odată cu aplicare acestor strategii pentru Biodiversitate, De la fermă la
furculiţă şi alte prevederi care apar în noua Politică Agricolă Comună.
Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram vine în contextul în
care au apărut informații potrivit cărora există un studiu care evalua impactul
strategiilor asupra agriculturii, definitivat în urmă cu un an, dar pe care
Comisia Europeană nu l-ar fi făcut public. Asta, deși negocierile privind noua Politică Agricolă
Comună erau în plină desfășurare la acel moment:
Nu este neapărat un studiu de impact, dar analizează impactul pe care
strategiile Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă le vor avea asupra
agriculturii europene. Şi el este îngrijorător pentru că în el se arată că
experţii au tras concluzia că, în cel mai bun scenariu, după implementarea tuturor
acestor obiective de mediu, Uniunea Europeană, pe de o parte, ar reuşi să scadă
emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 28,4%, sub ţinta de 50% şi apoi de
100% pe care şi-ar dori-o Comisia Europeană. Şi mai mult, că această reducere
la nivel european ar provoca o creştere cu 14% a gazelor cu efect de seră în
afara Uniunii Europene. Deci practic noi am exporta poluarea în afara Uniunii
Europene. Apoi, mai există studii făcute de cercetători de la diverse
universităţi europene cu profil agricol, la comanda unor organizaţii de
fermieri şi care au ajuns la concluzia că, odată cu ţintele care sunt propuse
în aceste strategii şi anume de reducere la jumătate a pesticidelor, a
fertilizatorilor, a antibioticelor, precum şi cu obiectivul de creştere a agriculturii
organice cu până la 25%, producţia europeană de hrană va scădea dramatic. De exemplu,
aceşti experţi estimează că Uniunea Europeană va înregistra o scădere cu 20% a
producţiei de carne de vită, cu peste 6% a producţiei de lapte, cu peste 20% a
producţiei de cereale.
Conform
eurodeputatei Carmen Avram, nici pentru România estimările nu sunt optimiste: În cazul specific al României, există nişte scenarii făcute de un alt
studiu care nu a fost încă publicat, dar pe care l-am consultat şi pot să vă
spun, în premieră, că există aceste scenarii, după cum urmează! În scenariul 1,
se ia în calcul doar reducerea cu 50% a pesticidelor, România va înregistra o
scădere de 7% a producţiei de cereale şi de 4% la porumb. În scenariul 2, dacă
reducem cu 50% pierderea nutrienţilor din sol, România va înregistra o scădere
de 20% la cereale şi tot de 20% la porumb. În alt scenariu, o evaluare a
impactului cumulativ, deci reducerea pesticidelor, sechestrarea nutrienţilor şi
reducerea cu 10% a suprafeţei arabile, adică toate prevederile care apar în
aceste strategii, deci dacă le cumulăm pe toate acestea, înregistrăm cele mai
mari pierderi, până la 29% producţia de cereale şi 24% producţia de grâu.