Tag: studii in Marea Britanie

  • LSRS Marea Britanie stăruie în ciuda pandemiei  şi Brexit-ului

    LSRS Marea Britanie stăruie în ciuda pandemiei şi Brexit-ului

    Roberta
    Ciuvăţ are 21 de ani şi s-a născut la Craiova, în judeţul Dolj. Este studentă
    în anul 3 la Universitatea College London din Marea Britanie, unde urmează cursuri
    de psihologie, şi din septembrie 2020 conduce filiala britanică a Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate. A ajuns să înveţe în Regatul Unit după ce a
    avut câteva contacte cu sistemul de învăţământ de acolo pe când era în liceu. A
    participat la o şcoală de vară la Universitatea Oxford, la o Zi a Porţilor
    Deschise la câteva alte unităţi de învăţământ superior din Londra şi spune că a
    fost impresionată de ce a văzut. Roberta se află în Marea Britanie din 2018 şi
    recunoaşte că, la început, nu i-a fost uşor să se acomodeze.




    Mi-a
    fost foarte dificil, mai ales în primul an. A fost o schimbare foarte mare. S-a
    ridicat experianţa la nivelul aşteptărilor mele, doar că a fost aşa un schimb
    şi cultural şi în ceea ce priveşte prietenii şi familia. Mi-a fost destul
    destul de greu să mă acomodez în primul semestru din primul an, însă apoi a
    venit totul de la sine. M-am obişnuit şi cu profesorii şi cu materia şi cu
    aşteptările pe care le au ei de la studenţi şi acum pot să zic că m-am integrat
    destul de bine şi că îmi place mediul de acolo.





    Roberta
    spune că LSRS Marea Britanie are aproximativ 20 de voluntari activi, dar că
    sunt foarte mulţi studenţi care participă la evenimentele organizate, trimit
    mesaje şi se implică în condiţiile în care în Regat învaţă circa 9.000 de
    tineri români. Anul trecut, deşi unul foarte dificil din cauza restricţiilor
    impuse pentru a preveni răspândirea COVID-19, românca şi echipa sa din LSRS UK
    au reuşit totuşi să pună în scenă câteva proiecte.




    Cel
    mai mare şi cel mai important eveniment al nostru este Conferinţa Studenţilor,
    Cercetătorilor şi Profesioniştilor Români din Marea Britanie, care a avut loc
    în noiembrie anul trecut şi în această ediţie am vorbit despre Brexit şi despre
    ce impact va avea asupra studenţilor şi asupra românilor care trăiesc în Marea
    Britanie. În afaară de această conferinţă am mai avut un alt eveniment. In
    conversation with se numeşte. Este o serie de evenimente unu la unu, unde avem
    un invitat care poartă o discuţie cu studenţii care participă. De data aceasta
    am avut-o invitată pe Catherine West, care este membru al parlamentului Marii
    Britanii şi a fost implicată direct atât în procesul de retragere din Uniunea
    Europeană, cât şi în procesul de tranziţie. Şi din nou ne-a vorbit despre
    Brexit şi despre ce consecinţe vor avea de suportat cetăţenii europeni. Pe
    lângă aceste evenimente ne axăm foarte mult pe campanii de informare despre
    Brexit şi despre documentele necesare a putea mai departe locui sau lucra în
    Marea Britanie şi despre educaţie în contextul pandemiei.




    În ceea ce
    priveşte planurile pentru acest an, LSRS Marea Britanie are în vedere două
    iniţiative în beneficiul studenţilor români deja în Regat şi al celor care
    intenţionează să li se alăture.




    Am
    vrea să realizăm un eveniment în care să invităm studenţi să ne vorbească
    despre experienţele lor în Marea Britanie. De exemplu, studenţi care poate au
    făcut un internship sau un stagiu de practică în Marea Britanie sau care sunt
    deja angajaţi, pentru că, mai ales în contextul de faţă, este destul de greu
    să-ţi găseşti un job şi să aplici în diverse locuri. Companiile sau
    laboratoarele nu îşi pot da un răspuns anume dacă te vor chema fizic la job-ul
    respectiv sau dacă totul se va desfăşura online şi ne-am gândit la acest
    eveniment pentru că ar fi util pentru noi să aflăm din experienţele
    studenţiilor mai mari . Am vrea să facem şi un Ghid al Studentului, un fel de
    document cu sfaturi pentru studebţii care urmează să vină în Marea Britanie.





    Roberta se
    află în România din martie 2020, atunci când lumea a încremenit în faţa
    ameninţării SARS-CoV2 şi orice activitate a fost sistată. Spune că nu a văzut
    rostul întoarcerii încă în Marea
    Britanie în condiţiile în care toate cursurile au loc online, iar Regatul Unit
    a implementat măsuri drastice de limitare a răspâdirii noului coronavirus. În
    ceea ce priveşte viitorul, Roberta vrea să urmeze cursuri de master şi apoi
    să-şi găsească un job în cercetare, marketing sau analiză da date.




    Eu
    sunt destul de flexibilă în ceea ce priveşte viitorul. Probabil o să mă uit la
    oportunităţile de angajare care vor exista atunci atât în Marea Britanie cât şi
    în România şi o să aleg ceea ce mi se va părea cea mai bună opţiune. Mi-ar
    plăcea să mă întorc şi acasă, dar în acelaşi timp sunt deschisă şi ideii de a
    rămâne acolo pentru început până acumulez experienţă şi să mă întorc acasă doar
    atunci când am aşa o imagine mai bine creeată despre ce înseamnă job-urile şi
    oportunităţile de angajare.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Studenţii românii nu vor mai putea
    studia în Marea Britanie cu împrumuturi guvernamentale, potrivit anunţului oficial din 23 iunie. Ce
    soluţii au la dispoziţie dacă aleg totuşi, o universitate britanică?


  • România 43

    România 43

    Despre Brexit şi cum puteţi obţine statutul de
    rezident în Marea Britanie.



  • Cădere de cortină

    Cădere de cortină

    Motiv de
    sărbătoare pentru unii, de tristeţe pentru alţii, momentul separării Marii
    Britanii de Uniunea Europeană a venit în cele din urmă, după mai multe amânări,
    marcând o premieră în istoria de zeci de ani a organizaţiei. Privit din această perspectivă,
    divorţul echivalează cu un salt în necunoscut, pentru că, în pofida
    negocierilor purtate în cei trei ani şi jumătate scurşi de la referendumul
    britanic, mai sunt încă multe de reglementat. În plus, Uniunea nu a mai
    experimentat plecarea unei ţări membre, nimeni nu poate estima cu acurateţe
    consecinţele sau situaţiile care pot să apară.


    Cum va fi reţinut acest moment
    în istorie, ca o decizie curajoasă sau mai degrabă ca una pripită, cu
    consecinţe nu tocmai fericite? Într-un interviu acordat corespondentului Radio
    România la Londra, ambasadorul României în Regatul Unit, Dan Mihalache,
    apreciază că ambele variante sunt posibile:


    Ceea ce a plecat mai degrabă ca un fel de test de verificare s-a
    transformat într-o realitate care, într-un fel sau altul, schimbă configuraţia
    arhitecturii europene, schimbă şi arhitectura geopolitică, în general şi
    creează un precedent în ceea ce priveşte funcţionarea Uniunii Europene. Este o
    provocare, eu cred că din punct de vedere al politicii internaţionale, este cea
    mai mare provocare de până acum, a acestui început de secol.


    În ceea ce-i
    priveşte pe cei peste 400 de mii de
    români care lucrează sau studiază în Regatul Unit
    , ambasadorul crede că nu au
    motive să se teamă
    . Dan Mihalache a precizat că românii vor putea călători în continuare
    în Marea Britanie, cel puţin până la sfârşitul acestui an, doar cu buletinul de
    identitate sau paşaportul şi fără a avea nevoie de vize
    . În acelaşi timp,
    statutul de rezident sau prerezident le garantează că se vor bucura de aceleaşi
    drepturi, cel puţin într-o perioadă previzibilă de timp, a subliniat
    ambasadorul.


    Precizări pe această temă a făcut şi eurodeputatul Iuliu Winkler:
    430.000 de români au depus deja până la
    31 decembrie documentele pentru a obţine reşedinţa temporară sau reşedinţa
    definitivă în Marea Britanie, aşa cum ne-a comunicat ambasadorul nostru la
    Londra. Sunt în textul tratatului de ieşire al Marii Britanii anumite prevederi
    cu privire la drepturile cetăţenilor Uniunii Europene, dar sunt şi aspecte care
    vor trebui reglementate bilateral în lunile care urmează.


    Marea Britanie
    este un partener extraordinar de important şi de valoros pentru România, nu
    doar în economie, nu doar prin cetăţenii noştri acolo, dar şi prin aspecte
    strategice, prin aspecte culturale, prin aspecte care ne-au legat de-a lungul
    istoriei, de aceea eu cred că, mai spune eurodeputatul român, va trebui să avem
    o gândire comună, va trebui să avem nişte reglementări clare şi precise şi să
    continuăm relaţia noastră bilaterală România – Regatul Unit, dar şi cealaltă
    relaţie bilaterală nouă, Uniunea Europeană 27 cu Regatul Unit.

  • 280.600 de cetăţeni români din Marea Britanie au depus cereri pentru noul tip de rezidenţă

    280.600 de cetăţeni români din Marea Britanie au depus cereri pentru noul tip de rezidenţă

    Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vă informează că 280.600 de cetăţeni români din Marea Britanie au depus, până la data de 9 octombrie 2019, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul britanic de Interne, solicitări de înregistrare pentru a primi statutul de rezident în cadrul procedurii EU Settlement Status (EUSS) pusă la dispoziţia cetăţenilor europeni de către autorităţile britanice. Din cele 1.860.200 de solicitări depuse de cetăţenii europeni din Regatul Unit, 15% sunt din partea cetăţenilor români.

    Reamintim că, cetăţenii europeni aflaţi pe teritoriul Regatului Unit vor putea să continue să locuiască, să muncească sau să studieze şi după data de 31 decembrie 2020 (în cazul ieşirii Regatului Unit din UE fără un acord), respectiv 30 iunie 2021 (în cazul unui BREXIT cu acord), doar dacă vor solicita înregistrarea ca rezidenţi în cadrul procedurii EUSS. Menţionăm că, potrivit procedurii, cetăţenii europeni au posibilitatea să aplice, în funcţie de perioada pe care au de când se află în Regatul Unit, pentru două variante de rezidenţă: settled status (dacă locuiesc deja de cel puţin 5 ani) sau pre-settled status (dacă locuiesc de mai puţin de 5 ani).

    Conform informaţiilor furnizate de autorităţile britanice, dintre cele 1,860,200 de solicitări depuse, 1.524.500 au fost deja finalizate, 61% fiind pentru settled status, iar 38% pentru pre-settled status. Precizăm că înregistrarea este obligatorie pentru toţi cetăţenii europeni aflaţi la data BREXIT în Regatul Unit şi care intenţionează să îşi continue şederea şi după data de 31 decembrie 2020. Termenul limită de depunere a aplicaţiilor este 31 decembrie 2020 (pentru situaţia în care ieşirea Regatului Unit din UE nu se produce în baza unui acord) sau 30 iunie 2021 pentru situaţia în care BREXIT-ul se face în baza unui acord cu UE.

    Pentru detalii privind procedura de înregistrare recomandăm accesarea paginii de web a Ministerului britanic de Interne (Home Office) la https://www.gov.uk/guidance/settled-status-for-eu-citizens-and-their-families-translations.ro

    Reamintim că Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Consulatului General de la Manchester şi a Consulatului General al României la Edinburgh, derulează încă de la momentul lansării procedurii EU Settlement Status o amplă campanie de informare a cetăţenilor români cu privire la paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru a se înregistra pentru noul tip de rezidenţă reglementat de autorităţile britanice pentru cetăţenii europeni în context BREXIT.

    Pentru informaţii actualizate vă rugăm să consultaţi: – secţiunea BREXIT de pe pagina de web Ministerului Afacerilor Externe – http://www.mae.ro/brexit – secţiunea BREXIT de pe pagina de web a Ambasadei României la Londra http://ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit – paginilor de Facebook ale Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a Secţiei Consulare a Ambasadei României la Londra, Consulatului General al României la Manchester şi Consulatului General al României la Edinburgh.

    Sursa: Comunicat de presă Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

  • UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    Ne apropiem de încheierea celor șase luni de
    mandat, pe care România le-a avut la Președinția rotativă a Consiliului UE,
    prevăzută de la 1 ianuarie 2019 până la 30 iunie anul acesta. Trio-ul
    România-Finlanda-Croația urmăreşte prin acțiunile sale consolidarea coeziunii
    și unității europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.


    Aflat într-o vizită de lucru în Croaţia, comisarul
    european negociator şef pentru art.50 cu Marea Britanie, Michel Barnier, a
    explicat tinerilor croaţi cum abordează Comisia Europeană problematica
    Brexitului, în contextul în care în alte şase luni ţara îşi va asuma un rol
    important: preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Mă aflu aici în
    numele celor 27 de ţări membre ale UE, în numele Parlamentului European şi
    suntem angajaţi în negocierea extraordinară şi complexă a plecării voluntare a
    Marii Britanii din Uniune. Ceea ce dovedeşte, dacă era nevoie, şi că Europa nu
    este o închisoare. În Uniunea Europeană se intră voluntar şi se poate şi ieşi.
    Se asumă responsabilităţi la intrare, dar se asumă responsabilităţi şi atunci
    când părăseşti Uniunea. Şi asta se întâmplă acum cu această ţară foarte mare,
    pentru care eu am foarte mult respect, şi îmi voi menţine respectul pe care îl
    am pentru Marea Britanie, pentru istoria ei, pentru conducătorii renumiţi
    precum Winston Churchill. Nu uităm nici solidaritatea britanică în cazul
    problemelor grave din secolul trecut. Şi rămânem oricum prieteni, vecini,
    parteneri şi aliaţi cu Marea Britanie. Chiar dacă acest parteneriat şi această
    alianţă trebuie construite altfel după Brexit.


    Comisarul european a explicat tinerilor contextul
    geopolitic al Brexitului, accentuând importanţa pieţei unice, din care Croaţia face
    parte, în care dacă suntem împreună şi acţionăm cu vigilenţă avantajele se pot
    menţine:

    Dar dacă suntem singuri, aşa cum a ales Marea Britanie să fie, dăm
    înapoi. Aceasta dovedeşte ceva foarte simplu, pentru a te afla la masa
    tratativelor cu cei ce organizează ordinea sau dezordinea mondială, în
    vremurile ce vin, trebuie să fii european, mai mult decât croat, francez,
    sloven, italian sau german. Mai mult decât sau orice altceva. Pentru că
    împreună avem capacitatea consacrată de funcţionarea pieţei noastre interne,
    pentru că vorbim cu o singură voce în anumite domenii, să fim actori împreună
    şi nu, iremediabil, spectatori.


    Comisarul Michel Barnier i-a încurajat pe tineri
    să nu fie doar spectatori la făurirea propriului destin.


    Comisarul Michel Barnier a precizat că apartenenţa
    de 46 de ani a Marii Britanii la UE face să apară multe consecinţe de discutat,
    asigurându-i pe tineri că Tratatul cu Marea Britanie a încercat asigurarea unei
    siguranţe juridice, în toate domeniile în care Brexitul crează incertitudini. Au
    fost luaţi în calcul cetăţenii din alte ţări ale UE ce trăiesc în Marea Britanie,
    precum şi cei britanici ce locuiesc în alte ţări ale UE. Comisarul european a
    admis însă că după 2020 va fi o altă situaţie pentru cei ce vor fi interesaţi
    să trăiască, să studieze şi să lucreze în Marea Britanie, iar aspectele acestea
    vor depinde deja de politica de migraţie pe care o va avea Marea Britanie, pe
    care nu o ştim încă.


  • România 43

    România 43

    Deputatul Daniel Popescu, vicepreședintele Comisiei pentru români din afara granițelor țării monitorizează permanent procesul Brexit-ului și îi asigură pe cetățenii români din Marea Britanie de sprijinul său pentru o informare corectă și obiectivă a acestora.


  • Românii şi Brexit-ul

    Românii şi Brexit-ul

    După înfrângerea suferită,
    marţi, de premierul Theresa May în Camera Comunelor, care a respins acordul
    pentru Brexit negociat cu Uniunea Europeană, Guvernul conservator din Marea
    Britanie a supravieţuit, miercuri seara, unui vot de neîncredere, iniţiat de
    opoziţia laburistă. Premierul britanic a anunţat că va începe imediat
    consultările cu toate partidele parlamentare, pentru a găsi soluţii care să
    ducă la aprobarea acordului de ieşire din blocul comunitar.

    Prevăzută pentru 29
    martie, ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniune ar urma să aibă loc în
    timpul preşedinţiei României a Consiliului UE
    . Şeful statului român, Klaus
    Iohannis, consideră regretabilă decizia Parlamentului britanic privind acordul
    pentru Brexit, negociat de Theresa May, apreciind că Guvernul de la Londra
    trebuie acum să-şi clarifice poziţia, pentru a se şti ce se va întâmplă cu
    această ţară. Klaus Iohannis este de părere că nu s-au epuizat procedurile care
    pot duce, în cele din urma, la aprobarea acestui acord. Peste 400 de mii de români se află, în prezent, în Regatul Unit, formând a doua cea mai mare
    comunitate de străini
    . Cum sunt afectaţi după Brexit aceştia este întrebarea aflată
    pe buzele multora. Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurari că drepturile
    lor vor fi respectate:


    Foarte mulţi români au rude şi prieteni care
    muncesc sau trăiesc în Marea Britanie şi îşi pun întrebarea: ce se întâmplă cu
    românii noştri din Marea Britanie? În cazul în care, în final, se aprobă acest
    acord, românii din Marea Britanie vor avea asigurate toate drepturile şi
    garanţiile pentru şederea lor acolo. Însă noi suntem pregătiţi pentru negocieri
    care vor fi duse cu succes şi în alte scenarii. Aşadar, la acest moment, nimeni
    nu trebuie să îşi facă probleme pentru românii din Marea Britanie. Suntem aici,
    suntem pregătiţi, vom avea soluţii.

    La rândul său, şeful diplomaţiei de la
    Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a estimat că o ieşire a Marii Britanii din blocul
    comunitar fără nici un acord ar putea crea probleme directe şi pentru cetăţenii
    români şi pentru toţi cetăţenii europeni care trăiesc, studiază, lucrează în
    Marea Britanie
    .

    Într-un interviu acordat pentru Radio România, Teodor Meleşcanu
    a precizat că România beneficiază de baza solidă a unui parteneriat strategic
    cu Marea Britanie. Vom avea un alt instrument în ceea ce
    priveşte România, care este parteneriatul strategic încheiat între Marea
    Britanie şi România, un parteneriat strategic care va trebui să fie, evident,
    revăzut din poziţia în care Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii
    Europene.

    Potrivit ministrului Meleşcanu, acest parteneriat ar trebui să
    acopere nu numai probleme politice de securitate, probleme economice şi
    financiare, dar să se ocupe şi de problemele sociale, inclusiv situaţia
    românilor din Marea Britanie şi de statutul lor.

  • Brexit și viitorul educației

    Brexit și viitorul educației

    Așa cum se anticipa, Brexit va fi un
    proces complicat care va lăsa urme pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.
    Uniunea Europeană și Marea Britanie doresc să încheie acorduri prin care
    despărțirea să fie amiabilă și în termeni economici corecți pentru cele două părți
    .
    Una dintre cele mai puternice temeri este cea a tinerilor care au studiat sau
    care vor să studieze în Regatul Unit și ale căror drepturi sunt incerte în
    viitor
    .

    Guy Verhofstadt, negociatorul-șef al Parlamentului european pentru
    Brexit, a spus la o întâlnire cu tinerii la Facultatea de Drept a Universității
    din București că legislativul european va apăra drepturile cetățenilor
    comunitari până la capăt: Scopul principal al
    Parlamentului European este de a fi sigur că pentru voi, cetățenii europeni
    care trăiesc în Marea Britanie, inclusiv studenți, aș spune în special studenți
    care studiază în Marea Britanie, că își pot continua studiile după retragerea
    Marii Britanii de pe 29 martie 2019. Ca Parlament european vă spun foarte clar
    că nu vom fi de acord cu nicio înțelegere care lezează drepturile cetățenilor
    europeni. Și Parlamentul european trebuie să-și dea acordul, nu numai cei 27 de
    șefi ai guvernelor care trebuie să încheie înțelegeri cu doamna May care
    trebuie aprobate de Camera Comunelor. După care ele trebuie aprobate în plenul
    Parlamentului european care probabil că va avea loc în februarie-martie. Pot să
    vă spun un lucru: că acest Parlament european nu va da niciodată undă verde
    acelui acord dacă drepturile cetățenilor europeni, în mod special studenților,
    că își pot continua studiile nu va fi garantat și securizat. Pentru noi,
    aceasta este o prioritate. Știu că este poarta către o perioadă de tranziție
    care va fi de doi sau, poate, de patru ani. În aceși patru ani, lucrurile vor
    rămâne așa cum sunt pe moment. Și sper ca ei în patru ani să-și termine studiile,
    aceasta este o mică dorință a mea. Dar și după aceea ar putea fi posibil pentru
    studenți și pentru cetățenii europeni să obțină ceea ce ei numesc statut de
    stabilire. Deci drepturile vor continua să existe și în viitor. În final, cred
    că avem nevoie de programul Erasmus, ca lucrurile să meargă așa cum merg și
    acum. Aceasta înseamnă că toți studenții pot merge în Marea Britanie și
    studenții din Marea Britanie pot merge pe continent deoarece studenții,
    britanici sau nu, nu trebuie să fie victimele a ceea ce, în opinia mea, a fost
    o decizie stupidă a britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.



    Până acum, un lucru este sigur: timp
    de câțiva ani, drepturile europenilor din Marea Britanie sunt protejate
    .