Abdallah Reda vine din Egipt şi studiază la
Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti. A terminat
anul trei de facultate şi urmează să intre în cel de-al patrulea. De ce a ales
tocmai România pentru studiile sale în medicină?
Apărut în UE cu mai mulţi ani în urmă, conceptul de NEET (tineri care nu
sunt activi pe piaţa muncii, nu urmează nici o formă de educaţie şi nu
participă la nici un curs de formare profesională) a fost adoptat şi în
legislaţia românească. Din păcate, nici el şi nici soluţiile oferite de stat
pentru redresarea acestei categorii nu sunt bine cunoscute de cei la care se referă.
Mai mult decât atât. Nici statisticile nu sunt concludente şi tocmai de aceea
aceşti tineri au mai fost denumiţi – de către reprezentanţi ai societăţii
civile – şi Generaţia invizibilă. În 2013, Institutul Naţional de Statistică
estimat că aproximativ 440.000 de tineri până în 25 de ani s-ar afla în
situaţia de a fi NEET, adică 17% din tinerii de această vârstă, media UE fiind
de 12,5%. Pe de altă parte, la finele anului 2015, Ministerul Muncii a raportat
că doar în jur de 80.000 de tineri erau înregistraţi la Agenţia Naţională
Pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În plus, în 2014, rata şomajului în rândul
tinerilor care au între 25 şi 29 de ani a fost de 24,6% în creştere faţă de
2007 când era doar 17,6%. Deşi cifrele
uniformizează foarte mult, tinerii cuprinşi în aceste statistici sunt diverşi,
provin din medii sociale variate şi au probleme specifice. Carolina, de pildă,
are 15 ani, a renunţat la studii la finele clasei a opta şi de atunci, lucrează
în gospodăria părinţilor în zona rurală a judeţului Galaţi. Mama nu mai poate să muncească şi
trebuie să o ajut mereu. Mai am surori şi fraţi care sunt plecaţi în
străinătate, dar au şi ei probleme, aşa că nu apelăm la ei.
Având doar 8 clase, Carolina nu a obţinut nici o calificare şi nu ar nici
vârsta necesară pentru angajare: Am încercat să-mi găsesc ceva aici la noi. Am ajutat-o pe o femeie care
nu mai putea munci, dar după vreo două luni, am renunţat ca să n-o las pe mama
singură acasă. Încerc să caut un loc de muncă şi umblu de colo-colo, dar nu
găsesc nimic deocamdată, căci nu am împlinit încă 18 ani. La Tecuci, se află o
soră de-a mea care lucrează la un bufet unde se fac mici şi s-ar putea să mă
duc acolo, dacă are nevoie de mine.
Într-o situaţie similară se află şi Cătălin. El a renunţat la liceu la
vârsta de 17 de ani. Acum are 19 şi lucrează în gospodăria părinţilor, dintr-un
sat tot din judeţul Galaţi unde locuiesc şi cele trei surori mai mici ale sale.
Iată cum se desfăşoară o zi obişnuită pentru Cătălin: Mă scol de dimineaţă pe la 7:00 – 7:30 şi
încep să le dau apă şi mâncare animalelor. Fac tot ce este necesar, tai lemne
şi orice este nevoie. Toată ziua fac treaba, nu este zi în care să fiu liber.
M-am înscris la AJOFM, dar n-am primit nici un răspuns. M-am înscris şi doar
atât. Nu am făcut nici un curs de calificare, nimic… Nu se întâmplă nimic
aici la noi în zonă. Nu am momentan nici o sursă de venit, doar oferte
ocazionale.
La şcoala a fost nevoit să renunţe pentru că transportul şi rechizitele
erau costisitoare pentru familie. Totuşi, la un moment dat Cătălin ar vrea să
se întoarcă la şcoală, să obţină o calificare şi să se angajeze:
Cel mai mult mi-aş dori un loc de muncă.
Aş face orice, numai să ştiu că muncesc şi că am bănuţul meu. Orice găsesc voi
încerca să fac.
Nu toţi tinerii NEET sunt, însă, în situaţia Carolinei şi a lui Cătălin.
Diversitatea lor a fost evidenţiată în studiul recent realizat de către
Coaliţia ONG pentru Drepturilor Tinerilor. Veronica Ştefan, reprezentanta
Coaliţiei, ne oferă câteva exemple:
Sunt cei care abandonează şcoala
timpuriu, cei care au terminat liceul fără diploma de bacalaureat, dar şi cei
care au terminat facultatea – la nivelul de licenţă sau masterat -, au diplomă,
dar nu şi-au găsit nimic de lucru. Este o categorie variată, căci în interiorul
ei se regăsesc mai multe subcategorii. Unele sunt problemele unui tânăr de 22
de ani care a terminat universitatea şi altele sunt problemele unuia de 15 ani
care a terminat 8 clase şi nu a continuat şcoala. De la început, se vede clar
că fetele constituie una din aceste categorii. 18% dintre fetele de până în 25
de ani sunt în această situaţie vulnerabilă, deci depăşesc procentajul
tinerilor NEET, luaţi împreună băieţi şi fete. Între 25 şi 29 de ani, procentul
fetelor chiar creşte până la 30%.
Pe lângă fete şi tineri din mediul rural, care nu sunt încurajaţi de
familie să-şi continue studiile, mai există şi subcategoria absolvenţilor de
studii universitare. Veronica Ştefan: De obicei, cei care-şi termină
studiile superioare aleg să rămână acasă, întreţinuţi de familie, şi preferă să
aştepte oportunităţi mai bune sau relevante pentru facultatea pe care au
absolvit-o. Asta e situaţia celor care sunt susţinuţi financiar de familie. Dar
există şi studenţi care au abandonat studiile superioare tocmai din nevoia de a
se întreţine, de a avea o locuinţă sau de a avea grijă de familie. Mai este şi
categoria tinerelor mame. Multe rămân acasă, tocmai ca să aibă grijă de copii.
Or, sistemul de susţinere a tinerelor mame este deficitar, mai ales din
perspectiva reintegrării lor pe piaţa muncii.
Pentru toate aceste categorii şi subcategorii, UE a adoptat în 2013
programul Garanţia pentru Tineret. În România, actul normativ, prin care
acest program este adaptat la situaţia locală şi prin care ar fi trebuit să se
deblocheze fondurile comunitare, este în vigoare de doi. Din păcate, nu a fost
aplicat încă, iar mulţi tineri nici n-au auzit de de el. Cum ar trebui să
funcţioneze Garanţia pentru Tineret în România aflăm tot de la Veronica
Ştefan: Un tânăr, după patru luni de inactivitate, ar trebui să se înregistreze
la AJOFM astfel încât să primească o oportunitate: de pregătire profesională,
de reintegrare în sistemul de învăţământ sau un loc de muncă. Dar, deocamdată
acest sistem nu este valabil şi nu este implementat încă în România. Este doar
propus pe hârtie şi aplicat doar la nivelul unor proiecte pilot. Garanţia
pentru Tineret ar trebui să fie un mecanism de sine-stătător permanent. Pur şi
simplu orice tânăr fie că se înregistrează el, fie că-l înregistrează
altcineva, trebuie să primească această oportunitate imediat după înregistrare.
Pe lângă aplicarea legislaţiei referitoare la
Garanţia pentru Tineret şi deblocarea liniilor de finanţare europene dedicate
celor aflaţi în situaţia NEET, organizaţiile neguvernamentale recomandă o
abordare diferenţiată a fiecărei subcategorii, în funcţie de particularităţile
sale.
De la început, amintim
că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de
înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de un atestat de recunoaştere a
studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din
cadrul Ministerului român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,
care are adresa de internet www.edu.ro. La
această adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de
învăţământ superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o
limbă de circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de
competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa
ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei
universitare.
Pe de altă parte,
Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o
metodologie de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state
terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit
actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe
UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia
statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii
eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; au
acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze; au optat pentru
o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o
specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ
superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini
organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă
este cazul, de admitere la doctorat. Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi
în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor
cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de
limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul
viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen
tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este
de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi
studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final,
amintim că aproape 8.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în
învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.
Unul din efectele greu de depăşit în ciuda ieşirii
din criza economică este, se pare, şomajul în rândul tinerilor. Multe ţări ale
UE sunt afectate de acest fenomen, iar absolvirea unei instituţii de învăţământ
superior nu reprezintă o garanţie împotriva şomajului. Peste
o treime (33,8%) dintre tinerii români absolvenţi de facultate cu vârsta
cuprinsă între 20 şi 34 de ani nu au reuşit să se angajeze în primii trei ani
de după absolvire, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei
Europene, instituţie care centralizează datele primite de la toate institutele
naţionale de resort. Adelina Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar a studiat
aceste statistici şi poate compara situaţia din România cu cea din restul
ţărilor europene: România este undeva, spre coada
clasamentului, dar nu este pe ultimul loc în UE, aşa cum ne-am obişnuit în
cazul altor statistici. O situaţie mai grea există în Bulgaria, Spania,
Croaţia, Italia şi Grecia, care sunt mai toate ţări puternic afectate de criză.
În timp ce şomajul în rândul tinerilor, inclusiv
în rândul celor care au absolvit universităţi, are cauze multiple şi profunde,
o parte din cele imediate se dezvăluie destul de repede. Angajatorii au, la
rândul lor, aşteptări pe care tinerii nu le îndeplinesc. Stând de vorbă cu Camelia Slivneanu, directoare de
resurse umane la o firmă privată, am aflat cum ar trebui să se prezinte un absolvent la interviul de angajare
pentru a avea cât mai multe şanse: În primul rând, ne uităm la
atitudinea sa. Ne mai uităm şi la ţinuta vestimentară, dar şi la
capacitatea sa de auto-cunoaştere. De multe ori am constatat că tinerii nu ştiu
să-şi pună în valoare acele competenţe sau atuuri cu care pot să contracareze
lipsa de experienţă profesională. Ne interesează, de asemenea, răbdarea lor de
a învăţa o meserie.
În plus, la terminarea
facultăţii, tinerii nu ştiu întotdeauna ce domeniu de activitate să-şi aleagă.
Adelina Mihai: Angajatorii cer cursuri de consiliere în
carieră atât pentru elevii din gimnaziu, cât şi pentru cei din liceu ca să ştie
spre ce domenii să se orienteze în aşa fel încât să aibă asigurat un loc de
muncă după absolvire. Angajatorii critică şi preferinţa pentru cursuri
universitare de studii europene, de pildă, când piaţa muncii vrea absolvenţi de
limbi străine sau specialişti în IT. Voluntariatul este, oricum, o activitate
foarte bine văzută de către angajatori atunci când se uită pe CV-ul unui
candidat fără experienţă. Orice activitate de acest fel este un plus. Cursurile
de consiliere în carieră se referă la organizarea unor şedinţe cu specialişti
din domeniul resurselor umane cu elevi din clasele terminale din liceu şi
gimnaziu. Aceştia urmează să ia decizii foarte importante. În clasa a opta
decid dacă vor urma un liceu cu profil umanist sau unul cu profil real. După
finalizarea liceului, elevii trebuie să decidă ce facultate s-ar potrivit mai
bine cu abilităţile descoperite şi dezvoltate în liceu.
În ciuda minusurilor pe
care le constată în timpul interviurilor, angajatorii nu acceptă, în
totalitate, statisticile provenite de la EUROSTAT. Camelia Slivneanu:
Din 6-7 absolvenţi pe care-i vedem ca şi posibili candidaţi pentru
un post, cel puţin 3 devin angajaţii noştri. Deci procentul de tineri angajaţi
este cam de 50% dintre cei care candidează pe un post, dacă ne referim strict
la firma noastră. Din câte ştiu eu de la ceilalţi colegi de-ai mei care
activează în acelaşi domeniu, şi ei au în rândul candidaţilor absolvenţi de
facultăţi sau chiar studenţi şi procentul de angajabilitate al acestor
candidaţi este chiar de 65%. Ţinem o strânsă legătură cu universităţile şi
mergem acolo să ne promovăm. Din răspunsurile la întrebările noastre, observăm
că atunci, când ne referim la studenţii în anul terminal sau despre masteranzi,
procentul angajărilor creşte chiar până la 70%.
Dar, pentru a
evidenţia cât mai multe din aspectele fenomenului, trebuie menţionat şi faptul
că Bucureştiul, laolaltă cu doar câteva oraşe, concentrează o mare parte din
activitatea economică a ţării. Camelia Slivneanu: Există o diferenţă majoră între gradul de angajabilitate
al absolvenţilor proveniţi din mediul rural spre deosebire de cei din urban.
Tot mai mulţi absolvenţi care au domiciliul în mediul rural se mută în mediul
urban. Şi aici trebuie să recunoaştem că Bucureştiul reprezintă o atracţie
pentru majoritatea absolvenţilor. Vestul ţării este, de asemenea, o atracţie pentru că tot mai
mulţi investitori străini au venit acolo şi şi-au deschis, în special,
call-centers.
Statisticile
se referă, însă, la angajarea tinerilor absolvenţi în posturi compatibile cu
pregătirea lor universitare. Lipsa acestor posturi este şi una din
nemulţumirile lor, laolaltă cu cele referitoare la existenţa unui aşa-numit
cerc vicios: imediat, după absolvire, angajatorii invocă lipsa experienţei
profesionale pe care studenţii nu o pot, evident, căpăta în timpul studiilor,
ci doar printr-o formă de angajare care le este refuzată tocmai din cauza
absenţei din câmpul muncii. Existenţa cercului vicios este confirmată şi de
specialişti în resurse umane precum Camelia Slivneanu: Trebuie să recunosc faptul că vina o poartă atât
angajatorii sau personalul de recrutare, cât şi cei care aplică, posibilii
candidaţi. Nu chemi la interviul de angajare, pentru un post unde se cerea
experienţă profesională, un tânăr fără nici o experienţă. Nu candidez pentru o
slujbă care necesită experienţă. Dacă nu ţinem cont de aceşti doi factori,
atunci ne vom învârti în permanenţă în acest cerc vicios şi vom avea două
tabere frustrate: angajatorii şi tinerii care, în timp, vor deveni extrem de
demotivaţi.
Între timp, tot
statisticile ne reamintesc că nu am revenit încă la valorile economice de
dinainte de criză. Rata de ocupare a tinerilor absolvenţi de
facultate a ajuns la 66% în România anul trecut, în scădere faţă de 2008, cel
mai bun an pentru angajarea licenţiaţilor, când indicatorul era de aproape
85%.
Studiile
arată că, în ultimii anii, românii sunt din ce în ce mai atenţi la alimentele
pe care le consumă. Sunt atenţi la ceea ce scrie pe etichetă, iar mulţi dintre
ei sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente mai sănătoase. Si asta
pentru că tot mai mulţi producători din industria alimentară nu mai respectă
reţetele şi introduc în produse tot felul de substanţe nesănătoase pentru a fi
cât mai vandabile. Ce mâncăm şi cum mâncăm au devenit deja teme de interes în
ziua de astăzi. Deşi specialiştii îndeamnă populaţia să fie precaută când
cumpără produse alimentare, deşi se fac controale şi se depistează tot felul de
nereguli în produsele puse la vânzare, problemele sunt departe de a fi
rezolvate. O treime din controalele făcute de
Protecţia Comsumatorilor în pieţe şi magazine alimentare este determinată de
reclamaţiilor clienţilor. Doar anul trecut, numărul sesizărilor a fost de peste
7000. Iată ce a declarat o tânără din Bucureşti: Din
păcate, nu mi se par chiar foarte în regulă ( produsele alimentare). Nu
coincide conţinutul cu ceea ce scrie pe etichetă, de multe ori pe etichetă
scrie ceva, dar descoperim altceva. Apoi se folosesc foarte mulţi aditivi
alimentari despre care am citit că mulţi sunt nocivi şi dau dependenţă.
Fructele sunt importate şi sunt fade, nu au gustul fructelor pe care le mâncam
în copilărie..Carnea depinde de unde o cumperi. Dar, în general, e plină cu
condimente ca să-i ascundă culoarea reală de carne învechită. Puiul are
articulaţiile foarte fragile datorită sistemului de creştere şi de îngrăşare
rapidă, au foarte mulţi hormoni ….
O altă
clientă ar prefera să cumpere produse de la ţărani, dar nu are întotdeauna această posibilitate: Am îndoieli câteodată.. Dar eu merg mai mult pe
produse bio, sunt adepta produselor de la ţară, dar dacă nu am aşa ceva sunt
nevoită să cumpăr de la magazine … De exemplu, brânzeturile au tot felul de
prafuri… cred că majoritatea produselor sunt modificate genetic. Dar, n-am
încotro, trebuie să mănânc..
Un studiu realizat de Gfk România arată că 7 din 10 români identifică stilul de
viaţă sănătos cu consumul de fructe şi de legume şi aproape jumătate cu
alimentele naturale, cât mai puţin procesate. De asemenea, pentru unii români
regimul vegetarian a devenit deja un mod de viaţă sănătos, renunţând la
alimentele oferite de industria alimentară modernă care a suferit o serie de transformări, în
ultimii ani, după cum ne spune Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru
Protecţia Consumatorilor: Din
păcate, procesul acesta de falsificare a alimentelor a început după 1990, mai
precis după 1998, când standardele române care erau obligatorii au devenit
voluntare şi procesul de falsificare s-a intensificat. Societăţile comerciale
care operează în domeniul alimentar, nemaifiind obligate să respecte
anumite standarde specifice domeniului lor de activitate, au trecut la
realizarea unor standarde proprii. Cei care au încercat să menţină reţetele
sănătoase de fabricaţie, văzând că produsele lor nu mai au vânzare bună, fie au
intrat în faliment, fie au trecut şi ei la falsificarea produselor alimentare.
Cel mai falsificat produs din România este pâinea neagră care, în loc de grâu
pisat, conţine coloranţi chimici, care sunt deja interzişi. In urma unui studiu
realizat recent de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, 6%
din pâinea feliată nu respectă reţeta tradiţională. De menţionat că românii
fiind primii din Uniunea Europeană în privinta consumului de pâine, cu 97 de kg
de pâine pe an. Costel Stanciu: In pâine au înlocuit făina
de grâu cu făina aparţinând altor plante şi de o calitate inferioară, cum ar fi
făina de fasole, făina de soia, au adăugat multi aditivi alimentari care nu
sunt specifici produsului respectiv. De exemplu, în pâine am identificat
cisteina, agenţi de îngroşare, conservanţi chiar şi câte doi conservanţi. Am
identificat ulei de palmier sau margarină care nu au nici o legatură cu reţeta
tradiţională a pâinii.
Ministerul
Agriculturii recunoaşte că jumătate din producţia internă de pâine este
nefiscalizată. Aşadar, calitatea şi siguranţa pâinii nu pot fi controlate. După
termenul de valabilitate, românii caută pe etichete aditivii alimentari, însă
deciziile le iau mai degrabă în funcţie de preţ decît de calitate.Dragoş Frumosu, preşedintele
Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară: Există firme mari care produc
conform tuturor normelor de calitate, de siguranţăşi sănătate, dar există şi alte firme
şi mari şi mici care nu respectă întocmai reţetele şi lucrează pentru profit.
Cred că noi, consumatorii, putem să selectăm şi să eliminăm de pe piaţă pe acei
producători care nu respectă reţetele şi calitatea produselor. Am întâlnit
producători care vin şi îmi spun că li s-au cerut de către beneficiarul X să le
producă un tip de mezel care să nu depăşească valoarea de…. Ca să nu mai
depăşeşti o anumită valoare înseamnă să nu mai respecţi o reţetă şi atunci
înseamnă că în reţeta respectivă intră mai multă slănină şi mai puţină carne.
Deci acest produs este mai puţin sănătos. Ceea ce mă înspăimântă pe mine
din ce în ce mai mult este că văd produse alimentare care, de la o lună la
alta, îşi măresc termenul de valabilitate. Şi asta datorită acelor E-uri
alimentare care nu sunt dăunătoare până într-un anumit procent.. Dar trebuie să
ne gândim că noi consumăm E-uri şi din mezeluri, şi din pâine, şi din dulciuri.
In condiţiile în care pentru 75% dintre români, preţul este
principalul criteriu în alegerea unui produs,iar shaormeriile şi
fast-food-urile au devenit preferatele bucureştenilor cu venituri mici şi
medii,este
uşor de înţeles numărul mare de îmbolnăviri. Un sfert dintre adulţi şi
10% dintre copiii României
suferă de obezitate.
Noul an universitar a început cu obişnuitele aşteptări, planuri de
viitor şi temeri. Generaţiile studioase care sunt la începutul vieţii şi al
carierei trebuie să facă faţă schimbărilor, introducerii noilor cerinţe şi
adecvării pregătirii lor la piaţa muncii. Principala preocupare a devenit,
astfel, ce se caută şi ce se cere pe piaţa muncii, iar orientarea în alegerea
domeniului de studiat ţine cont într-o mare măsură de piaţă. Şi nu doar tinerii
ţin cont de piaţă, ci şi universităţile care însă au un ritm mai lent de
adaptare la ea. Gabriela Jitaru este coordonatorul proiectelor Unităţii
Executive pentru Finanţarea Învaţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi
Inovării. Cu ea am încercat să aflăm care este conexiunea dintre sistemul
universitar şi piaţa forţei de muncă? Această conexiune am spunea spune că nu este neapărat directă având în
vedere că sitemul de educaţie trebuie să pregătească absolvenţi care să poată
să fie integraţi pe piaţa muncii. Un al rol important al sistemului de educaţie
este şi de a pregăti absolventul pentru societate sau pentru dezvoltarea lui
personală. Ceea ce înseamnă că legătura trebuie să fie una strânsă în ceea ce
priveşte curicula universitară, dar trebuie să asigure totuşi şi o anumită
flexibilitate pentru că piaţa muncii de astăzi este foarte flexibilă şi foarte
rapidă în dezvoltare şi în schimbare. Piaţa educaţională, dacă am putea-o numi
aşa, la nivel de învăţământ superior, nu evoluează atât de rapid. La nivelul
UEFSCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învaţământului Superior,
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării) s-au realizat câteva exerciţii de analize
şi studii la nivel naţional care au urmărit monitorizarea inserţiei absolvenţilor
de învăţământ de licenţă pe piaţa muncii pentru mai multe generaţii.
Percepţiile diferă astfel încât absolvenţii care răspund după 5 ani de la
terminarea studiilor au o percepţie mult mai flexibilă şi mai potrivită pentru
că ei şi-au creat de fapt o percepţie mult mai clară asupra competenţelor care
le-au folosit pe piaţa muncii. Într-adevăr, chiar dacă studiile asta spun sau
aşteptările de la aceste cercetări asta urmăresc şi rezultatele arată că de
fapt absolvenţii consideră că legătura dintre domeniul lor de studiu şi
sarcinile de serviciu sunt peste 78% pentru cei care răspund după 5 ani de la
absolvire sau doar de 70% pentru cei care răspund la 1 an de la absolvire.
În sensul adaptării educaţiei la cerinţele pieţei
se vorbeşte despre un model social de slujbă. Gabriela Jitaru s-a referit la
acest model: Dacă ar fi să
definim un model social al unei slujbe, aceasta ar fi una fără graniţă, atât
din punctul de vedere al locului unde se desfăşoară, cât şi mult mai flexibilă
din punct de vedere al competenţelor. Cumva modelul unei slujbe actuale oferă
posibilitatea ca mulţi absolvenţi care nu sunt în domeniul specific locului de
muncă să se poată angaja deoarece au dobândit acele competenţe necesare. La
această întrebare ar putea să răspundă şi anumite rezultate ale acestui studiu
care arată că, de fapt, piaţa muncii nu oferă locuri de muncă la acelaşi nivel
cu pregătirea studenţilor. Absolvenţii care au participat la studii au răspuns
că, de fapt, 30% din absolvenţi au un nivel de pregătire mai ridicat decât cel
solicitat de locul de muncă.
Este piaţa de muncă mai conservatoare? Gabriela
Jitaru: Aparent, piaţa de
muncă nu este neapărat foarte rigidă, este destul de dinamică. Uneori, are
cerinţe foarte specifice pe care specialiştii în educaţie consideră că nu ar
trebui să fie acoperite de o programă educaţională deoarece competenţele
generale sunt foarte importante ca şi experienţa practică. Rezultatele
studiilor arată că aecastă criză a detereminat clar o mărire a duratei de
căutare a unui loc de muncă pentru studenţii care au absolvit în 2009-2010.
Este aproape dublă decât durata de căutare a primului loc de muncă pentru
absolvenţii din 2005-2006. Partea de angajabilitate încă nu putem spune că este
evident modificată sau influenţată de criză.
Comisia Europeană încearcă să contribuie la
ajutorarea tinerilor care încearcă să-şi găsească un loc de muncă. Programul
Garanţia pentru tineret este unul dintre ele, dar şi adaptările sale la
mişcările de pe piaţa forţei de muncă nu ţin întotdeauna pasul cu dinamica acesteia. Gabriela Jitaru: Adaptări ale programului nu
cred că vor fi foarte multe. Este un program al Comisiei Europene, doar dacă la
nivelul Comisiei Europene se stabilesc anumite adaptări recente. Dacă ne
referim la programul Comisiei Europene Garanţia pentru tineret el este deja
stabilit pentru tinerii în grupa de vârstă 16-25 de ani. Ceea ce este specific
altor programe este că ele trebuie direcţionate către angajator. Probabilitatea
ca acest proiect să aibă impact şi să aibă rezultate efective este mai mare,
angajatorul fiind sprijinit pentru a angaja tineri între 16 şi 25 de ani care
nu mai sunt într-un ciclu de formare.
Noutatea şi schimbarea sunt mereu cu un pas
înaintea instituţiilor, iar universitatea este şi ea supusă inerţiilor
instituţionale. Perioada construirii carierei prin studii universitare, la
fiecare nou început, are de înfruntat noi provocări.
Pauline Roth, studentă la Universitatea Paris III, Sorbonne Nouvelle din Franţa, despre proiectele sale cinematografice care vizează România.
De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro.
Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50.
Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.
Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român (ICR). Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.
ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.
Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română.
Competenţele tinerilor români cu studii în străinătate şi care s-au remarcat în domeniile în care activează se pot transforma într-un instrument valoros de promovare a interesului naţional — a apreciat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. El a făcut declaraţia la ceremonia de semnare, miercuri, a protocoalelor de colaborare dintre ministerul de Externe, pe de o parte, şi Liga Studenţilor Români din Străinătate, şi, respectiv, Fundaţia Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor, pe de alta. Cele două documente stabilesc liniile comune de acţiune ale ministerului, Ligii şi Fundaţiei, între care şi efectuarea de către studenţii români cu pregătire academică în străinătate a unor stagii de practică în Centrala MAE şi în misiunile diplomatice ale României. Ministrul Aurescu a precizat că în realizarea acestor protocoale s-a plecat de la ideea că promovarea obiectivelor României, inclusiv a celor de politică externă, trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia tinerilor de valoare aflaţi temporar în străinătate.
Guvernul de la Bucureşti intenţionează să construiască nouă mii de locuinţe destinate închirierii, pentru familiile sau persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, cu venituri sub salariul mediu pe economie. Pentru finanţarea proiectului, Executivul a aprobat contractarea unui împrumut de 175 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În şedinţa de miercuri a Executivului, plafonul de garantare pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit a fost stabilit la zece milioane de lei, iar plafonul pentru programul Prima Casă va fi suplimentat, dacă suma de două miliarde şase sute de milioane de lei alocată pentru 2015 va fi cheltuită, a precizat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.
Preşedinte Klaus Iohannis a afirmat că rezultatul alegerilor parlamentare de pe 30 noiembrie conduce la imperativul ca în viitoarea putere executivă de la Chişinău responsabilitatea parcursului democratic să fie împărţită între toate partidele proeuropene. Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromis — a subliniat preşedintele, la discuţiile cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă. Declaraţia survine pe fondul incertitudinilor privind configuraţia viitorului Executiv de la Chişinău. Premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a exclus posibilitatea renegocierii actualei coaliţii minoritare şi formarea unei alianţe majoritare în formula guvernului pe care l-a condus şi până acum, format din partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal. Pentru a fi învestit, noul guvern are nevoie de sprijinul majorităţii deputaţilor, adică de cel puţin 51 de voturi. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 de mandate din totalul de 101 ale parlamentului, iar cele două formaţiuni din coaliţia minoritară mizează şi pe voturile liberalilor.
România aşteaptă ca mobilizarea cetăţenilor ucraineni pentru lupta cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării să nu aibă un caracter selectiv şi să se realizeze imparţial, transparent şi nediscriminatoriu. La discuţiile cu ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Teofil Bauer, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi-a reiterat preocuparea faţă de soarta celor peste 400 de mii de etnici români, concentraţi în nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, Ţinutul Herţa şi Transpacarpatia. El a precizat că autorităţile de la Bucureşti sunt în contact permanent, prin intermediul diplomaţilor români de la ambasada din Kiev şi consulatele din Cernauţi şi Odessa, cu reprezentanţii acestora. Potrivit mass-media, pentru a opri fuga de mobilizare, autorităţile ucrainene au decis să impună restricţii de călătorie în străinătate pentru bărbaţii încorporabili.
Guvernul român se preocupă să creeze oportunităţi pentru ca şi tinerii cu studii aprofundate şi cu o experienţă acumulată într-un cadru academic internaţional să se poată reîntoarce în ţară şi să contribuie la dezvoltarea acesteia — a afirmat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţi ai Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). Ministrul a apreciat faptul că elitele tinere se organizează şi că stabilesc relaţii de parteneriat cu instituţii ale statului român. La rândul lor, Dan Nechita şi Tudor Oprea, reprezentanţii LSRS, au făcut o prezentare a proiectelor aflate în derulare, reiterându-şi interesul pentru consolidarea parteneriatului cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
Numărul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate a crescut cu câteva sute în ultimii doi ani — a declarat directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, Ionuţ Adomniţei. Anul trecut au fost înregistraţi 9.128 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, dintre care 105 sunt bebeluşi. Din totalul celor 9.128 de copii, 2.679 au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 5.751 au un părinte plecat, iar 698 au un părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre minorii ai căror părinţi lucrează în străinătate au vârste cuprinse între 14 – 17 ani.
Banca Mondială estimează că economia românească va creşte cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014 — potrivit raportului Global Economic Prospects publicat, miercuri, de instituţia financiară internaţională. Încetinirea economiei româneşti de la 3,5% în 2013 până la 2,9% în 2015 va fi urmată, potrivit raportului, de un avans de 3,2% în 2016 şi de 3,9% în 2017. Se estimează că avansul în regiunea Europa emergentă şi Asia Centrală (în care este inclusă şi România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracţii dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia şi zona euro, precum şi încetinirii intrărilor de capital.
România va avea încă 250 de kilometri de autostradă până la sfârşitul anului 2016, în acest an urmând să fie daţi în folosinţă 50 de kilometri — a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Ioan Rus. El a precizat că, în 2016, cu siguranţă se va putea circula pe Sibiu-Nădlac şi pe Cluj-Borş, excepţie făcând o zona cuprinsă între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care s-ar putea să fie finalizată în 2017. De asemenea, din 2016 se va putea circula pe Cluj – Tg. Mureş, pe Tg. Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş şi Făgăraş – Braşov. Potrivit lui Ioan Rus, în prezent sunt operabili aproximativ 700 de kilometri de autostradă.
Mărci poştale emise de Romfilatelia în 2014 au fost incluse în Catalogul Michel, o prestigioasă publicaţie în domeniul artei filatelice. Timbrele româneşti selectate au primit, de asemenea, cotaţii. Deosebit de apreciată a fost emisiunea 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Sub formă de set filatelic omagial, aceasta a conţinut un timbru de argint aurit ce reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cinci medalii de argint aurit ce ilustrează portretele celor patru fii ai săi şi pe cel al sfetnicului Ianache Văcărescu. Prezentat într-o casetă elegantă, timbrul de argint aurit a primit cotaţia de 500 de euro. Catalogul Michel a apărut în 1909, când dealerul german de timbre Hugo Michel a publicat primul catalog de timbre sub forma unei liste de preţuri, dând astfel naştere unei publicaţii ce are în prezent o vechime de peste un secol în domeniul filateliei. Mărcile poştale româneşti au făcut parte din Catalogul Michel încă de la început.
De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.
Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român. Astfel, bursele “Nicolae Iorga” sunt acordate românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Bursele “Seton-Watson” se acordă cercetătorilor străini şi constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Bursele “Europa” se adresează jurnaliştilor străini şi sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Iar bursele “Univers” sunt împărţite în două secţiuni – pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.
Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română.
Compania americană Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali din sectorul energetic, este intersată să dezvolte investiţii în România, a spus premierul Victor Ponta Ia Bucureşti, după o întâlnire cu preşedintele pentru Emisfera Estică al aceste companii, Joe Rainey. Este vorba de două domenii cu potenţial în România, sporirea producţiei din câmpurile petroliere mature şi dezvoltarea de proiecte de mare adâncime în Marea Neagră. Ponta a mai spus ca România doreşte să devină pentru companiile americane din industria petrolului un punct de operaţiuni regional pentru Europa de Sud Est şi vecinătatea Estică.
Firmele spaniole caută 800 de români pe care să îi angajeze la începutul anului viitor la cules de căpşuni, potrivit portalului european pentru ocuparea forţei de muncă EURES. Lucrătorii vor fi plătiţi cu aproape 40 de euro brut pe zi, iar banii vor fi achitaţi o dată la două săptămâni. Angajatorul asigură cazare, iar cei selectaţi vor fi supuşi unei perioade de probă de 15 zile. Totodată, mai sunt căutaţi 50 de asistenţi medicali pentru Germania, alţi 20 pentru Marea Britanie şi 10 pentru Irlanda. Oferta mai cuprinde 25 de locuri în Germania pentru cei specializaţi în domeniul IT
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că românii din diaspora vor putea accesa fonduri europene prin POSDRU, pentru a învăţa meserii căutate pe piaţa externă şi pentru a-şi deschide afaceri, cu puncte de lucru în străinătate. Potrivit acestuia, condiţia este ca sediile firmelor să fie în România, astfel încât statul să beneficieze de impozitarea lor.
Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că susţine ideea votului prin corespondenţă, cerută de multă vreme de românii din străinătate. El a spus că PSD va iniţia un proiect legislativ în actuala sesiune parlamentar, dar implementarea sa este extrem de complexă, pentru că necesită nu numai capital financiar, dar şi capital uman în plus, susţine ministrul. pentru a pune în aplicare proeictul trebuie să existe o evidenţă clară a cetăţenilor români stabiliţi în alte state. Stanoevici a explicat că există variaţii între cifrele oficiale ale direcţiilor consulare, ale ambasadelor, ale autorităţilor locale, ale bisericilor şi cele neoficiale pentru că nu toţi românii se înregistreză oficial în ţările în care se stabilesc.
Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a fost constituit, sâmbătă. Potrivit unui comunicat al BEC, acesta are în componenţă cinci judecători de la ICCJ, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente şi şase reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare. Judecătoarea Veronica Năstasie, de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal de la ICCJ, a fost aleasă preşedintele BEC pentru alegerile prezidenţiale, prin votul secret al celor cinci judecătoare alese vineri să facă parte din BEC.
Guvernul SUA oferă elevilor moldoveni studii gratuite timp de un an în liceele americane. Elevii claselor a 9-a, a 10-a şi a 11-a, născuţi în perioada 1 ianuarie 1998 – 15 iulie 2000, îşi pot depune dosarele pentru participarea la Programul de schimb academic — FLEX 2015 — 2016, finanţat în întregime de Guvernul SUA. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei de la Chişinău, elevii selectaţi îşi vor face studiile într-un liceu din SUA şi vor trăi într-o familie americană. Selectarea candidaţilor are loc pe bază de concurs deschis, finaliştii fiind aleşi de către o comisie independentă din SUA, alcătuită din experţi în domeniul învăţământului internaţional şi al schimbului academic.
Premierul român, Victor Ponta l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european din partea României pentru portofoliul agriculturii. Şeful guvernului i-a trimis o scrisoare în acest sens lui Jean-Claude Juncker, preşedintele viitoarei Comisii Europene. Propunerea Executivului de la Bucureşti este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. În România, el a deţinut portofoliul Ministerului Agriculturii in perioada 2007-2008. Dacian Cioloş este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. Din totalul bugetului european, agriculturii îi revin circa 40%, adică 363 de miliarde de euro. În viitorul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, România va primi circa 19 miliarde de euro.
În România, persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor. Deşi puternic contestată de către mediul de afaceri, noua penalitate a fost introdusă în ultima formă a proiectului noului Cod de Procedură Fiscală. Documentul relevă intenţia Guvernului de la Bucureşti de a introduce o astfel de “penalitate de nedeclarare” pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabili/plătitori şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
Un român cheltuie în medie 3 euro la o şedinţă de cumpărături, de două ori mai puţin decât un ungur sau un polonez şi de zece ori mai puţin decât un francez. Prin comparaţie cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile, faţă de o dată la trei-patru zile, în cazul locuitorilor din Hexagon. Conform analiştilor, principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puţin atunci când merg la cumpărături prin comparaţie cu alţi europeni este faptul că puterea de cumpărare este mică. Preţurile alimentelor, ale hainelor sau ale produselor de îngrijire personală din magazinele din România sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, însă salariile sunt cele care au rămas în urmă. Spre exemplu, salariul mediu în România este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria, în timp ce un german câştigă de şapte ori mai mult.
Românii care îşi plătesc contribuţia la sănătate pot beneficia de tratamente gratuite la medicii stomatologi aflaţi în relaţie contractuală cu casele judeţene de sănătate. Concret, un dentist de la oraş poate trata pacienţii pe asigurare în limita unui plafon de 2.400 de lei (545 euro), în timp ce plafonul unui medic din mediul rural ajunge la 3.000 de lei (680 euro). Deşi nu sunt pe deplin mulţumiţi de bugetul care li s-a alocat, specialiştii susţin că s-a făcut un pas înainte, având în vedere că anul trecut autorităţile au decis să taie complet finanţarea pentru asistenţa stomatologică. Asta în ciuda statisticilor care plasează românii în topul europenilor cu cele mai multe probleme de sănătate orală. Potrivit noului pachet de bază, veteranii, revoluţionarii, beneficiarii legilor speciale şi copiii au parte de gratuitate când ajung la stomatolog, în limita plafonului. Ceilalţi asiguraţi sunt nevoiţi să suporte 40% din factură, conform legii.
Tinerii basarabeni mai pot depune până pe data de 2 august dosarele pentru admitere la studii în România la Consulatul din capitala Republicii Moldova. Încă din prima zi de admitere, absolvenţii au făcut cozi imense la Consulatul României la Chişinău. Cele mai multe cereri sunt depuse pentru oraşele situate în apropierea frontierei. Cele mai solicitate licee pentru care aplică elevii rămân a fi cele din Iaşi, urmate de Bacău, Suceava şi Galaţi. Admiterea nu se face în ordinea depunerii dosarelor, ci după mediile calculate conform metodologiei.
Recunoaşterea calificărilor profesionale şi a diplomelor de studii, sprijinirea şi informarea românilor care doresc să revină în ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă, dar şi combaterea muncii la negru – sunt câteva dintre chestiunile discutate, joi, la Madrid, de ministrul Muncii, Rovana Plumb, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti. Potrivit dnei Plumb, în baza unui acord bilateral care va fi încheiat la sfârşitul acestui an, celor care studiază în Spania şi vin în România ar urma să le fie recunoscute diplomele, după cum celor care studiază în România şi decid să meargă în Spania le vor fi recunoscute calificările. Totodată, în condiţiile în care în România există 16 mii de locuri de muncă vacante, Agenţia naţională de ocupare şi formare profesională se ocupă de proceduri şi informare, astfel încât românii care doresc să se întoarcă pentru a munci acasă să o poată face în condiţii de siguranţă. În plus, ministerul muncii va identifica soluţii financiare din fondurile nerambursabile europene, pentru ca asociaţiile de români din Spania să poată organiza campanii de informare privind legislaţia pe piaţa muncii din această ţară.
Tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia se vor afla în perioada 26 iulie – 01 august în “Tabăra de cultură şi civilizaţie românească”, iniţiată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Scopul proiectului, care aduce laolaltă 27 de tineri din cele două ţări, însoţiţi de profesori îndrumători, este acela de a crea şi menţine legătura între etnicii români, dar şi între aceştia şi românii din România. Organizată la Crevedia şi Bucureşti, tabăra cuprinde cursuri de cultură şi civilizaţie românească, vizite la unele dintre cele mai importante obiective turistice din Capitală, precum şi întâlniri cu oficialităţi din Parlamentul României şi Ministerul de Externe. În luna iunie, Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” a organizat “Tabăra de istorie şi civilizaţie românească” pentru etnicii români din Republica Moldova. Urmează o alta pentru studenţi români stabiliţi în Spania.
Ionuţ Budişteanu, student la Universitatea Bucureşti, a obţinut, săptămâna aceasta, locul 1 în China, la Shanghai, la un concurs IT – Embedded System Design Contest. Informatician şi inventator născut în Râmnicu Vâlcea, Ionuţ Budişeteanu este cunoscut pentru rezultatele deosebite în întrecerile internaţionale, dar mai ales pentru marele premiu Gordon E. Moore în valoare de 75 de mii de dolari obţinut la concursul Intel International Science and Engineering Fair 2013, una dintre cele mai importante competiţii de ştiinţă şi inginerie pentru liceeni din lume. În 2013, revista Time l-a clasat pe locul 9 în topul celor mai influenţi adolescenţi din lume.
România va primi 7,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană până în 2020 pentru infrastructura rutieră şi feroviară, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Pentru 2014, cheltuielile pentru autostrăzi, de la buget şi din fonduri europene, sunt de 600 milioane euro. Potrivit lui Ioan Rus, până în 2016-2017, vor fi finalizate lucările de modernizare la calea ferată de la Arad spre Braşov şi Predeal, astfel că se va putea circula rapid din vestul ţării până la Constanţa. În ceea ce priveşte autostrăzile, până la finele lui 2015 vor fi încheiate lucrările care vor lega centrul şi vestul ţării de Europa. Până în 2016 va fi finalizată autostrada Târgu Mureş — Oradea, iar până în 2018 va exista autostradă de la Bucureşti la Borş.
Telocitele reprezintă celulele speranţei, speranţă în vindecare pentru bolnavi consideraţi în prezent incurabili. Descoperite în urmă cu patru ani la Institutul Naţional de Patologie Victor Babeş din Bucureşti, telocitele sunt nişte celule cu corp mic, dar cu prelungiri extrem de lungi şi care lucrează în tandem cu celulele stem. Descoperirea a fost făcută, de fapt, în 2005, cercetătorii denumind iniţial noile celule Cajal-like”, datorită asemănării cu celulele interstiţiale Cajal, care poartă numele descoperitorului lor. Studiile făcute ulterior, însă, au demonstrat că aceste celule au caracteristici foarte diferite de cele ale lui Cajal.Cele mai recente cercetări au relevat că telocitele pot avea rol în regenerarea ficatului şi pot participa la vindecarea muşchiului cardiac după infarct, creând noi mici vase de sânge, capilare.
Academicianul Laurenţiu Popescu, directorul general al Institutului Victor Babeş, cel care a descoperit aceste celule, spune că, mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace. Organe complet configurate, cu toate celulele ajunse la maturaţie şi transplantate la animale, au reuşit să funcţioneze pentru perioade variabile de timp.
Este ceva ce acum 20 de ani nu gândea nimeni, nici cel mai optimist cercetator”, explică academicianul Ionel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila.
Deocamdată, rolul telocitelor este testat doar pe cobaii din laborator, dar descoperirea deschide calea vindecării unor boli grave, precum infarctul sau ciroza. Miza este enormă, spun specialiştii, care amintesc că ar putea fi salvate vieţile a milioane de oameni, ştiut fiind că principala cauză a mortalităţii în lume o reprezintă bolile cardiovasculare, preponderent fiind infarctul miocardic. Iar România deţine recordul nedorit de a fi pe primul loc în Europa din punct de vedere al mortalităţii cauzate de bolile cardiovasculare. Dacă se taie chirurgical de la un şobolan o parte consistentă din ficat, acesta se reface pe parcursul câtorva săptămâni.
Şi, în această perioadă, dacă se numără telocitele prin mijloace ştiinţifice, se constată că numărul de telocite creşte”, explică Laurenţiu Popescu: Telocitele, în ultimul an, au fost puse în evidenţă, dincolo de cele circa 25 de organe în care fuseseră descrise până anul trecut, în piele, în ochi şi în măduva osoasă. Senzaţional este faptul că telocitele cresc şi sunt implicate în regenerarea ficatului. Nu ştiu dacă, până la urmă, vom fi în stare să demonstrăm că telocitele reprezintă cauza regenerării ficatului sau doar un martor. În sfârşit, menţionez că există deja informaţii în legătură cu boli care ar fi datorate absenţei telocitelor. Cea mai cunoscută dintre acestea este scleroza multiplă.”
Noutatea în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă (pulmonară, cardiacă, hepatică) sau psoriazisul, precizează academicianul Laurenţiu Popescu. Noile progrese au fost realizate de echipa de cercetători de la Victor Babeş în cooperare cu specialişti de calibru din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA. În Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi echipa de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe cobai. Iar muşchiul inimii, afectat de un infarct provocat, s-a refăcut. Refacerea ţesuturilor, a organelor, se numără între provocări, pentru că, înaintând în vârstă, inima, ficatul, plămânii, muşchii, creierul îşi schimbă structura, îmbătrânesc. Altfel spus, încep să degenereze, spune academicianul Popescu, prezentând transplantul de organe drept o soluţie de compromis. Soluţia reală, spune el, ţine de oprirea degenerării treptate a organelor printr-o procedură care să permită regenerarea.
Conform studiilor, rezultatele obţinute după tratamentul cu telocite sunt de 10 ori mai bune faţă de tratamentul tradiţional cu celule stem. Iar cercetările în România ar putea avansa ceva mai alert graţie deciziei Ministerului Educaţiei de la Bucureşti ca, pentru prima oară de la descoperirea telocitelor, să acorde sprijin Institutului Victor Babeş. Este vorba despre modernizarea infrastructurii destinate cercetării avansate în medicina celulară şi moleculară, valoarea proiectului fiind de circa 10 milioane de euro şi urmând să se deruleze pe o perioadă de 18 luni. Decizia este cu atât mai importantă cu cât banii alocaţi cercetării în România sunt extrem de puţini în comparaţie cu alte ţări europene.
Nominalizat de 19 ori până acum la Premiul Nobel pentru Medicină, Institutul Victor Babeş din Bucureşti ar putea ca prin cercetările revoluţionare legate de telocite să dobândească la un moment dat distincţia amintită. Deocamdată, academicianul Laurenţiu Popescu este primul român distins cu prestigiosul premiu Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, acordat la scurt timp după ce Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în Statele Unite ale Americii i-a acordat Medalia de Aur 2012” – distincţie considerată de vârfurile medicinei internaţionale drept premiul Nobel pentru cardiologie.