Radio România Internațional

Tag: ‘stufat’

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada zilelor de Paşte sau ulterior. De obicei, se folosesc coaste de miel
    sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi suc
    de roşii sau bulion. Punem
    puţin ulei într-o tigaie şi prăjim uşor carnea de miel. Tăiem transversal
    firele de ceapă şi de usturoi în bucăţi de câţiva centimetri, eventual şi pe
    lungime dacă firele sunt prea groase, după care le călim uşor în tigaie. Într-o
    cratiţă mai încăpătoare punem laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul şi
    turnăm suc de roşii. Amestecăm şi punem vasul în cuptor, la foc potrivit, circa
    jumătate de oră. În continuare, adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust
    şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru circa 10 minute, după care stufatul poate
    fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La un kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, două cepe, suc de roşii şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă şi se
    spală cepele, după care se toacă mărunt, iar carnea se taie în cubuleţe. Toate
    se pun într-o cratiţă, în care se toarnă apă şi se lasă la fiert. Se adaugă
    cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se condimentează cu
    piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat cratiţa de pe foc,
    presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mâncărurile deja prezentate sunt pregătite, de
    obicei, din carnea de miel care nu a fost folosită pentru preparatele de Paşte.
    Un preparat deosebit este obţinut însă din cotlete de miel. Avem nevoie
    de un kg de cotlet şi de un kg de spanac. După ce am fiert spanacul, îl pasăm
    şi îl transformăm în piure. Cotletul de miel trebuie porţionat şi apoi pregătit
    ca pentru şniţele. Presărăm puţin cimbru măcinat, piper măcinat şi puţină sare
    pe bucăţile de cotlet, care trebuie să fie subţiri, după care punem la mijloc
    spanac şi rulăm felia de carne. Rulourile astfel obţinute se pun apoi într-o tavă
    potrivită, unsă cu ulei, adăugăm puţin vin după care tava se pune în cuptor, la
    foc mediu pentru circa jumătate de oră, până când se rumenesc. Până atunci,
    rulourile trebuie stropite, din când în când, cu sosul din tavă. Se servesc
    calde.

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada zilelor de Paşte sau ulterior. De obicei, se folosesc coaste de miel
    sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi suc
    de roşii sau bulion. Punem
    puţin ulei într-o tigaie şi prăjim uşor carnea de miel. Tăiem transversal
    firele de ceapă şi de usturoi în bucăţi de câţiva centimetri, eventual şi pe
    lungime dacă firele sunt prea groase, după care le călim uşor în tigaie. Într-o
    cratiţă mai încăpătoare punem laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul şi
    turnăm suc de roşii. Amestecăm şi punem vasul în cuptor, la foc potrivit, circa
    jumătate de oră. În continuare, adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust
    şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru circa 10 minute, după care stufatul poate
    fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La un kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, două cepe, suc de roşii şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă şi se
    spală cepele, după care se toacă mărunt, iar carnea se taie în cubuleţe. Toate
    se pun într-o cratiţă, în care se toarnă apă şi se lasă la fiert. Se adaugă
    cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se condimentează cu
    piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat cratiţa de pe foc,
    presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mâncărurile deja prezentate sunt pregătite, de
    obicei, din carnea de miel care nu a fost folosită pentru preparatele de Paşte.
    Un preparat deosebit este obţinut însă din cotlete de miel. Avem nevoie
    de un kg de cotlet şi de un kg de spanac. După ce am fiert spanacul, îl pasăm
    şi îl transformăm în piure. Cotletul de miel trebuie porţionat şi apoi pregătit
    ca pentru şniţele. Presărăm puţin cimbru măcinat, piper măcinat şi puţină sare
    pe bucăţile de cotlet, care trebuie să fie subţiri, după care punem la mijloc
    spanac şi rulăm felia de carne. Rulourile astfel obţinute se pun apoi într-o tavă
    potrivită, unsă cu ulei, adăugăm puţin vin după care tava se pune în cuptor, la
    foc mediu pentru circa jumătate de oră, până când se rumenesc. Până atunci,
    rulourile trebuie stropite, din când în când, cu sosul din tavă. Se servesc
    calde.

  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    Vă amintiţi de perioada în
    care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de
    care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea
    în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un
    castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte… Dar pentru că noi dorim să credem
    că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le
    petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust
    specific, din diferite zone ale ţării.



    Dacă v-ar fi plăcut să
    fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să închistriţi (să pictaţi) ouă,
    căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot
    prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc,
    tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul
    Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici:

    Ouăle închistrite -
    este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului
    în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm
    meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle
    pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi
    bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi
    tradiţional.


    În România, în perioada
    sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut,
    stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac.
    Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din
    gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti,
    preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar
    trebui pus pe masa de Paşte:

    Pentru masa tradiţională punem preparate cu
    miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci,
    facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai
    deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată
    bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de
    pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată.



    Schimbăm zona şi gusturile
    cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar
    prin întreaga ţară:

    În zona Ardealului, chiar înainte un pic de
    Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am
    întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste
    noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după
    care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm
    cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi
    foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor,
    pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică.
    Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână.
    Fabuloasă!


    Stufatul de miel este un
    alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în
    mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan.
    Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele
    utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt
    specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova
    Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.


    Mircea Iovan ne-a mai
    tentat însă cu câteva bunătăţi: Drobul, care e nelipsit, făcut din organele
    de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de
    organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca
    drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe.
    Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă,
    dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură
    umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de
    franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă
    sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este
    simbolul primăverii.


    Ciorba ca simbol al
    primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este
    o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi
    Mircea Iovan a continuat:

    Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat
    impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte
    iahnie. Acolo este o influenţă turcească. Se fac cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care
    se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi
    piper, dar sunt fabuloase!



    Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în
    această perioadă.

  • Stufat de miel

    Stufat de miel


    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o
    pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi 5
    roşii de dimensiune medie.


    Punem puţin ulei într-o tigaie şi
    prăjim uşor carnea de miel. Tăiem tranversal firele de ceapă şi de usturoi şi le
    călim tot în tigaie. În continuare, luăm o cratiţă mai încăpătoare şi punem
    laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul, precum şi roşiile tăiate în
    cuburi mici. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, circa jumătate de oră, iar
    apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în
    cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La on kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, 2 ardei graşi, 4 roşii, două cepe şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă
    şi se spală cepele şii ardeii, după care se toacă mărunt, iar roşiile se taie
    în cubuleţe, la fel ca şi carnea, după care toate se pun într-o cratiţă, în
    care se toarnă apă şi se lasă la fiert după ce am presărat puţin rozmarin. Se
    adaugă cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se
    condimentează cu piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat
    cratiţa de pe foc, presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mielul
    poate fi pregătit şi în aer liber. Profitând de vremea
    din ce în ce mai caldă, mielul poate fi pregătit la iarbă verde, ca la petrecerile câmpeneşti de altădată. Cei care au mai mul timp
    la dispoziţie pot încerca o
    friptură haiducească de miel. Mai întâi trebuie improvizat un
    cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit.
    În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să
    aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el.

    După ce
    a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa
    10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi,
    blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în
    groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în
    jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături
    de un pahar de vin.

  • Stufat de miel

    Stufat de miel


    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o
    pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi 5
    roşii de dimensiune medie.


    Punem puţin ulei într-o tigaie şi
    prăjim uşor carnea de miel. Tăiem tranversal firele de ceapă şi de usturoi şi le
    călim tot în tigaie. În continuare, luăm o cratiţă mai încăpătoare şi punem
    laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul, precum şi roşiile tăiate în
    cuburi mici. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, circa jumătate de oră, iar
    apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în
    cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La on kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, 2 ardei graşi, 4 roşii, două cepe şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă
    şi se spală cepele şii ardeii, după care se toacă mărunt, iar roşiile se taie
    în cubuleţe, la fel ca şi carnea, după care toate se pun într-o cratiţă, în
    care se toarnă apă şi se lasă la fiert după ce am presărat puţin rozmarin. Se
    adaugă cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se
    condimentează cu piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat
    cratiţa de pe foc, presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mielul
    poate fi pregătit şi în aer liber. Profitând de vremea
    din ce în ce mai caldă, mielul poate fi pregătit la iarbă verde, ca la petrecerile câmpeneşti de altădată. Cei care au mai mul timp
    la dispoziţie pot încerca o
    friptură haiducească de miel. Mai întâi trebuie improvizat un
    cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit.
    În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să
    aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el.

    După ce
    a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa
    10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi,
    blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în
    groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în
    jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături
    de un pahar de vin.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Traditional Easter Lunch in Romania

    Traditional Easter Lunch in Romania


    At this time of the year Romanian Christians celebrate Easter, the week beginning with the Christian feats of Easter and culminating with Easter Saturday. On this occasion households are filled with the smell of painted eggs, freshly baked pound cake and most of all lamb-based dishes.



    In todays edition of the Cooking Show we bring you recipes for lamb soup, a dish usually served at Easter and lamb stew with spring onion and garlic.



    For the lamb soup, you will need one lamb head, the thighbones, its neck and tail. In addition you will need 2 medium-sized carrots, one parsnip, one cup of rice, one bunch of spring onion, pepper and salt to taste, one egg yolk, one cup of sour cream and two bunches of fresh lovage.



    Boil the lamb parts in a pot with 6 liters of water and skim off any foam that rises to the top. Add the finely chopped vegetables and leave to boil over a low heat for approximately an hour. Add the rice and leave to boil for an additional quarter an hour. A very popular souring agent, widely used in Romanian cuisine, is fermented wheat bran. In the end add the liquid obtained by fermenting wheat bran and leave to boil for another 10 minutes. Turn off the heat and salt to taste. Mix well the egg yolk with the sour cream as you would a dressing and serve hot with freshly chopped lovage leaves.



    The so-called “stufat”, a delicate spring lamb stew, is very popular in the period right after Easter in Romania and all over the Balkans. You can make it with either leg of lamb or lamb ribs, about a kilos worth. It doesnt take much to make the recipe. All you need on top of that is five tomatoes, about 15 sprigs of spring onion and another 15 of green spring garlic. Cut the onion and garlic into segments about an inch long.



    In a pan heat some oil, and cook the meat on all sides at low heat, turning it periodically. Set the meat aside, then, in the same oil, sweat the pieces of onion and garlic. Also, cut the tomatoes into little cubes. Now take a covered deep oven dish and mix inside the lamb, onions and garlic, as well as the tomatoes. In some versions, a bit of flour is added to the mixture to thicken the sauce. Top with a bit of water, then set in the oven at medium heat for about half an hour. Take out the vessel and throw in a glass of wine, as well as salt and pepper to taste, then leave to cook in the oven for about another quarter of an hour. It is a recipe as simple as it is delicious.



    Alongside lamb dishes and pound cake, the “Pasca” Easter cake is a ubiquitous dessert at the Easter table, once Eastern Lent is broken and eating cheese and eggs is once again allowed by the faithful. For most Romanians it is the smell and taste of Easter. Enjoy!




  • Stufat de miel

    Stufat de miel

    Stufatul de miel este o mâncare foarte gustoasă, pregătită în perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie.



    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Mielul poate fi pregătit şi în aer liber. Dacă doriţi să îl pregătiţi la iarbă verde, profitând de vremea din ce în ce mai caldă, puteţi încerca o friptură haiducească de miel. Trebuie să vă înarmaţi însă cu multă răbdare deoarece durează destul de mult prepararea acestuia. Mai întâi trebuie improvizat un cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit. În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el. După ce a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa 10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi, blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături de un pahar de vin.

  • Stufat de miel

    Stufat de miel

    Stufatul de miel este o mâncare foarte gustoasă, pregătită în perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie.



    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Mielul poate fi pregătit şi în aer liber. Dacă doriţi să îl pregătiţi la iarbă verde, profitând de vremea din ce în ce mai caldă, puteţi încerca o friptură haiducească de miel. Trebuie să vă înarmaţi însă cu multă răbdare deoarece durează destul de mult prepararea acestuia. Mai întâi trebuie improvizat un cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit. În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el. După ce a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa 10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi, blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături de un pahar de vin.