Tag: sturion

  • Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră

    Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră

    În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis
    timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi
    până în 2021. Un proiect susţinut din fonduri europene şi dezvoltat de
    Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi releva faptul că pescuitul sturionilor
    trebuie interzis în continuare, până la obţinerea unor date certe privind supravieţuirea
    în sălbăticie a acestor specii ameninţate cu dispariţia. În cadrul acestui
    proiect, circa 200 de mii de pui de sturioni au fost marcaţi şi eliberaţi în
    apele Dunării.


    În
    toamna anului trecut, eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și
    Democraților și membră supleantă a Comisiei pentru pescuit a
    Parlamentului European (PECH), a făcut un apel către Parlamentul european şi
    către Comisia Europeană pentru adoptarea unor măsuri mult mai dure împotriva
    celor care pescuiesc sturioni în Dunăre
    şi în Marea Neagră.

    Este
    foarte, foarte important că am adus subiectul în discuţie şi că am sensibilizat
    un număr destul de mare de europarlamentari din toată Uniunea Europeană, urmând
    să organizăm şi un grup cu astfel de europarlamentari, să-i aduc în deltă, să
    le prezint situaţia şi să vedem cum să luptăm împreună pentru a salva această
    specie. A venit Covid-ul peste noi şi a trebuit să amânăm, dar această
    întâlnire şi această prezentare la faţa locului se va produce.


    Eurodeputata Carmen Avram consideră că
    este nevoie atât de monitorizarea populaţiei de sturioni, dar şi de o
    legislaţie adecvată care să sprijine refacerea acesteia:

    Am făcut demersuri pentru
    a fi monitorizată constant populaţia de sturioni de-a lungul Dunării, dar în
    special în România pentru că aici este situaţia cea mai gravă. Am cerut să fie
    protejate şi restaurate habitate-cheie în care să permitem să se reproducă
    sturionul ca să refacem populaţia de sturioni din Dunăre şi acum mă zbat să
    obţin fonduri pentru înfiinţarea unei gene de sturion sălbatic în România astfel
    încât să o lăsăm să se înmulţească şi să repopulăm Dunărea cu sturioni.
    Problema noastră este că nu ne ajută deloc faptul că suntem vecini cu Turcia la
    Marea Neagră şi cu Ucraina pe Dunăre, care nu trebuie să respecte restricţiile
    care sunt impuse deja la nivelul Uniunii Europene privind pescuitul de sturioni.


    Un aspect deloc de neglijat este cel legat
    de crearea condiţiilor pentru reproducerea sturionilor. Aceştia urcă pe Dunăre
    pentru a depune icrele, însă nu pot trece mai departe de barajele
    hidroenergetice de pe fluviu.

    Să încercăm să găsim o soluţie, să
    asigurăm sturionului traseul pe care îl avea până acum câteva decenii şi care
    îl ajuta să se reproducă, pe de o parte să-i lăsăm cale liberă şi, pe de altă
    parte, să oprim pescuitul ilegal şi agresiv. Ce am mai putea să facem este să
    încurajăm oamenii pasionaţi să înfiinţeze ferme de sturioni. Acum am în faţă
    bugetul pentru anul 2021 şi există fonduri în continuare pentru acvacultură. E
    nevoie să îi ajutăm pe aceşti oameni să deschidă ferme. Cu cât sunt mai multe
    ferme de sturioni, cu atât mai multe şanse avem să aducem în Dunăre sturionul.


  • Protejarea sturionilor din bazinul Dunării

    Protejarea sturionilor din bazinul Dunării

    În Dunăre şi Marea Neagră încă se mai găsesc unele dintre cele mai importante populații de sturioni sălbatici din lume. Din păcate, în ultimele decenii, aceşti peşti migratori stravechi s-au confruntat cu un declin dramatic din cauza barierelor provocate de om. Barajele sau centralele hidroelectrice au fragmentat zonele naturale ale acestor peşti. Pe lângă acest lucru, pescuitul, poluarea şi distrugerea habitatelor au provocat dezechilibre ale ecosistemului marin iar sturionii au avut de suferit. Din şase specii au mai rămas patru: morun, cega, păstruga şi nisetru, specii care se află pe lista animalelor grav ameninţate din Lista roșie a speciilor pe cale de dispariție a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Pescuitul sturionilor a fost interzis, pentru prima oară în România, în 2006, pentru o perioadă de 10 ani, iar în 2016 prohibiția totală la sturioni a fost extinsă pentru încă cinci ani.



    Pentru a contribui la conservarea sturionilor, WWF România a implementat diverse proiecte legate de problema pescuitului excesiv, principala amenințare directă pentru supraviețuirea ultimelor populații sălbatice viabile de sturioni din Dunăre. Specialiştii de la această organizaţie susţin însă că este nevoie de mult mai multă implicare. Este nevoie de cooperare europeană, de crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susținuți pentru a obține venituri din surse alternative și prin care să fie implicați în activitățile de conservare, de protejare a habitatelor şi păstrarea căilor de migraţie esentiale.



    În prezent, în România este interzis pescuitul comercial al sturionilor, dar şi vânzarea cărnii şi a caviarului, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre, ne spune Cristina Munteanu, manager național al proiectului, WWF-România: “Sturionii sunt încă destul de afectaţi. Nu avem un număr exact al indiviziilor din speciile care au mai rămas în Dunăre sau în Marea Neagră, pentru că metodele acestea de monitorizari parţiale sunt destul de scumpe şi necesită mult timp. Insă, atât cât ştim din monitorizări parţiale încă nu se poate vorbi de populaţii care să susţină un pescuit comercial, de exemplu. Prohibiţia continuă până în aprilie 2021 şi apoi urmează să se ia o decizie, probabil, în anul anterior, pe baza ultimelor date știintifice de care dispunem”.



    WWF România colaborează cu Societatea Mondială de Conservare a Sturionilor, o rețea globală de cercetători, alături de care a realizat un plan de acțiune pan-european pentru aceşti peşti. Planul a fost adoptat de Convenţia de la Berna (convenție privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa) la sfârşitul anului trecut şi va servi drept cadru pentru toate statele din regiunea unde trăiesc sturionii pe continentul nostru. Anul trecut, 10 ţări europene (Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria și Ucraina) au pornit un proiect, pe o perioada de trei ani, pentru conservarea peștilor migratori pe cale de dispariție din bazinul Dunării.



    Cristina Munteanu are detalii: Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Transnaţional Dunărea şi a fost lansat anul trecut, în iunie. El îşi propune identificarea unor metodologii comune de stabilire a habitatelor sturionilor, realizarea de repopulări demonstrative, identificarea unei metodologii prin care să se realizeze, de pildă, ferme de acvacultură care să repopuleze cu sturioni Dunărea sau Marea Neagră. În final, vom avea pe baza analizei politicilor actuale nişte recomandări despre modul în care conservarea acestor specii trebuie să se regăsească în diferite planuri, cum ar fi planurile de navigaţie, planurile de extracţie de pietriş sau nisip din Dunăre şi orice alt proiect care s-ar desfăşura pe Dunăre. Sunt 10 ţări în acest proiect şi suntem grupaţi pe pachete de lucru. In funcţie de experienţă, fiecare partener este angrenat într-unul sau două pachete de lucru. Un pachet de lucru este dedicat identificării habitatelor, altul este dedicat conservării ex-situ, deci acelor ferme de acvacultură care realizează repopularea cu sturioni, alt pachet este dedicat politicilor iar altul dedicat unei baze de date cu tot ce înseamnă date şi informaţii până în momentul acesta. Proiectul este într-o fază incipientă, dar s-au făcut unele lucruri. De pildă, există un draft de manual de habitate pentru identificarea acestora, am început analiza de politici existente şi suntem în cursul elaborării raportului privind aceste politici..




    Tot în cadrul acestui proiect, pe 18 aprilie, la Isaccea, în judeţul Tulcea, a avut loc o activitate de repopulare a Dunării cu sturioni, mai exact cu nisetru: “Evenimentul care a avut loc a fost mai mult demonstrativ, nu neapărat de reînlocuire a specimenelor pe care nu le mai avem. Au fost eliberaţi în jur de 1500 de pui de sturioni, care au fost marcaţi şi care vor fi monitorizaţi pentru a se vedea cum anume se comportă din Dunăre până în Marea Neagră, dar şi în Marea Neagră cât vor rămâne probabil la locurile de hrănire. Repopulări vor fi şi în Ungaria cu un număr mic de sturioni, care vor fi urmăriţi să se vadă cum se comportă, iar cele două repopulări vor fi reluate şi în anul următor”.



    În România sunt şi ferme specializate în creşterea şi reproducerea sturionilor. Un kg ajunge la 45 de lei ( 9,5 euro) iar caviarul costă între 600 (127,6 euro) şi 1000 de lei (212,7 euro) suta de grame.