Ninti tra s’vearsă tru Aamarea Lae, Dunărea, ţi easti doilu arău ca lundzime ditu Europa, andreadzi ună di nai muşeati delti ditu lume. Până la thimilliusearia aliştei creaţii, Dunărea treaţi prit 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Declarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante destinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferăllei Delta ali Dună, obiectiv de mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ancurpilleadză și complexul lagunar Razem-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaþă de 580 de ñilli de ictări. Delta fitrusi anamisa di ateali trei brațe ale Dună: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzime de 120 de km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudic braț – Sfântu Gheorghe (aproape 70 de kilometri lundzime), da izini maş ti practicarea a navigației fluviale. Brațlu di mesi, Sulina, tru lundzime de 64 de kilometri, fu preferat, tru dupu niscănti studii ale Comisiei Europene a Dunăllei ti navigația a vasilor maritime, lucru ţi feaţi tra s’hibă znuiti niscănti aşutături și ahăndusearea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei cu pamporili maritime pe Dunăre dusi la creastirea a rolui economic a căsăbălui Sulina, ţi easti aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma estic căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubukisiti momente, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulate și 22 de comunități etniţi. Mărturii a aluştui tricutu suntu băseriţli și keţarli funerari ditu mirminţălli veclli a căsăbălui, farlu veclliu și pălatea ali Comisie Europeană a Dunăllei.
Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună destinaţie uidisită potrivită tră un turism specializat, cum turismul ştiinţific, turismul de aventură, agroturismul, turismul cultural şi educaţional. Bitisita a vearăllei şi protili dzăli di toamnă aduc ună alăxeari a profilului turistului cari viziteadză Delta a Dunăllei. Aţelli cari tru kiro di veara viniră tră să s’discurmă alasă loclu a aţiloru cari yinu s’mutrească ndridzerli ţi li fac pulli tra s’migreadză, ama şi giundzearea a aţiloru cari yin tră irnaticu. Apele lacurilor şi canalelor deltei suntu multu scădzute di itia a xerillei ditu tutu bazinlu a Dunăllei. Aestu lucru putură di lu vidzură tuţ aţelli cari vizitară Delta a Dunăllei tru aestă veară, inclusiv tru zona a lacurilor ţi suntu la sud andicra di ateali trei braţe a Dunăllei.
Un loc ţi nu ş-ari preacllea tru Delta a Dunăllei easti Gura Portiţei, ună fostă cali de comunicari, cari, până tru añilli 1970, fu ncllisă tra s’ñicureadză salinitatea apăllei lacurlor pi cari autorităţli comuniste ditu aţea perioadă le vrea alăxiti babageani bazine piscicole. Nica şi după ncllidearea a ligăturăllei baltăllei Goloviţa cu Amarea Lae, Gura Portiței armasi ună muşuteaţă tră aţelli cari vrea tra s’treacă vacanța tru un locu isihu. Ningă cherhanaua ţi easti ninga ñica cumată di arină, largă di 40 … 60 de meatri, cari u amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei Golovița fu andreaptă, tut tru añilli 70, un camping, cu căsiki construite pe sturi. Di atumţea, confortul ahărdzitu ti turişti criscu, iara Gura Portiței armasi una ditu aţeali nai ma afiriti destinații turistiţi de pi litoralu românesc. Aoa lu andămusimu Codruț Cursaru, șeful recepției complexului turistic tru cari tuti casili, tru albu și ñirlă și anvăliti cu călami, tiñisescu arhitectura tradițională a Deltei Dunăllei.
“Aestu loc easti niheamă altă turlie andicra di litoralu românesc. Prota ş-prota nu ari călbălăkea ţi u videţ tru sudul litoralului. Lumea cari yine aoa caftă isihia și atumţea s’ndzimineadză ti anami cu zona. Ari gioñ cari yin cu bicicletele, cari minduescu că de 10 ani fac câte un tur ditu aestu cu bicicleta. Dealihea aesti ună zonă cabaia greauă anamsia di Periboina și Gura Portiței, vără 10 kilometri, ama aravdă tra s-u treacă, s’agiungă aoa, să s’isihăsească. Cu bicicleta yin pi la Vadu, trecu ecluza de la Periboina și arm4tusiţ cu multă arăvdari pot s’agiungă aoa. Cu aftukina easti exclus, nu ari izini vărnu. Easti zonă strict protejată. Avem maş tractcăsăbăele pi cari li ufilisimu ti născărseari și atelli de la poliția de sinuru au nica dauă aftukinati cu cari veaglle zona. Majoritatea de la Jurilovca s’ambarcă. Călătoria faţi vără 30 de minute și s’faţi cu șalupa rapidă di itia că estan, di itia a xerillei, apili suntu multu ñiţ. Nica yinu și ditu zona Dranov, Dunavăț. trecu Razelmul și agiung la Gura Portiței.”
Tru kirolu di treaţiri a lacurilor, ditu localităţile ţi suntu tru mealu vestic şi nordic a lacurilor ditu Delta Dunăllei vizitatorii pot să s’hărsească cu mulţamea di pulli, aşi cum nă spusi Codruț Cursaru :
“Prota ş-prota, pilicani, lebede, ama, tru añilli ditu soni să știț că ari criscută numirlu a di șacali, ca ti ciudie tră noi. Cându yinimu primuveara tra s’ndridzemu sezonul, lli-avdzămu noapti de noapti, şi interesant, de vără 6-7 ani avem ună ñiică cum să-lli dzăcu? Nu știu! Herghelie de calli easti dip multu ti spuneari, că suntu canda și acasă aoa la noi, calli ayri cari s-ampărţără di aţelli ditu zona Perișor și viniră, migrară cătă Gura Portiței.”
Vacanţa tru Delta Dunăllei nu poate s’hibă completă tră vizitatorii cari nu digustă preparatele culinari tradiţionale, nai ma multi ditu aestea valorificânda alimentul de bază a bănătorloru, pesculu. Tră vigllearea a sturionilor, România ari interdzăsă, aoa şi cama di 10 ani, pescuitlu aluştoru, ama tru Delta Dunăllei pot s’hibă servite măcări ditu Sturion de acvacultură. La Gura Portiţ4llei lu andămusimu pi Nae Parpală, un somelier cu multă şteari şi tru atea ţi mutreaşti măyirgiria ditu pescu, nica şi a sturionilor:
“Un sturion, ma s’lu adrămu pi geamalu, el nu lipseaşti s’şeadă ma multu de 3 minute pi ună parte, trei minute pi alantă parte. Easti cata idyea cum mușclliulu di vită. Și atumţea easti suculent și multu bunu. Va să zburăscu ti un sote de sturion, anubilat cu vodcă. S’llia 250 de grami de sturion, s’tallie julien, ahoryea, s’faţi, s’kiseadză allilu, s’andreadzi mărarlu, umtul și vodcă. După ţi s’bagă niheamă tru tiyani, s’bagă allilu, nu-lu alăsăm să s’maronească. Băgămu niheamă yinu alb. După ţi băgămu yinu alb, băgămu sturionlu tălliat julien și după ţi băgămu sturionlu tăllieatu julien, alăsăm să s’ñicureadză niheamă soslu ditu sturion și deapoa băgămu vodcă. După ţi băgămu vodcă, după ţi flambăm sturionlu, băgămu măraru și cata aesta easti. “
Delta Dunăllei s’ndreadzi tră toamnă. Apili a lacurilor suntu multu scădzute, iara pi ţer pot s’hibă vidzuţ pulilli cari s’ndreagu ti s’migreadză și cari ș-anveață pulli s’azboairă tru parei. Tu kirolu anda temperaturli vas ă scadă, Delta Dunăllei ahurheaşti s’hibă vizitată de pulli ditu locărli arctiţi. Născănti şedu maş cât să s’arihătipsească niheamă ninti tra s’ducă ma largu călătoria cătă văsiliile caldi, kiro tru cari alti armân aoa tru tut kirolu di iarna.
Autoru: Stefan Baciu
Armânipsearea: Taşcu Lala
