Radio România Internațional

Tag: SUA

  • Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Nai mai marli portu fluvial românescu, ți ari ș-alti hâiri icunomiți, easti bâgatu aproapea di sinurlu cu Ripublica Moldova şi Ucraina, câsâbă universitaru -, Galaţiul graviteazâ, di dzăț di añi, anvârliga di combinatlu siderurghic. Elu easti nai ma marli ditu vâsilie.

    Uzina fu dișcllisâ tu 1966 și şasi añi ma amânatu avea cama di 50 di ñilli di lucrâtori. Un studiu ditu 2011 scutea tu migdani că douâ treimi ditu oamiñilli di Galațiului lucrarâ i nica lucreadzâ tu combinat i tu făbrițli ți au ligâturâ cu elu. Bași ș-pareia di fotbal fanion a câsâbălui ș-a giudeţlui, campioanâ ali Românie aoa și 14 añi u ari numa Oţelul (Cilekea). Dupâ câdearea ali dictaturâ comunistâ, combinatlu fu privatizat. Adzâ easti proprietatea ali Liberty Housi Group, adratu di britaniclu cu zârțiñi indiani Sanjeev Gupta. Și dukeaști cabaia criza gheneralâ ditu industria ivropeanâ ți hârgiuiaști energhie.

    Ñiercuri, dzăț di lucrâtori ditu combinatlu Liberty Galaţi feațirâ protesti, nihârsiț di amânarea di pâlteari a tiñiiloru di cathi mesu ș-a altoru ândrepturi. Combinatlu nu mata ari activitati di nauâ meși, iara cumândâsearea a lui lo, tu instanţâ, izinea ti proțedura di concordat preventiv, ți u alasâ s-amânâ patru meși executarea zorlea ditu partea a creditorilor. Tora di oarâ, siderurgişțâlli gălăţeñi nu suntu pufisiț s-ankiseascâ unâ grevâ gheneralâ şi dzâcu că nica aşteaptâ limbidzări ditu partea a cumândâsearillei a combinatlui.

    Ivroparlamentarlu PSD Dan Nica, ți șadi di 40 di añi Galaţi, feați tâmbihi ti piriclliulu di âncllideari a combinatlui, ațea ți va s-alasâ fârâ pâradz ñilli di tăifuri:

    „Industria ivropeanâ easti tu unâ catastisi lai ași cumu nu ari futâ canâoarâ. Combinatlu di Galaţi easti tu mari piriclliu ta-și dânâseascâ lucurlu, iara dzăț di ñillii di oamiñi va-și kearâ lucurlu. Idyealui easti ș-ti industria a aluminiului, idyealui ș-ti industria a cimentului, ti industria a ângrâşâmintilor kimiți, di cara nu putumu s-lomu misurli di cari eara ananghi: pâhadz mări la energhie, importuri ditu vâsilii ți s-hibâ anaparti di Uniunea Ivropeanâ ți suntu adrati cu siligheri mări di bioxidu di carbon ş-ți aputursirâ pâzarea ali Uniuni Ivropeanâ, xikea di finanţari ditu ițido izvuru, programi ivropeani, Banca Ivropeanâ di Investiţii cari nu va ta s-da pâradz ti tuti aesti programi.”

    Ma multu, dzâcu experţâlli, criștearea a taxilor americani la importurli di cileki va s-agudeascâ multu industria siderurghicâ ditu Uniunea Ivropeanâ, tamamu ș-România. Ivrodeputatlu UDMR Iuliu Winkler:

    „Ma s-minduimu că adâvgămu 25% ți yinu pisti hărgili di arada, atumțea, dealihea, va s-facâ ma ahândoasâ criza tu cari easti industria a cilekillei emu tu Uniunea Ivropeanâ, emu tu Românie, di cara ari unâ crizâ ți yini, prota ș-prota ditu pâhălu a energhielli. Energhia easti di vârâ trei ori mai scumpâ tu Ivropa di Statili Uniti ş-aesta aspardzi tutâ minduita di antrițeari ivropeanâ”.

    România easti treilu exportator ivropean di cileki câtrâ Statili Uniti şi, deadunu cu Ghirmânia, protlu exportator di aluminiu.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europâ
    Alidzerli parlamentari scoasirâ tu migdani, estanu, criștearea a partidilor di ndreapta naționalistâ i radicalâ tu vâsilii cata cumu Frânția, Ghirmânia, Belgia, Afstria, Olanda ș-Italia. Tu bitisita a meslui sumedru, tu Afstrii, Parlamentul aleapsi ti prota oarâ tu frâmtea a lui un politițianu di extremâ-ndreapta, dupâ azvindzearea istoricâ ali formațiuni a lui – Partia a Libirtatillei – la leghislativili ditu yizmâciuni. Tu Frânție, unu frontu ripublicanu adratu ti alidzerli leghislativi antițipati di aestâ vearâ putu s-dânâseascâ agiundzearea la puteari a partillei naționalistâ Adunarea Naționalâ (Rassemblement National), ama, di cara nu avu unâ majoritati s-feați, di atumțea, unâ misu-permanentâ crizâ politicâ. Iara, tu yizmâciuni, formațiunea Alternativa ti Ghirmânie (AFD), ți easti contra a migraţillei, amintă ti prota oarâ unu scrutinu reghionalu ș-avu scoruri mări istoriți tu alti dauâ. Pi aestâ halâ, eurodeputațlli vulusirâ, tu 27 di brumaru, unâ nauâ Comisie Europeanâ. Executivlu ali Uniuni Europeanâ ș-ahurhi lucurlu tu 1 di andreu, iara prezidenta Ursula von der Leyen, ți easti la doilu mandatu, tâxi mări proiecti tu protili 100 di dzâli.

    Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ
    Ripublicanlu Donald Trump amintă, tu 5 di brumaru, alidzerli prezidențiali ditu Statili Unite ali Americâ, avândalui ași doilu mandat la Casâ Albâ, bircheavis ali unâ turnari politicâ ti anami. Tu 2016, el avu unâ anâchiseari-surprizâ dinintea ali dimucratâ Hillary Clinton, ți eara ma vrutâ tu sondajili ditu ațelu chiro. Estanu, elu u azvinsi Kamala Harris, propulsatâ, tu meslu alunaru, di Partia Dimucratâ ți eara tu zori, dupâ trâdzearea ditu astrițeari a prezidentului octogenar, Joe Biden. A că sondajili spunea unâ alumtâ multu streasâ anamisa di Donald Trump și Kamala Harris, ripublicanlu amintă ațeali șapti stati iu alumta eara cama apreasâ. Tu ilichie di 78 di añi, Donald Trump – a curi campanie electoralâ avu dauâ tentativi di asasinat contra a lui, patru inculpări ș-unâ condamnari penalâ – va s-hibâ bâgatu pi thesi tu 20 di yinaru 2025.

    Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina
    Tu Arusie, Vladimir Putin ș-ahurhi, tu meslu cirișaru, țințilu mandat di prezidentu, di cara amintă alidzerli, alidzeri luyursiti di Ocțidentu ca hiindalui falsi. Ma ninti, tu meslu șcurtu, opozantulu a lui multu cânâscutu, Alexei Navalnîi, tu ilichie di 47 di añi, avea moartâ dinapandica, tu unâ catastisi nilimbidâ, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, iu eara ancllisu, taha, ti pideapsa di extremismu. Tu aestu chiro, Ucraina, aputursitâ di Arusie tu meslu șcurtu 2022 anchisi tu veara 2024 unâ atacâ-surprizâ tu reghiunea aruseascâ Kursk di la sinuru. Tu brumaru, Kievlu filisi, ti prota oarâ, pi locu arusescu, racheti americani ș-britaniți cu aradzâ lungâ di acțiuni, dupâ ți Washingtonlu și Londra furâ di câbuli cu ahtari lucru. Moscova apândâsi pritu agudearea ali Ucrainâ cu unâ rachetâ balisticâ cu aradzâ di acțiuni di mesi, nai ma moderna, fârâ vârâi/furtie nuclearâ și tâxi că va s-facâ ș-alti ahtări atacuri, maca Ucraina va s-agudeascâ ma largu Arusia cu racheti ocțidentali. Vladimir Putin dzâsi că poati s-filiseascâ și armâ nuclearâ.

    Polimu ș-tu Orientul di Mesi
    Israelul ș-duți ma largu ofensiva militarâ contra alu Hamas tu Cumata Gaza, dupâ ataca, ți nu s-ari faptâ ma ninti ali tâburi islamistâ palestinianâ pi teritoriul israelian ditu sumedru 2023. Estanu, ma mulțâ lideri di simasie a Hamas-lui furâ vâtâmaț, maxus caplu a minarillei, Ismail Haniyeh, tu meslu alunaru, Teheran. Pâzârâpserli ti dânâsearea a foclui armasirâ fârâ canâ hâiri, iara teritoriul palestinian – iu murirâ cama di 44 di ñilli di oamiñi, ma mulțâ țivili – s-duți ninti tu unâ catastisi lai di crizâ umanitarâ. Dupâ unu anu di alumti la sinuru cu libanezilli ditu Hezbollah – soțlli alu Hamas andrupâț di Iran, ascherea israelianâ anchisi, tu yizmâciuni, bombardamenti contra a minarillei islamistâ tu notlu, apirita și nchearea a Libanlui, cata cumu ș-tu reghiunea ali capitalâ Beirut. Tut Israelul anchisi ș-unâ ofensivâ terestrâ contra a zonâllei di influențâ Hezbollah ditu notlu a Libanlui. Apandisi ti vâtâmarea a liderlui Hezbollah, Hassan Nasrallah, tu Beirut, tu meslu yizmâciuni, cata cumu și ma ninti, a liderlui Hamas, Ismail Haniyeh, Iranlu pitricu ș-elu suti di racheti contra a Israelului, ți apândâsi cu aminări pi bazi militari iraniani, lucru ți nâ feați s-adunămu gailé că ceamauna reghionalâ va s-tindâ ș-tu alti locuri. Ș-ta s-hibâ ndreptu lucrulu tu zonâ/nai, câtâ inșita a anlui, tu Siria, unâ ofensivâ a zurbadzllor cumândâsiț di islamişțâ radicali lu feațirâ s-fugâ prezidentul Bashar al-Assad ş-ași s-bitisi reghimlu di ținți dețenii a partidlui Baas.

    Condiții meteorologhiți extremi
    Câroarea și xerea, di-unâ parti, ploiurli catastrofali, di altâ parti, agudirâ loclu ș-estanu. Unu atlasu mondialu tipusitu di ONU scoati tu migdani că episoadi di xeri-recordu suntu unu lucru ți va s-facâ di arada di aoa ș-ânclo. Tu idyiul chiro, mări nicări agudirâ multi reghiuni tu lumi. Tu Europa, not-apirita ali Spanie avu, toamna aesta, nicări istoriți. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, 230 di oamiñi murirâ, ditu cari 222 mași tu naia Valencia. Oamiñilli zñpsiț, mași deaspir, câtâyursirâ turlia slabâ a autoritățloru ți lâ deadirâ amânat hâbari a oamiñiloru ti taxiratea ți va s-facâ, ama ș-agiutoarili, iarapoi, amânarâ s-yinâ.

    Agiocurli Olimpiți di Paris
    2024 fu ș-anlu ali ediție 33 a Agiocurli Olimpiți di vearâ, nai ma marli evenimentu multi-sportivu andreptu unâ oarâ tu patru añi. Astrițearea s-feați Paris, dupâ unâ țeremonie di dișcllideari pi arâulu Sena ți, câtâ sâltânati avu, ahât câtâyursitâ fu. Dupâ ți fu nicuchira a Olimpiadiloru ditu 1900 și 1924, capitala frânțeascâ agiumsi doilu câsâbă, dupâ Londra, ți andreapsi aesti Agiocuri di vearâ di trei ori. Tut Paris, tu 7 di andreu, lideri mondiali, ama și oamiñi di arada loarâ parti la țeremonia di dișcllideari diznău ali fanuminâ catedralâ Notre-Dame, monumentu gotic, di cara fu mirimitipsit dupâ unu focu ți avea adratâ multâ zñie, aoa ș-5 añi.

    Lumea easti ma oarfânâ fârâ…
    Nu putemu s-bitisitu evenimentili externi a anlui fârâ s-aduțemu aminti că, tu 2024, nâ alâsămu sânâtatea di la actorilli cu anami internaționalâ Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland i Maggie Smith, di la scriitorlu Ismail Kadare, di la cântâtoarea Françoise Hardy i di la cântâtorlu, compozitorlu Quincy Jones.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    România umplu tuti condițiili/câvulili/sinfuniili tehniți ta s-facâ parti ditu programlu „Visa Waiver”, iara proțlli româñi va s-poatâ s-urdinâ maș cu paşaportea tu SUA, vahi tu prota parti a anlui ți yini. Hâbarea fu faptâ di ambasadorlu ali Românie Washington, Andrei Muraru, pi unu singiru di suțializari.

    Andrei Muraru: S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti ș-fu adratâ ș-ațea dit soni câvuli/sinfunii ți lli-avea armasâ ali România. Siyura, aştiptăm unâ apandisi bunâ di la partenerilli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estanu, cata cum ș-pi trend-ul vârtos discriscâtor dit añilli di ma nâpoi, easti că România scâdzu sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunuşteari ali unâ solidaritati ți nu poati s-alâxeascâ anamisa di româñi ş-americañi.

    România ari nica te-adrari jgllioati di simasie, tu meșlli ți yinu, ta s-poatâ s-hibâ dealihea aprukeatâ mirakea a llei ta s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi tu arada a lui, ambasadorlu a Statilor Uniti, Bucureşti, Kathleen Kavalec. Adâvgă că tu aestâ toamnâ va s-facâ ș-alti consultări anamisa di dauli guverni ti mutrearea a aderarillei ali Românie la unu singiru di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Kathleen Kavalec: Maca Kivernisea a Statilor Uniti va s-llia unâ apofasi bunâ ta s-aproaki România tu programlu a llei di scuteari a vizilor, pruvidemu că va s-facâ unâ andridzeari cu mengâ ş-va s-hibâ scoasi tu padi hâbărli publiți ninti ta s-hibâ bâgati tu practichie ițido câftari actualâ di vizâ. Datili tu ți mutreaști rata di niaprukeari a vizilor ti tuţ ți vor ahtari lucru suntu di-arada scoasi tu migdani nai ma amânatu tu meslu yinaru. Maca tuti câvulili/sinfuniili ti andridzeari s-facu cu sucțesu/hâiri, programlu poati s-hibâ bâgatu tu practikie tu 2025.

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu tâxi că, dupâ andamusea ți u avu București cu diplomatlu  americanu, executivlu va s-armânâ tutu ahâtu di implicat ta s-hibâ adrati jgllioatili proțedurali di cari easti ananghi ta s-hibâ aprukeatâ România tu programlu Visa Waiver. Di pțân kiro, ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu, cundille, tu arada a andamusilor ți li avu New York, tu marja a Adunarillei Gheneralâ ali ONU, simasia ahoryea ti aprukearea ali Românie la programu ș-dâdea hâbarea că apruke semnali pozitivi ti lucurlu aestu.

    Tu aestu contextu, șefa ali diplomaţie dzâsi că fu unu copusu di echipâ ți lipseaști ama dusu ma largu pânâ va s-umplem scupadzlli. Aduțem aminti că Kivernisea ali Românie ș-llia borgea s-umplâ criteriili tehniți di aderari la programlu Visa Waiver pânâ tu 30 di yizmâciuni 2024. Programlu lâ da a țetăţeñilor a vâsiliilor aprukeati s-urdinâ fârâ vizâ tu America ti un kiro di pânâ di 90 di dzâli, tu scopo turistic i di emburlâki.

     

     

     

    Autori: Daniela Budu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • NATO 75

    NATO 75

    Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota alianță militară la cari SUA loa parti tu kiro di irine, NATO fu thimilliusită căndu ună nauă turlie di polimu părea că ahurheaşti, tru muabetea ti năili ecuații di echilibru a putearillei tru plan internațional. Eara spus cu numa di Polimu Araţi ama scânteallili ţi putea s’nkisească cu ună nauă ceamaună mondiala alăncea iuţido tu lumi. Avea nkisită Criza a Berlinlui, prota ceamaună salami anamisa di aţelli di ma ninti aliaț, ankisită clasică di la un conflictu ideologhic faptu tru spațlu a fostului inamic ghirman, tora aputrusitu di aliaț. Ună apunti aeriană aproviziona Berlinlu, eara thimilliusitu cratlu Israel, dupu ună rezoluții a nauăllei alăncită Organizații a Națiunilor Unite.

    Planlu Marshall nsimna și el ahăndoasa ampărţari anamisa di aţeali dauă poluri mondiale di puteari, acă ş-pripunea s’ndrupască Europa cu gaeretea di reconstrucție postbelică. Comuniștilli chinezi s’aprukea di victoria cari, tamamu tru 1949, îlli făţea stăpâñi pi nai ma populată văsilie ditu lumi. Prinţipiul apufusitu di NATO faţi ditu eventuala atacă contra a unlui di tu statili membri ună atacă contra a tutăloru membrilor. A văsiliiloru cari avea simnată inițiativă priankisită a NATO, Tratatlu di Bruxelles, lă si adăvgară şi altili aşi că, tru apriiuru 1949, di debut, văsiliili membri ali NATO era SUA și Canada, ditu nordulu ali Americă, și statili di tu ascăpitata ali Europă Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia. Mutu ayoñea ahurhi tindearea ali Organizație cari kiverniseaşti Tratatlu a Atlanticlui di Nordu, simnatu Washington tru 1949. Tru 1952, pritu aderarea a niscăntoru văsilii cu un conflictu di multi seculi anamisa di eali, Gărţia și Turchia, NATO agiundzi s’aibă idyiulu sinuru cu URSS.

    Aderarea ali Ghirmănie Federală la NATO, tru 1955, îlli faţi pi sovietiţ s’thimilliusească şi elli ună idyea organizație, tut di securitate colectivă militară, număsită idyealui, Tratatlu di Varșovia. Prota yiurtuseari a unei decadi u află duñeaua ampărţătă inclusiv tru ligătură cu aflarea şi călcarea a Cosmoslui. Tru Cuba, reghimlu al Fidel Castro agiundzea la puteari ti un lungu kiro. Tru 1969, Neil Armstrong agiundzi pi Lună iarapoi armatili a văsiliiloru a Tratatlui di Varșovia agiungu Praga, acă numata eara primveara. S’agiundzi pi ună mari criză, inclusiv morală.

    Dupu 30 di añi, tru 1979, Uniunea Sovietică aputruseaşti Afganistanlu, di nkiseaşti un conflictu cari nu s-bitisi niţi adză. Tru 1989, căndu NATO umplea patru dekenii di existență, comunismul cadi ca un dominou, tru estul ali Europă. Tu bitisita-a anlui, regimlu comunistu avea kirută ditu tuti văsiliili a Tratatlui ncuntratu, atelu di Varșovia. Dealihea, cu excepția a URSS, cari vrea si s’ampartă didipu maş dupu doi añi ma amănatu. Calea ţi va u nkisească aesti văsilii, fosti comuniste, duţi cătă NATO și cătă Comunitățli Europeane, Uniunea Europiană di ma amănatu.

    Dupu 50 di ani, tru 1999, protili văsilii fost comuniste suntu aprukeati ufiţialu tru NATO. Easti zborlu di Polonia, Ungaria și Cehia. Dupu un mesu, NATO ankiseaşti cu bombardamente greale contra ali Iugoslavie, tru forma a llei di atumţea. Cu xikea di vulă băgată di ONU, acțiunea NATO eara spusă că asiguripseaşti protecția populației di orighine albaneză ditu Kosovo, provinţie ali Iugoslavie di atumţea. 25 di añi ma amănatu, anda s’umplea trei cirecuri di secol di existență, NATO easti unâ alianțâ tut ma vârtoasâ, aducândalui ningâ ea nu ma pţânu di 32 di membri.

    Neise, polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina easti amprotusa tu agenda di securitati a duñeauăllei, tru cari NATO ari un rolu maxus. Semnu di semnu tră actualitatea a scupolui ti cari s’thimilliusi NATO aoa şi 75 di ani easti aderarea toa ayoñea a dauă state scandinave, Suedia și Finlanda, cari promova neutralitatea armată ama akicăsiră că viţinata cu ună Rusie tut ma fuviroasă caftă apofasi limbidz tru aeestă nooimă, dimi aderarea la organizația colectivă di apărare a Tratatlui Atlanticlui di Nordu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala