Radio România Internațional

Tag: subscriptie publica

  • România cumpără o operă de Brâncuşi

    România cumpără o operă de Brâncuşi

    Statul român va achiziţiona Cuminţenia
    pământului, opera celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, care va fi expusă la Muzeul Satului din Bucureşti. Preţul de achiziţie al sculpturii este de 11
    milioane de euro, din care, iniţial, statul anunţase că va plăti 5 milioane de
    euro, iar pentru restul de 6 milioane a lansat o subscripţie publică.

    Miercuri,
    Guvernul de la Bucureşti a decis că perioada de subscripţie publică nu va fi prelungită, iar diferenţa
    dintre cele 6 milioane, care urma să fie obţinută din contribuţii voluntare şi
    suma de 1,2 milioane de euro, cât s-a donat până la 30 septembrie, să fie
    alocată din bugetul Ministerului Culturii. Executivul urmează,
    acum, să plătească aproape 10 milioane de euro pentru ca opera de artă, aflată
    într-o colecţie particulară din România, să intre în posesia Statului.

    Ministrul culturii, Corina Şuteu, a declarat pentru Radio România
    Actualităţi că subscripţia publică
    iniţiată de Guvern pentru achiziţionarea ‘Cuminţeniei Pământului’ este unul
    dintre cele mai originale modele propuse în momentul acesta într-o ţară
    europeană.
    Corina Şuteu: Ceea ce este important este ca această încheiere a
    subscripţiei publice să deschidă în realitate oportunitatea constituirii unui
    fond de achiziţii publice pentru cultură, fond care să fie, de fapt, dedicat
    unor achiziţii la care să participe şi donatori privaţi. Deci, este un model
    mixt de achiziţie, foarte original pentru un stat european, şi care iarăşi
    deschide oportunitatea constituirii unor asemenea modele în care individul, dar
    şi statul să poată participa împreună la consolidarea patrimoniului naţional.

    O serie de organizaţii non-guvernamentale, instituţii publice de cultură,
    artişti, operatori publici şi privaţi s-au alăturat campaniei într-o
    solidaritate fără precedent în România ultimelor decenii. Campania, a mai spus Corina Şuteu, este şi un exemplu de
    debirocratizare a actului cultural, de deschidere către marele public pentru
    realizarea unui proiect de importanţă naţională.Guvernul a decis, miercuri, constituirea Fondului Brâncuşi destinat atragerii de resurse
    financiare pe care statul le va folosi pentru cumpărarea altor opere de artă ce
    aparţin patrimoniului cultural naţional. Fondul
    va fi finanţat prin donaţii, sponsorizări şi de la bugetul de stat.

    Critic
    constant al acţiunilor întreprinse de guvernul tehnocrat, PSD consideră că
    subscripţia publică pentru cumpărarea Cuminţeniei pământului a fost un eşec.
    Social – democraţii cer să fie făcute publice numele expertului care a stabilit
    preţul de achiziţie al operei la 11 milioane de euro, precum şi felul în care
    s-a aprobat cumpărarea statuii la această sumă. PSD susţine că o comisie
    înfiinţată anterior de Ministerul Culturii stabilise limita maximă de negociere
    a statului cu proprietarii la 5 milioane de euro.

  • Subscripţie publică pentru o sculptură de Brâncuşi

    Subscripţie publică pentru o sculptură de Brâncuşi

    Românii au ocazia să demonstreze că le pasă !Şi aceasta după ce ei
    nu au vrut, nu au ştiut sau nu au putut să protejeze şi să promoveze, de-a
    lungul anilor, la adevărata ei valoare moştenirea pe care celebrul lor
    compatriot, sculptorul Constantin Brâncuşi, a lăsat-o. Luni, la Bucureşti, a
    fost lansată oficial o subscripţie naţională pentru cumpărarea operei
    brâncuşiene Cuminţenia pământului.

    Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a făcut
    anunţul, precizând datele conturilor deschise la băncile partenere şi modalităţile
    prin care cetăţenii din ţară şi din diaspora, persoane fizice sau
    juridice, vor putea depune banii pentru ca sculptura să poată fi achiziţionată de la
    actualii proprietari. Vlad Alexandrescu: Noi am deschis
    conturile în euro, dolari şi, bineînţeles, în lei la Trezoreria Statului şi la încă
    şase bănci comerciale care au acceptat să lucreze cu noi fără niciun fel de
    comisioane. Băncile sunt: BCR, BRD – Société Générale, UniCredit Bank, Banca
    Transilvania, CEC Bank şi Raiffeisen Bank. Conturile sunt, deja, anunţate pe
    site-ul Ministerului Culturii şi sunt anunţate şi pe o pagină de Internet
    dedicată, pagina cuminteniapamantului.ro,
    implicată în toată campania de comunicare pe care o vom începe în curând.

    Subscripţia naţională a fost deschisă de însuşi ministrul Vlad Alexandrescu,
    care a depus – printr-un gest cu valoare de exemplu – primii 100 de euro. Este un efort naţional, o campanie pentru a pune ceva laolaltă, este vorba
    de a ne pune împreună toţi cetăţenii de bunăcredinţă, de bunăvoinţă, care vor să
    contribuie la acest scop unic, şi anume, de a ajuta Statul să păstreze în
    circuitul public această operă extraordinară a lui Brâncuşi. Este prima dată când
    se face aşa ceva, de a deschide o campanie naţională de subscripţie publică
    pentru un scop de identitate naţională şi de păstrare a patrimoniului cultural
    al acestei ţări în circuitul public.

    Tocmai pentru că demersul se
    constituie într-o premieră, el a generat controverse, nu puţine fiind vocile
    care au acuzat Statul de impotenţă. Din cele 11 milioane cât costă Cuminţenia
    pământului – sumă la care s-a ajuns după îndelungate negocieri cu proprietarii
    – de la buget vor fi scoase mai puţin de jumătate, adică 5 milioane. Restul de
    6 milioane ar urma să fie adunate, până pe 30 septembrie, de la români, astfel
    încât sculptura realizată în
    1907, în cea mai apreciată perioadă de creaţie a lui Constantin Brâncuşi, să le
    rămână lor.

    Până la urmă, mică sau mare, nu suma contează: valoarea lui
    Constantin Brâncuşi a fost demult stabilită pe piaţa internaţională. Este
    vorba, la ora actuală, de participarea românilor la recunoaşterea marelui lor
    compatriot, pe care defunctul regim comunist îl considera, cu numai câţiva zeci
    de ani în urmă, formalist şi decadent.

  • Subscripţie publică pentru opera lui Brâncuşi

    Subscripţie publică pentru opera lui Brâncuşi

    În 1886, sub sloganul Daţi un leu pentru Ateneu!, românii au
    strâns 500 de mii de lei-aur, sumă care, împreună cu alte donaţii, a făcut
    posibilă începerea lucrărilor la clădirea Ateneului Român din Bucureşti,
    clădire emblematică a capitalei. După 128 de ani, o iniţiativă similară vizează
    achiziţionarea uneia dintre capodoperele lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia
    Pământului. Operă de referinţă a sculptorului român, ea ar putea intra în
    proprietatea statului din toamnă. Aceasta cu condiţia ca, prin subscripţie publică să se strângă 6 milioane de euro – parte a sumei de 11
    milioane de euro convenită de guvernul român cu proprietarii statuii.

    Şeful
    executivului de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a precizat, într-o emisiune
    televizată, că lansarea subscripţiei publice pentru cumpărarea operei
    reprezintă un parteneriat între stat şi societate. Dacian Cioloş: Faptul
    că lansăm această subscripţie publică, o facem pentru că am vrea să ne asumăm
    împreună, statul împreună cu societatea, acest gest. Dacă nu se adună suma,
    înseamnă că împreună am decis să renunţăm. Va exista un document public cu
    istoricul lucrării, inclusiv din punct de vedere juridic, cu o transparenţă
    totală din acest punct de vedere, ca să eliminăm orice suspiciune, legată de orice
    alte interese.


    Pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi, statul român
    uzează de dreptul său de preempţiune.


    Invitat la Radio România, ministrul
    Culturii, Vlad Alexandrescu, a făcut câteva precizări: Nu există
    niciun ban care va fi câştigat de vreo companie privată de pe urma acestei
    operaţiuni, care trebuie să fie perfect transparentă şi se va încheia la data
    de 30 septembrie, deci până la 30 septembrie oamenii care doresc să contribuie
    la această achiziţie o vor putea face. Suma minimă este suma minimă. Dacă
    vrei să dai un leu, dai un leu, nu asta este problema. Ideea este că nu există
    nicio constrângere. Aceasta nu este o taxă, este o donaţie, pe care cineva
    poate să o facă sau nu o facă, dacă crede sau dacă nu crede în această
    iniţiativă, şi poporul român va avea ocazia să arate dacă crede şi el că merită
    ca această lucrare să rămână în circuitul public.


    Cred că valoarea
    excepţională a lucrării lui Brâncuşi stă în faptul că reprezintă o etapă
    decisivă în formarea lui, în expresia lui artistică. Valoarea Cuminţeniei
    Pământului stă în special în faptul că ea nu a mai fost replicată de
    Brâncuşi, câtă vreme Sărutul, de pildă, cunoaşte şase variante    ,
    a mai spus Vlad Alexandrescu.

  • Jurnal românesc – 1.04.2016

    Jurnal românesc – 1.04.2016

    Cetăţenii români care au reşedinţa în
    străinătate vor putea vota, prin corespondenţă, la alegerile parlamentare din
    toamnă, doar dacă se înscriu, începând
    cu 1 aprilie, în Registrul electoral. Ei au la dispoziţie, în acest scop, 90 de zile. Dacă data alegerilor
    va fi fixată undeva, la sfârşitul lunii noiembrie, sau la începutul
    lunii decembrie, atunci această perioadă se va încheia la sfârşitul lunii
    august sau la începutul lunii septembrie, iar
    recomandarea pentru
    cetăţenii români din străinătate este să utilizeze întreaga perioadă şi nu
    ultima parte, tocmai pentru ca autorităţile cu competenţe să aibă timpul
    necesar pentru a procesa cererile respective. După ce s-au înscris în Registrul
    electoral, cetăţenii români stabiliţi în străinătate pot cere înfiinţarea unor
    alte secţii de vot, mai aproape de casa lor, dar numai dacă se adună cel puţin o sută
    de cereri.




    Camera Deputaţilor a respins cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis prin care acesta şi-a exprimat dezacordul ca
    România să ofere Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Cu
    252 de voturi pentru, deputaţii au aprobat acordul privind asistenţa
    financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 euro, semnat la
    Chişinău, la 7 octombrie 2015, aşa cum a
    fost completat prin schimbul de scrisori între prim-miniştrii României şi
    Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din 5 februarie
    2016. Astfel, deputaţii au respins cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis,
    care a considerat inoportună acordarea unui împrumut Republicii Moldova, aflată
    în criză politică, la acel moment.




    Guvernul a aprobat o hotărâre prin care
    tichetele din programul de stimulare a înnoirii parcului auto Rabla vor putea
    fi folosite din 2015 pentru achiziţia unei maşini noi prin Prima Maşină -
    program cu rezultate sub aşteptări, pe care Executivul încearcă să îl facă mai atractiv. Prin acest
    program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale de 50% la
    contractarea creditelor pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui
    preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA.




    După ce guvernul a adoptat o ordonanţă de
    urgenţă pentru subscripţia publică a sumei de şase milioane de euro pentru ca
    România să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuşi – Cuminţenia
    Pământului, luna viitoare, Ministerul Culturii va deschide
    un cont la Trezorerie, iar banii vor putea fi donaţi, până pe data de 30 septembrie. În cazul
    în care suma echivalentă a şase milioane de euro se strânge mai repede,
    Ministerul Culturii va anunţa încetarea campaniei de subscripţie publică, dar, dacă banii nu se adună sau
    statul nu reuşeşte să cumpere, până la sfârşitul lunii
    octombrie, opera de artă Cuminţenia Pământului, statul va returna banii fiecărui
    donator, până la sfârşitul acestui an.






    Arena Naţională din capitala României este un stadion legal şi poate gazdui, de la 1 aprilie, meciuri de fotbal în
    condiţii de securitate, după ce municipalitatea a obţinut avizul pentru
    securitate la incendiu, informează un comunicat de presă al Primăriei
    Capitalei. Municipalitatea precizează că, până la sfârşitul lunii aprilie, va
    lua toate măsurile pentru ca Arena Naţională să beneficieze de un management performant.