Tag: substanţe psihoactive

  • Legea “2 Mai” a trecut de Camera Deputaților

    Legea “2 Mai” a trecut de Camera Deputaților

    Traficanţii de droguri de mare risc din România nu vor mai primi pedepse cu suspendare, iar tranzacționarea substanțelor psihoactive se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani. Noua Lege, cunoscută sub numele de “2 Mai”, elimină posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc şi a traficului internațional de droguri de mare risc.

     

    Actul normativ a fost inițiat în contextul accidentului provocat în vara anului trecut, în localitatea 2 Mai de pe litoralul românesc la Marea Neagră, când un băiat de 19 ani care conducea drogat a intrat cu mașina într-un grup de tineri și a ucis doi. În mașina sa, polițiștii au găsit, anterior, droguri.

     

    Inițiatorii proiectului sunt liberalii și ei spun că acesta este răspunsul față de creșterea infracțiunilor din sfera traficului de droguri. La rândul său, deputatul social-democrat Daniel Suciu afirmă că fenomenul consumului de droguri a fost ignorat multă vreme în România şi este nevoie de efortul conjugat al tuturor parlamentarilor pentru combaterea lui.

     

    Daniel Suciu: „În cluburi, în şcolile noastre, se consumă droguri. Tineri sunt trimişi săgeţi în licee ca să nenorocească alţi copii. Vom vota un proiect de lege ca să nu mai dăm posibilitatea nenorociţilor să primească condamnări cu suspendare.”

     

    Deputatul AUR, de opoziţie, Gianina Şerban a atras atenţia că este nevoie de măsuri suuplimentare pentru combaterea consumului şi traficului de droguri. Gianina Şerban :

    „Dacă vrem cu adevărat, pe lângă înăsprirea pedepselor, cu care, evident, suntem de acord, avem nevoie de scanere în frontiere, de centre de dezintoxicare, avem nevoie de centre de prevenţie, dacă vrem cu adevărat să-i ajutăm pe aceşti tineri dependenţi.”

     

    „Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi şi după să fii liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai”, susține ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Ea a precizat că, pe parcursul anului 2022, peste 800 de inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional).

     

    Dintre ei, circa jumătate au pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 47% instanțele au pronunțat hotărâri cu suspendare. În 2023, în primele 10 luni ale anului au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile. În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.

     

    Pe de altă parte, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive. Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale. Prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină mult mai atractive pentru tineri, inclusiv în România. Fără a intra sub incidența legii, aceste substanțe produc modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament și generează dependență.

     

  • Observatorul european pentru droguri și toxicomanie anunță capturi record de cocaină

    Observatorul european pentru droguri și toxicomanie anunță capturi record de cocaină

    Drogurile sunt peste tot. Orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi folosită ca drog. Iar toată lumea se poate confrunta, direct sau indirect, la un moment dat cu un comportament de tip dependență, cam așa a descris situația de pe piața ilegală a drogurilor din Uniune Alexis Goosdeel, directorul Observatorului european pentru droguri și toxicomanie.

    Tot el are și o explicație: Gândiți-vă doar cum arăta lumea cu doar 3 ani și jumătate în urmă, înainte de Covid 19, înainte de războiul din Ucraina, înainte de criza economică. Luați în calcul impactul tuturor acestor evenimente.

    Iar cel mai recent raport întocmit de organismul pe care îl conduce atrage atenţia asupra gamei largi de substanţe psihoactive disponibile pe piaţă, adesea cu un conţinut ridicat de ingrediente active şi un grad mare de puritate.

    Potrivit documentului, cocaina produsă în America de Sud ajunge în cantităţi mari în Europa prin porturi, ascunsă în containere, cu un total de peste 300 tone confiscate numai în 2021.

    Datele preliminare arată că anul trecut au fost interceptate 162 de tone numai în porturile Anvers (Belgia) şi Rotterdam (Olanda). Grupurile infracţionale organizate sunt interesate și porturi mai mici situate în alte ţări ale Uniunii, precum şi în statele învecinate.

    Pe de altă parte însă, indică raportul, sunt tot mai multe ateliere de fabricare a cocainei și pe teritoriul european: în 2021 au fost desfiinţate 34 de astfel de laboratoare, faţă de 23 în 2020.

    Canabisul rămâne însă de departe cel mai consumat drog din Uniune.

    În privința heroinei, aproape toată cantitatea consumată provine din Afganistan. Documentul întocmit de acest organism arată că războiul din Ucraina a perturbat logistica heroinei, care ajungea în Europa prin Asia Centrală, Caucaz şi… Marea Neagră, însă au fost găsite rapid noi rute.

    Spre deosebire de America de Nord, noile opioide sintetice (de exemplu, derivaţi de fentanil) joacă un rol relativ mic pe piaţa europeană a drogurilor. Totuși, în Olanda, notează raportul, are loc o creştere a consumului de ketamină, un analgezic folosit în scopuri recreative, în special de tineri.

    Drogurile nu sunt doar un pericol pentru sănătatea oamenilor. Sunt un risc pentru întreaga societate. Infractorii folosesc profitul obținut din traficul de droguri pentru a cumpăra oameni, ofițeri de poliție, putere, a ținut să avertizeze comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.


  • Raportul European privind drogurile în 2018

    Raportul European privind drogurile în 2018

    Observatorul European pentru
    Droguri şi Toxicomanie a prezentat luna
    trecută Raportul european privind drogurile 2018: tendințe și
    evoluții. Raportul se bazează pe o analiză amănunțită a datelor naționale și
    europene, şi evidențiază modele și probleme emergente în privinţa drogurilor
    din Europa. Conform raportului, pentru o gamă largă de substanțe, se observă
    creșterea nivelului producției de droguri. Progresele tehnologice facilitează
    această creştere și, de asemenea, conectează producătorii și consumatorii
    europeni de droguri la piețele globale prin intermediul internetului de
    suprafață și al rețelei darknet. Noile substanțe psihoactive disponibile pe
    piețele europene ale drogurilor continuă să provoace probleme de sănătate
    publică și să pună în dificultate factorii de decizie. Legislația recentă a
    Uniunii Europene a consolidat schimbul de informații privind noile substanțe
    care apar pe piață și a redus timpul necesar pentru evaluarea riscurilor și controlul
    acestor substanțe în Uniunea Europeană.

    Cu ocazia prezentării Raportului
    European privind drogurile 2018, Dimitris Avramopoulos, comisarul european însărcinat
    cu migrația, afacerile interne și cetățenia, a spus : Disponibilitatea
    drogurilor rămâne ridicată, iar producția de droguri în Europa crește. Problema
    drogurilor rămâne o amenințare importantă atât pentru sănătatea și securitatea
    cetățenilor, cât și pentru tinerii din Europa. În cursul anului 2017, 51 de noi
    substanțe au fost detectate pentru prima dată în Europa. Cifra este în scădere
    raportat la ultimii 5 ani și reprezintă un declin față de nivelurile de vârf de
    aproximativ 100 de identificări noi obținute în fiecare an, în 2014 și 2015. Un
    exemplu al aspectului global al problemei drogurilor este creșterea vânzarilor
    de droguri pe internet, atât pe website-urile dark – întunecate, cât şi pe site-urile
    de suprafaţă. Uniunea Europeană și statele membre vor continua să lucreze
    pentru combaterea problemei drogurilor, utilizând toate instrumentele de care
    dispun: legislație, acțiuni operaționale și discuții constructive cu țări terțe
    și dialoguri cu societatea civilă.