Tag: substante toxice

  • Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă

    Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă

    Începem astăzi Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă, eveniment anual organizat pe întreg cuprinsul Uniunii Europene pentru conştientizarea pericolelor la care ne expunem atunci când ne aflăm la lucru şi nu numai. Anul acesta, campania are drept temă gestionarea în siguranţă a substanţelor periculoase şi sunteţi invitaţi să vă implicaţi atât dumneavoastră, ca cetăţeni, cât şi guvernele şi companiile.

    În fiecare an, aproximativ 80.000 de muncitori europeni îşi pierd viaţa din cauza expunerii la substanţe periculoase la locul de muncă. Cele mai frecvente afecţiuni sunt cancerele, bolile respiratorii şi bolile de piele.

    De-a lungul timpului, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, numeroase activităţi de conştientizare au avut loc, însă victimele continuă să apară. De aceea, Uniunea Europeană – prin intermediul Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – a decretat, de astăzi şi până vineri, Săptămâna Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă, având drept temă anul acesta Gestionarea în Siguranţă a substanţelor Periculoase la locul de Muncă.

    Campania are drept obiective conştientizarea riscurilor de sănătate atunci când lucrăm cu substanţe toxice, cunoaşterea tipurilor de astfel de substanţe, importanţa cât mai multor acţiuni de evaluare a riscurilor specifice la diferitele locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, importanţa cunoaşterii legislaţiei în domeniu.


    Agenţia Europeană pune un accent aparte pe implicarea cât mai puternică a guvernelor, societăţii şi instituţiilor din statele membre pentru transmiterea unor mesaje cât mai convingătoare de conştientizare a riscurilor folosirii necorespunzătoare a acestor substanţe. De aceea, colaborează cu o vastă reţea de instituţii de nivel naţional, între care amintim Punctele Focale Naţionale, partenerii oficiali de campanii şi un grup de Ambasadori ai Reţelei Întreprinderilor Europene. Pentru România, Punctul Focal este Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Muncii ”Alexandru Darabont” din București, iar ambasadorul pentru ţara noastră al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă este Centrul de Transfer Tehnologic CENTI cu sediul în Cluj Napoca.

    Cetăţenii, instituţiile, companiile şi guvernele sunt puternic încurajate să se implice în această campanie. Puteţi face acest lucru fie prin difuzarea materialelor de campanie existente pe internet, fie prin organizarea de activități sau prin participarea companiilor la Premiile pentru bune practici. Organizațiile paneuropene şi internaționale pot deveni parteneri oficiali al campaniei, iar cele naţionale – parteneri de nivel naţional.

  • Starea pacienţilor răniţi în incendiul din clubul bucureştean

    Starea pacienţilor răniţi în incendiul din clubul bucureştean

    Bilanţul morţilor în urma incendiului de la finele lunii octombrie, de la clubul de rock Colectiv din Bucureşti, creşte de la o zi la alta. Numărul răniţilor din spitalele Capitalei a scăzut la aproximativ 70, dar dintre aceştia circa 20 sunt, în continuare, în stare critică şi gravă. 30 de persoane au fost transportate, inclusiv cu un avion al NATO, pentru a fi tratate în clinici din Israel, Belgia, Austria, Olanda, Marea Britanie sau Norvegia. Managerul Spitalului Universitar, Cătălin Cârstoiu, a explicat că unitatea pe care o conduce nu putea asigura tratamentul pacienţilor după depăşirea fazei acute, iar decizia de transfer peste hotare a fost cea corectă.



    Cătălin Cârstoiu: “Noi nu putem susţine aceşti pacienţi în faza post-acută, deci faza care începe de acum încolo. De aceea, cred că a fost decizia absolut corectă şi a survenit atunci când aceşti pacienţi au putut fi mutaţi de colo-colo. Gândiţi-vă că un singur transfer – dus în sala de operaţie şi întors din sala de operaţie – a unui astfel de pacient poate să genereze complicaţii.”



    Aflaţi la Bucureşti, medici din Germania şi Franţa evaluează pacienţii din spitalele româneşti şi decid eventuala lor mutare în unităţi medicale europene. Doctorul român Ciprian Isacu, stabilit în Hexagon, şef al Secţiei de Arşi de la Centrul Spitalicesc Universitar din Bordeaux, a apreciat că personalul medical din România a acţionat exact şi corect. În opinia sa, nu s-ar fi intervenit mai bine în Franţa, Belgia sau Anglia.



    Ciprian Isacu: “Spre surpriza mea, nu numai că nu avem lecţii de dat, însă mă întreb ce am fi făcut noi – reprezint un centru, poate cel mai mare din Franţa, dar sigur din sud-vestul Franţei – în faţa unei nenorociri de talia aceasta? Este o muncă de calitate, nu vă puteţi închipui. Din punct de vedere tehnic, sunt top; din punct de vedere uman, nimic de reproşat. Arsura este o patologie foarte complicată, poate cea mai grea şi cea mai scumpă. O zi de reanimare în străinătate costă peste 8.500 de euro. Deci, s-a acţionat ca la carte.”



    Toate persoanele decedate chiar în seara tragediei de la Colectiv aveau în sânge monoxid de carbon şi acid cianhidric în doză toxică, iar la o parte din victime, cărora le-au cedat sistemele respirator, cardiac şi renal, concentraţiile erau peste valorile letale – indică rezultatele analizelor efectuate de Institutul National de Medicină Legală din Bucureşti. Or, cum efectele toxice ale acestor substanţe se pot manifesta nu numai imediat, ci şi în timp, cei care au scăpat teferi din incendiu au fost sfătuiţi să îşi facă, totuşi, un control medical.

  • Provocări medicale după dezastrul din clubul bucureştean

    Provocări medicale după dezastrul din clubul bucureştean

    Amănunte cutremurătoare continuă să iasă la iveală după incendiul devastator de vineri seara, de la clubul de rock ’Colectiv’ din centrul Bucureştiului, produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. O echipă de la Universitatea Politehnică a stabilit compoziţia chimică emanată de materialele care au ars în club: o combinaţie de monoxid de carbon, acid cianhidric, cunoscut popular drept cianură, monoxid de azot, acid clorhidric şi alte substanţe toxice.



    O astfel de combinaţie de otrăvuri, cu greu şi-ar putea-o imagina cineva pentru o fiinţă umană — spune şeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la spitalul Floreasca, profesorul doctor Ioan Lascăr. În consecinţă, pentru medicii care îi tratează pe răniţi, provocarea este uriaşă. Ioan Lascăr:


    Arsurile aparente, deci cele de la suprafaţa corpului, în cea mai mare parte a lor nu generează un prognostic îngrijorător. Asocierea, însă, cu inhalarea de gaze cu toxicitatea menţionată, dar şi cu temperatura care a provocat arsuri la nivelul căilor respiratorii şi probabil al ţesutului pulmonar a generat acest tip de evoluţie cu totul şi cu totul imprevizibil şi nemaiîntâlnit.”



    Mulţi dintre tinerii arşi sunt internaţi la terapie intensivă în 12 spitale bucureştene, intubaţi şi ventilaţi mecanic. Directorul medical al Spitalului Universitar, Dragoş Daviţoiu, a explicat care este procedura pentru aceşti pacienţi: Medicii curanţi îi monitorizează şi etapizează tratamentul arsurilor, hotărăsc ce intervenţie chirurgicală se face, când se face, sunt pansaţi, sunt toaletizaţi, sunt trataţi, terapia de susţinere a funcţiilor vitale continuă fără oprire.”



    În zilele următoare, din cauza metabolizării produşilor toxici care vor ajunge în rinichi, unii ar putea avea nevoie de dializă. Vor fi făcute, totodată, şi transplanturi de piele. Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu: Există bancă de piele în România. În momentul de faţă, e o rezervă destul de importantă, care poate să acopere cererea de acum. Sunt, însă, şi foarte multe persoane care şi-au exprimat dorinţa de a dona. Evident că noi acceptăm orice ajutor, nu refuzăm pe nimeni.”



    În sprijinul cadrelor medicale române, care s-au mobilizat exemplar pentru a-i salva pe răniţi, au venit colegi din Israel şi Franţa, care au recunoscut că nu s-au mai confruntat niciodată în cariera lor cu ceva similar. Profesor Marc Chaouat, secretar general al Societăţii franceze de studiere şi tratare a arsurilor, specializat în chirurgie plastică reparatorie şi estetică: Este o situaţie excepţională extrem de rar întâlnită. Am o experienţă de 20 de ani în chirurgia arşilor, dar nu m-am confruntat cu aşa ceva. Nici cu un număr atât de mare de pacienţi care trebuie trataţi simultan.


    Autorităţi şi medici se tem că numărul deceselor va creşte semnificativ. Familiilor victimelor şi românilor, în general, nu le rămâne decât să se roage pentru viaţa lor.