Radio România Internațional

Tag: subventii

  • Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Agricultura este un domeniu economic important pentru statele
    UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii
    Agricole Comune. Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european
    de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea
    resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Performanța
    PAC depinde de importanța unei producții agricole comune
    puternice.

    Europarlamentarul român, Daniel Buda a declarat în cadrul Comisiei
    pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală că UE
    nu ar avea un sector agricol durabil fără un instrument PAC puternic,
    dar evident că există un impact diferit
    în funcție de nivelul subvențiilor care se dau în fiecare țară, pentru că,
    astăzi există un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii
    Europene, în condițiile în care fermierii au aceleași costuri de înființare a culturilor,
    indiferent că discutăm de state precum Franța, Germania, România sau Ungaria, iar
    prețurile sunt la fel. În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală europarlamentarul Daniel Buda, a precizat că este crucial ca toți
    fermierii din UE sa aibă parte de același nivel de subvenționare.




    Ne confruntăm astăzi cu o serie de provocări
    în sectorul agricol, plecând de la ceea ce înseamnă această provocare și anume
    importul de cereale din Ucraina în unele state, care creează perturbări majore
    în unele zone ale Uniunii Europene, până la ceea ce înseamnă nevoia de
    asigurare a securității alimentare la nivelul Uniunii Europene și, în același
    timp, și la nivelul întregului glob pământesc. Securitatea alimentară trebuie
    să fie văzută sub două aspecte, în primul rând cantitativ, dar, pe de altă
    parte, evident și din punct de vedere al accesibilității ca și preț, pentru că
    vedem că alimentele sunt din ce în ce mai scumpe și ele sunt inaccesibile chiar
    și pentru consumatorii din Uniunea Europeană. În
    mod paradoxal, vreau să vă spun că subvențiile cele mai mici în momentul de
    față se află în statele aflate în proximitatea războiului cu Ucraina, ceea ce
    creează dificultăți și mai mari și de aceea cred că ar fi o chestiune de
    politică, să asigurăm același nivel de
    subvenționare până în 2027 și să cerem consiliului să aibă în vedere ca în cadrul
    financiar multianual să prindă această prevedere.




  • România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    După o creştere majoră a preţurilor, care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, recent preţurile la electricitate şi gaze naturale au arătat semne de stabilizare, parţial în urma politicilor şi intervenţiilor guvernelor UE. Comparativ cu semestrul doi din 2021, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut semnificativ, de la 36% la 16%, iar la factura de gaze de la 27% la 14%, toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie. Aceste măsuri guvernamentale, deşi au redus preţurile energiei pentru consumatorii finali, reprezintă o povară pentru bugete.

    Astfel, în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, în 25 de state membre ale Uniunii Europene.

    Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în România (112%), Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%), iar cel mai redus în Luxemburg (3%), Austria şi Germania 4%, Polonia şi Bulgaria 5 la sută. În două ţări din blocul comunitar s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: în Olanda, care sprijină consumatorii cu sume forfetare şi reduceri de taxe, minus 7 la sută, şi în Malta, unde preţurile sunt reglementate, minus 3 la sută.

    Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici au fost în semestrul doi în Ungaria şi Bulgaria. Şi preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, cel mai mult în Cehia 231%, în România cu 165% şi în Letonia cu157%. Ungaria a avut şi la gaze cele mai mici preţuri, în timp ce Olanda le-a avut pe cele mai ridicate.


  • Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Accesul la fertilizanți
    reprezintă o problemă pentru fermierii europeni, iar dependenţa de
    îngrășămintele chimice din Rusia și Belarus, generează în prezent dificultăți în
    ceea ce privește securitatea alimentară. Problema disponibilităţii
    îngrăşăminteor în Uniunea Europeană a ajuns în atenţia parlamentarilor
    europeni, care au insistat asupra faptului că este nevoie de măsuri urgente. Cu
    această ocazie, Parlamentul European a solicitat Comisiei să ofere soluții pe
    termen scurt și lung pentru furnizarea de îngrășăminte. Fermierii trebuie să
    aibă acces la energie electrică, gaze naturale şi îngrășăminte la prețuri
    accesibile, dar și la surse financiare alternative.

    Despre implicaţiile crizei
    îngrăşămintelor în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni, a
    vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Tudor Ciuhodaru.


    Din punctul meu de
    vedere, astăzi avem două probleme extrem de importante: una care ține de
    sănătatea publică și cea care ține de securitatea europeană. Așa că trebuie să
    asigurăm hrană accesibilă pentru toți cetățenii Europei. Şi asta, atenţie, la
    preţuri accesibile. Așa că vă invit la Iași, pentru că vreau să
    ascultați direct nemulțumirile fermierilor din România legate de subvenția
    diferită față de alte țări europene, legate de faptul că prețurile la energie
    au crescut exponențial, legate de faptul că prețul la îngrășăminte a decolat
    precum racheta de pe sol. Și da, vorbim despre soluții simple, concrete, ușor
    de pus în practică, iar din punctul meu de vedere să știți că resuscitarea
    producției europene este extrem de importantă și gândiți-vă la infrastructura
    românească în aceast domeniu. Pe de altă parte, cred că e momentul să regândim
    aceste politici de subvenții și să asigurăm acel sprijin de urgență pentru
    agricultorii, mai ales cei aflați la această limită estică a Uniunii Europene,
    greu încercați în această perioadă și sper ca odată și odată ceea ce am propus
    prin renegocierea acelui Program național de redresare și reziliență, să intre
    în practică, pentru că sunt foarte multe soluții care trebuie regândite.


  • Dublul standard aplicat fermierilor din statele membre

    Dublul standard aplicat fermierilor din statele membre

    Fermierii români primesc subvenții mult sub
    cele ale colegilor occidentali. Astfel, fermierii români sunt loviți
    acum nu doar de inflație, ci și de nivelul scăzut al plăților directe.
    Europarlamentarul Carmen Avram a adresat Comisarului European pentru
    Agricultură, Janusz Wojciechowski o serie de întrebări pe tema dublului
    standard solocitând în cadrul Comisiei pentru Agriculturură găsirea de soluții
    pentru eliminarea dublului standard.


    Carmen Avram, europarlamentar: Mă bucur că vorbim, în sfârșit, despre pierderile financiare
    suferite de fermieri din cauza inflației, dar cred că nu putem vorbi despre
    acest subiect dacă nu abordăm și dublul standard pe care constat, Comisia, îl
    tot ignoră, de parcă nu ar exista, pentru că aceste pierderi sunt mai mari în
    anumite state decât în altele.

    De exemplu, un fermier din România pierde și din
    cauza inflației și din cauza subvenției mult mai mici decât în vestul Europei.
    Anul trecut a fost lovit crunt acest fermier de războiul din Ucraina și, din
    păcate, din nefericire, această situație va continua și în 2023 vrem o
    revoluție extraordinară a agriculturii.

    Vă întreb cum poate fi dusă la capăt
    această revoluție, dacă nu e eliminat acest dublu standard? Comisia Europeană
    nu face nimic, dă mână liberă la ajutoare de stat fără să priceapă.     Se pare că există țări în Uniunea Europeană care își
    permit să dea ajutoare de stat și țări care nu-și permit să dea ajutoare de
    stat, pentru că, din nenorocire, ghinionul lor se află la frontieră cu un
    război. Nerealizarea convergenței externe este o încălcare a tratatelor.

    Vreau
    să întreb când are de gând comisia să înceapă să discute serios despre această
    soluție, despre această situație care trebuie negreșit rezolvată, pentru că
    acești ani, dacă nu se întâmplă, o intervenție substanțială și eficientă a
    Comisiei Europene vor duce la discrepanțe mult mai adânci în interiorul Uniunii
    Europene, iar această piață comună, despre care tot vorbim, va fi dusă în
    derizoriu.




    Echitatea e astăzi mai importantă ca oricând, a
    spus Comisarul Janusz Wojciechowski. El a promis că va ridica problema
    consecințelor războiului din Ucraina, asupra fermierilor, în următorul Consiliu
    pentru Agricultură.


  • Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Ari cabaia meşi, de cându conflictul Rusia – Ucraina escaladă, a deapoa Europa s’ampuliseaşti cu ună criză energetică fără precedentu. Păzarea ali energie electrică ditu România, cum majoritatea a păzărloru europeane, li dukescu efectele negative ale aliştei criză, di la consumatori la furnizori, distribuitori ică producători.


    Tră s’li ayălisească efectili pi cari criștearea alarmantă a păhadzloru ali energie electrică lă aduţi a autoritățloru di București adoptară ma multi misuri ţi au scupolu s’veaglle participanțăllii vulnerabili, maxus mustiradzlli finali. Aţea ditu apofasi fu loată di Camera a Deputaţlor cari adoptă, ñiercuri, tru harea di for decizional, proiectul di alăxeari a actualăllei ordonanţă mutrinda energia.


    Uidisitu cu actulu normativ, suntu ţănute plafoanele actuale tră populaţie di maxim 0,80 lei (16 eurocenți) tră un consum di până la 255 de kWh. Şcollurli, grădiniţele, creşele şi spitalele va s’hibă taxate cu un leu pi kWh (circa 20 de eurocenți), kiro tru cari nicukiratili cu un consum mare şi consumatorlli industriali cu 1,30 lei pi kWh (circa 26 de eurocenți). Tutunăoară, un muştiră nu va s’aibă consum plafonat că maş ti un singur loc di consum. Aesti plafoani va s’bagă tru lucru di la 1 di yinaru anlu yinitor până la 31 di marţu 2025.


    Fură debutri apreasi şi contradictorii tru Camera Deputaților di București. Tuţ deputaţii spusiră că s’minduescu la români şi cum s’lă scadă cât ma multu facturile. Liberalii (la coguvernare) lugursescu că naua fturlie a ordonanţăllei de urgenţă easti hăirlătică tră consumatorllii casniţ şi industriali.


    Florin Roman, deputat PNL: “Tru forma adoptată, atelli cari spusiră, adză, un vot contra va s’voteadză, ti paradigm, contra a nai ma scădzut păhă tră familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale cari eara tru piriclliu s’hibă ncllisi.”



    Proiectul di nom fu cabaia cutugursitu di parlamentarii USR, tru opoziţie, cari stipsescu actuala coaliţie la putere de sabotare a economiillei şi a sistemlui energetic. Deputatlu AUR Lucian Puşcaşu, tut ditu opoziţie, lugurseaşti că, pritu năile reglementări aprobate tru proiectul di nom, păzarea ali energie va s’hibă, diznău, bulversată, iar facturarea a consumlui de energie va s’hibă băgată tru lucru discreţionar.


    Lucian Puşcaşu: “Guvernul reitereadză categorii sociale, profesionale ică ufilisinda alti criterii, a curi lă da, tru ună totală xiki di nămuzi, sumu turlia a niscăntoru dări di la stăpuiri, păhadz subvenţionaţ tră energie după criterii niantimilleati şi ufilisinda reguli complexe, zori ti băgari tru practico.”


    Și la nivel europeanvăsiliili UE lucreadză deadunu tra s’află ună apandisi la problema păhadzlo mări și tra s’asoguripsească aprovizionarea cu energie a europeañilor. După ma mulţă meşi di dispute, Comisia Europeană pripusi un mecanism tră plafonarea a păhălui ti gazili naturale, materie primă ditu cari s’produţi şi curent electric. Aţeali 27 di state membre şi spusiră, ama, dezacordul andicra di pripunirea a Executivlui comunitar.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    De
    luni bune, de când conflictul Rusia – Ucraina a escaladat, Europa se confruntă
    cu o criză energetică fără precedent. Piața energiei electrice din România,
    precum majoritatea piețelor europene, resimte efectele negative ale acestei
    crize, de la consumatori la furnizori, distribuitori sau producători.

    Pentru a
    ameliora efectele pe care creșterea alarmantă a prețurilor energiei electrică
    le produce, autoritățile de la București au adoptat mai multe măsuri menite să
    protejeze participanții vulnerabili, cu precădere clienții finali. Ultima
    decizie a fost luată de Camera Deputaţilor care a adoptat, miercuri, în
    calitate de for decizional, proiectul de modificare a actualei ordonanţe
    privind energia.

    Potrivit actului normativ, sunt menţinute plafoanele actuale
    pentru populaţie de maxim 0,80 lei (16 eurocenți) pentru un consum de până la
    255 de kWh. Şcolile, grădiniţele, creşele şi spitalele vor fi taxate cu un leu
    pe kWh (circa 20 de eurocenți), în timp ce gospodăriile cu un consum mare şi
    consumatorii industriali cu 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). Totodată,
    un client nu va avea consum plafonat decât pentru un singur loc de consum.
    Aceste plafoane se vor aplica de la 1 ianuarie anul viitor până la 31 martie
    2025.

    Au fost dezbateri aprinse şi contradictorii în Camera Deputaților de la
    București. Toţi deputaţii au spus că se gândesc la români şi la cum să le scadă
    cât mai mult facturile. Liberalii (la coguvernare) consideră că noua formă a
    ordonanţei de urgenţă este benefică pentru consumatorii casnici şi industriali.

    Florin Roman, deputat PNL: În forma adoptată, cei care au anunţat,
    astăzi, un vot împotrivă vor vota, de exemplu, împotriva celui mai scăzut preţ
    pentru familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale care riscau să
    se închidă.


    Proiectul de lege a fost vehement criticat de parlamentarii
    USR, în opoziţie, care acuză actuala coaliţie la putere de sabotare a economiei
    şi a sistemului energetic. Deputatul AUR Lucian Puşcaşu, tot din opoziţie, consideră
    că, prin noile reglementări aprobate în proiectul de lege, piaţa de energie va
    fi, din nou, bulversată, iar facturarea consumului de energie va fi aplicată
    discreţionar.

    Lucian Puşcaşu: Guvernul reiterează categorii
    sociale, profesionale sau folosind alte criterii, cărora le acordă, într-o
    totală lipsă de demnitate, sub forma unor pomeni de la stăpânire, preţuri
    subvenţionate pentru energie după criterii nefundamentate şi folosind reguli
    complexe, greu de implementat.

    Și la nivel european, țările UE lucrează
    împreună pentru a găsi un răspuns la problema prețurilor ridicate și pentru a
    asigura aprovizionarea cu energie a europenilor. După mai multe luni
    de dispute, Comisia Europeană a propus un mecanism pentru plafonarea preţului
    gazelor naturale, materie primă din care se produce şi curent
    electric. Cele 27 de state membre şi-au exprimat, însă, dezacordul faţă de
    propunerea Executivului comunitar.

  • Performanța Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2021 -Subvenții

    Performanța Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2021 -Subvenții

    Recent, în cadrul
    Comisiei pentru Agricultură și
    Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a avut loc o dezbatere amplă pe marginea raportului privind performanța Politicii Agricole Comune în perioada
    2014-2021. În cadrul dezbaterii s-au pus în discuție o serie de măsuri menite să
    îi sprijine pe fermerii care reușesc să intre pe piață pentru a-și putea susțne
    pozițiile.

    Daniel Buda, europarlamentar a cerut găsirea unor
    soluții în acest sens prin acordarea de subvenții diferențiate.




    N-am avea un sector agricol durabil
    la nivel European fără un instrument PAC puternic, indiferent de ce parte
    suntem a mesei, dar evident că avem un impact diferit în funcție de niveul
    subvențiilor care se dau în fiecare țară, pentru
    că din păcate, avem astăzi un nivel de subvenție diferențiat în diverse state
    ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață în
    ceea ce înseamnă inputurile, avem aceleași costuri de înființare a culturilor,
    indiferent că discutăm de Franța, Germania, România sau Ungaria, prețurile sunt
    la fel, piața pe care vindem este la fel și din păcate, subvențiile sunt
    diferențiate.

    Pe de altă parte, aș vrea să vă întreb dacă nu ați cuantificat
    următoarea chestiune pe care am avut-o în discuție și cu fermierii din România,
    respectiv: câte proiecte ați avut finanțate, din Pilonul II de dezvoltare de
    exemplu în urmă cu câțiva ani de zile și câte le mai regăsim astăzi în piață?
    Pentru că este foarte important să vedem: Oare banii pe care nu i-am dat pentru
    dezvoltare, plecând de la Tânărul Fermier, plecând de la ceea ce înseamnă
    dezvoltarea unor sectoare de procesare și așa mai departe, regăsim aceste
    structuri economice în piață și astăzi? Există perspectiva să le regăsim și în
    viitor? E nevoie să venim cu măsuri suplimentare pentru acestea? Pentru că din
    ceea ce am discutat cu fermierii din România, să știți că nu este suficient
    să-i dăm unui tânăr fermier 50.000 euro, îl închidem în ceea ce înseamnă
    posibilitatea de a accesa fonduri europene pe următoarea perioadă de 3-4 ani de
    zile până la implementare și pe urmă ne așteptăm să-l regăsim în piață peste
    încă 2 ani de zile.

    De aceea cred că sub acest aspect trebuie să vedem în ce
    măsură trebuie să intervenim secvențial pe cei pe care i-am ajutat la început,
    dacă nu au nevoie de ajutor și mai departe pentru a putea să-i regăsim în piață
    .


  • Tarife pentru produse americane în valoare de 4 miliarde de dolari

    Tarife pentru produse americane în valoare de 4 miliarde de dolari

    Într-un raport de 137 de pagini, Organizaţia Mondială a Comerţului a ajuns la concluzia că natura efectelor nefavorabile, care au legătură cu subvenţiile acordate constructorului american de avioane, se ridică la aproape 4 miliarde de dolari şi, în consecinţă, Bruxelles-ul nu poate solicita contramăsuri care să depăşească această sumă.
    Decizia, publicată cu întârziere din cauza pandemiei de COVID-19, vine după o altă rezoluţie adoptată de OMC anul trecut, când Statele Unite au obţinut aprobarea sa pentru a impune tarife vamale suplimentare pentru produse europene în valoare de 7 miliarde şi jumătate de dolari, din cauza subvenţiilor ilegale acordate de Uniunea Europeană grupului aeronautic Airbus.

    Cu doar trei săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite, ultima decizie a OMC ar putea relansa tensiunile comerciale între Washington şi Bruxelles sau, dimpotrivă, ar putea da negociatorilor ambelor părţi şansa de a închide un litigiu care durează de 16 ani.

    Comisia Europeană a anunţat că ar prefera o soluţie negociată, dar a avertizat că în lipsa unei astfel de soluţii va impune tarife vamale suplimentare. Executivul comunitar a pus deja la punct o listă de produse americane care ar putea fi vizate de noile tarife: avioane, vinuri, băuturi spirtoase, tractoare, peşte congelat sau suc de portocale congelat.

    Cel mai devreme când Uniunea Europeană va putea impune noile tarife este după o reuniune a OMC din 26 octombrie, însă puţini analişti se aşteaptă ca blocul comunitar să facă acest lucru înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.

    Reuters aminteşte că OMC este, de peste 10 ani, arbitrul disputei dintre Boeing şi Airbus, cu privire la subvenţiile acordate de Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru industria lor aeronautică.

    Ultima decizie a OMC vine într-un moment în care cei doi mari producători mondiali de avioane se confruntă cu o scădere fără precedent a comenzilor din cauza coronavirusului. Airbus şi-a redus producţia lunară cu o treime, iar Boeing intenţionează să renunţe la peste 10% din forţa de muncă.


  • Diaspora ReSTART

    Diaspora ReSTART

    Vineri, la Cluj-Napoca, zeci de români s-au reunit pentru semnarea contractelor de subvenţie prin care vor primi, fiecare, printr-un proiect derulat cu fonduri europene, suma de 40.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri în România. Peste 600 de români din diaspora care au intrat în activităţile proiectului, 150 de aplicaţii de planuri de afaceri dintre care 50 vor fi finanţaţi. Fiecare va primi 40.000 de euro. Activităţile sunt diverse, din sfera tehnologiei, a industriilor creative, dar şi a serviciilor. Oamenii care sunt implicaţi în proiect vin de pe tot mapamondul, din Australia, SUA, cei mai mulţi sunt din Marea Britanie şi iată că Brexitul este o realitate pe are o resimţim şi credem că acesta ar trebui să fie şi un proiect de ţară, ce facem cu românii cu spirit antreprenorial şi, în general, cu românii care trăiesc în Marea Britanie, pentru că, în acest moment, nu se propune nimic concret. (…) Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a unei ţări, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR,. Potrivit acestuia, 19 sunt români care au trăit în ultimii ani în Marea Britanie, urmaţi de români care provin din Spania (11).


    Ţările din care provin românii din diaspora sunt, în ordine descrescătoare, Marea Britanie (19) Spania (11), Italia (6), Germania (3), Franţa, Olanda şi Republica Moldova – câte 2 persoane din fiecare, Australia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, SUA – câte o persoană. Ideile de afaceri ale românilor din diaspora conturează o paletă foarte largă de domenii, de la activităţi tehnologice şi tehnice, la construcţii, turism, marketing, crearea de platforme web.

    Ma bucur sa vad Diaspora acasă. Evenimentul este unic. (…) de acum incepe greul, antreprenoriat nu este un lucru uşor. Reţeta succesului este dată de parteneriat, de organizatii cu expertiza si de oameni dedicati care au muncit ca voi sa aveţi succes. Românii din Diaspora sunt resursa importantă pentru Romania, iar cei care se întorc sunt cei cu spirit de initiativă, care vin si demonstrează că se poate, dar că se poate acasă. Intrarea iî antreprenoriat reprezintă un pas important pentru fiecare om. Vrem o tară iî care antreprenorii sa fie puşi pe primul plan, atât la nivel naţional, cât şi european şi pentru a avea o societate bogată, trebuie să avem oameni cu iniţiativă care să fie sprijiniţi. Acest spirit de initiativă pe care îl are fiecare român în parte, va face o Românie antreprenorială., scria Florin Jianu, pe pagina sa de facebook.

    Diaspora ReSTART, ce are ca principal obiectiv susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din regiunile mai puţin dezvoltate ale României, de către românii din diaspora, are o perioadă de implementare între septembrie 2017 şi septembrie 2020.

  • Subvenții unitare pentru fermierii europeni

    Subvenții unitare pentru fermierii europeni

    La lucrările Conferinței Organic CAP Reform (Reforma Politicii Agricole Comune din zona BIO), eveniment organizat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților din Parlamentul României, de Asociația Europeană BIO, IFOAM — EU, au fost prezenți reprezentanți ai fermierilor BIO din toată Uniunea Europeană.



    Unul dintre cele mai importante aspecte supuse dezbaterii de către specialiștii în agricultura BIO a fost acela că subvențiile pentru agricultorii BIO trebuie să fie unitare, la nivelul Uniunii Europene. Președintele Asociației Bio România, dr. Marian Cioceanu, ne-a spus:



    S-a plecat de la actuala Politică Agricolă Comună (PAC), care prevede că 30% din totalul subvențiilor se duc către climă și măsuri de agromediu. Din păcate, țările din estul Europei nu și-au atins obiectivele. În România, lucrătorii din agricultura ecologică s-au înjumătățit din 2014 până astăzi și este aceeași situație ca în Polonia, Bulgaria, Ungaria. În România, din cei 30% alocați pentru mediu și schimbări climatice, doar 3% s-a alocat pentru agricultura ecologică. Deci, nu există o concordanță între PAC și Planul Național de Dezvoltare Rurală și, din acest motiv, în unanimitate, toți reprezentanții IFOAM-EU au fost de acord că viitoarea PAC trebuie să instituie, fără echivoc, anumite măsuri prin care să se atingă anumiți parametri de protecție a mediului, prin practicile agricole, iar acești parametri să fie subvenționați de către Uniunea Europeană.”



    România are disponibil în anul 2018 un teren agricol de 270.000 de hectare cultivat cu produse BIO. Această suprafață reprezintă însă doar 2% din suprafața agricolă totală a țării, față de media europeană, care este de circa 7%. Interesul fermierilor este în continuă creștere deoarece și cererea de produse BIO este din ce în ce mai mare. În 2016, conform unor studii de specialitate, 40% dintre români cumpăraseră cel puțin o dată un produs BIO și declarau că vor păstra acest obicei. În România, la 15 mai 2018, erau înregistrați 8.000 de fermieri certificați BIO. Piața BIO din Europa este în creștere an de an, ajungând la 33,5 miliarde de euro în 2016. Cea mai mare pondere de culturi BIO o are în prezent Austria, cu 20% din suprafață, urmată de Spania și de Italia.



  • În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    Reuniunea informală a Consiliului de miniștri Agricultură și
    Pescuit, desfășurată la Sofia între 3 și 5 iunie 2018, a făcut parte din
    programul Președinției bulgare a UE. Discuțiile au fost axate pe
    Politica Agricolă Comună în noua perioadă de programare după 2020 și pe atragerea
    unei noi generații de lucrători în sectorul agricol.


    Petre Daea, ministrul
    agriculturii și dezvoltării rurale, a subliniat că actuala
    alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde
    obiectivelor și proiectelor din România    .


    Procentul tinerilor fermieri în România a înregistrat o creștere timidă, de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în
    2017, din totalul acestora, ca efect atât al politicilor europene, cât și al
    celor naționale    .


    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a spus: Principala
    temă care s-a pus în discuție a fost aceea legată de înlocuirea generațiilor de
    fermieri, în așa fel încât să aibă continuitate activitatea din agricultură. Iată
    o temă extrem de importantă și necesară, în același timp. Importantă pentru că
    vizează viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și necesară pentru că e
    nevoie de astăzi, dacă nu de ieri și tot timpul, să ne gândim la înlocuirea
    generațiilor de fermieri, iar această înlocuire, să fim atenți, să fim
    inteligenți, să fim și curajoși, în așa fel încât înlocuirea aceasta a
    generațiilor de fermieri sau a generațiilor tinere de fermieri, să nu se nască
    din falimente agricole.



    România se
    confruntă cu cel mai mare exod al forței de muncă, în rândul tinerilor    . Analiza acestei stări de fapt, precum și noul
    plafon de finanțare a PAC post-2020
    nu satisfac nici speranțele tinerilor fermieri și nici nevoia de a găsi soluții pentru marile probleme pe care le
    ridică agricultorilor schimbările climatice care afectează calitatea și nivelul
    producției.


    De
    asemenea, ministrul agriculturii Petre Daea a făcut referire și la faptul că scăderea
    plafonului pentru cei doi piloni, plăți directe și dezvoltare rurală,
    coroborată cu modul de acordare a subvențiilor creează îngrijorare pentru
    fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România, afectând
    profund performanța la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării
    pieței.


  • Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Sumele acordate de UE pentru Agricultura ar putea fi
    plafonate sau chiar diminuate dacă Bruxelles-ul nu va identifica soluţii de
    acoperire a găurii substanţiale pe care o lasă în buget plecarea Marii Britanii
    din blocul comunitar. Fermierii vor beneficia de plăti directe sa poata rezista
    pe piata a spus spus Daniel Buda (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru
    agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European: La nivel european, dar prima data ne interesează ce se
    întâmpla cu agricultura din Romania, cu viitorul fermierilor din Romania in
    agricultura post 2020. Se cunoaște ca astăzi se discuta in Parlamentul European
    viitorul cadru financiar multianual, cum vor fi fermierii sprijiniți mai
    departe și ceea ce este foarte important este faptul ca mai departe fermierii
    vor putea beneficia de plăti directe astfel încât sa fie dacă vreți acea
    centura de siguranța pentru vremuri grele, ca sa poata rezista mai departe pe
    piata. Nu trebuie ca fermierii sa plătească factura Brexitului, pentru ca da
    avem ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, o sa fie mai putini bani și
    atunci s-a pus in discuție foarte ferm și foarte clar ca nu fermierii trebuie
    sa suporte aceasta factura. De altfel domnul comisar Phil Hogan a și subliniat
    in punctul domniei sale faptul ca aceasta problema a agriculturii nu trebuie sa
    fie privită doar strict sectorial, ci nu o problema care pana la urma vizează
    întreaga populație a Uniunii Europene in condițiile in care agricultorii
    asigura hrana pentru toți cetățenii europeni. Convergenta plăților, faptul ca
    statele din estul Europei avem subvenții care sunt sub media europeana și avem
    nevoie de aceasta convergenta. M-am bucurat foarte mult ca domnul comisar     Phil
    Hogan     mi-a răspuns expres spunându – mi ca este la curent cu ceea ce înseamnă
    nevoia pentru satele din estul Europei dar merge spre o convergenta cu
    linializarea plăților la nivel european. Este un subiect pe care domnia sa și
    Comisia il are in vedere, va trebui însă sa vedem însă dacă actualele condiții,
    in ce măsura va putea sa devină realitate sau in ce măsura o sa ajungem acolo
    unde ne dorim pentru ca banii sunt mai putini, nevoile sunt mai mari dar este
    important ca se lucrează la aceasta chestiune , la reducerea acestor decalaje
    de plăti directe între fermierii din est și cei din vest.





    Responsabilii de la Bruxelles analizează tot felul de
    soluţii care vizează fie distribuirea acestor sume, fie suplimentarea bugetului
    comunitar     de către fiecare stat membru în parte. Una dintre ipoteze este
    reducerea nivelului subvenţiilor, iar dacă acest lucru se va întâmpla,
    preţurile alimentelor se vor mari vor peste doi ani.




    In prezent România este pe locul I în ceea ce priveşte
    producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă.




    Dacă subvenţiile vor scadea se va înregistra un regres
    economic imediat, fiindcă preţurile mari vor descuraja consumul.




    Politicile agricole comune au făcut din Europa cel mai mare
    exportator mondial de produse agroalimentare.




  • Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020

    Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020

    Investiția în capitalul uman a
    fost întotdeauna cea mai profitabilă. Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile
    de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în
    domeniul resurselor umane contribuind la atingerea obiectivului general al
    Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene
    Structurale și de Investiții din România    , şi anume, de a reduce disparităţile
    de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.
    Aproximativ 2 milioane de euro vor fi investite in perioada urmatoare în
    capitalul uman din Oltenia printr-un proiect implementat de UGIR 1903. Cum se
    va realiza acest lucru aflăm de la Silvia Hanc, partener in proiect:


    Prin
    susținerea înființării și funcționării a unui număr de 37 denoi întreprinderi,
    mici și mijlocii, cu profil nonagricol în zona urbană. Vom acorda subvenții în
    valoare de 40 000 de euro, în două etape. 30 000 de euro intr-o primă etapă ca
    să poată fi începută afacerea și diferența de 10 000 euro după un an de
    funcționare. Intenționăm prin aceste firme să cream minim 2 noi locuri de
    muncă. La finalul proiectului vom avea un minim de 37 de noi firme cu minim 74
    de noi locuri de munca.


    Dincolo de
    înființarea noilor firme vor fi instruiți să devina antreprenori peste 300 de persoane.


    Vor
    beneficia de aceste cursuri de antreprenoriat minim 350 de personae, din
    categoria șomerilor, studenților, angajați, toți cei care doresc să deprindă
    competențe antreprenoriale. La sfârșitul acestor cursuri vor prezenta un mic
    plan de afaceri, pe baza caruia va primi punctaj și diploma. Dintre aceștia, 10%, minim 37 dintre ei, vor
    putea participa la concurs. Mai este o condiție, vom avea un minim de 2 firme
    deschise in fiecare dintre cele 5 județe ale Olteniei.


  • România şi Politica Agricolă europeană

    România şi Politica Agricolă europeană

    Statele membre ale UE, Comisia Europeana şi Parlamentul European au ajuns, miercuri, la un acord politic asupra reformei PAC, pentru următorii şapte ani. Acordul fixeaza regulile care guverneaza repartizarea unor subventii anuale in valoare de 50 de miliarde de euro. Diferite chestiuni de detaliu, cum ar fi repartizarea banilor între ţările UE ori plafonarea marilor subvenţii agricole vor fi stabilite după aprobarea bugetului pentru perioada 2014-2020.



    Reforma aduce o schimbare fundamentală pentru agricultura europeană, care va fi una durabilă, considera comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos: “Acordul politic la care am ajuns asupra reformei PAC dovedeşte validitatea alegerii făcute de Comisia Europeană când a venit cu această propunere legislativă, iar faptul că reforma este orientată spre publicul larg este de asemenea o opţiune valoroasă, nu doar pentru a da mai multă credibilitate PAC, ci şi un plus de consistenţă.”



    In context, Dacian Cioloş preciza că România va beneficia de mai mulţi bani europeni pentru agricultură şi de programe adaptate propriilor priorităţi. Dacian Ciolos:“Avem posibilitatea de a finanţa programe specifice de restructurare a unor sectoare şi ştiu că în România sunt multe discuţii pentru restructurarea celui pomicol, de exemplu, sau a sectorului lapte. Vor exista aceste posibilităţi, aceste instrumente şi multe alte elemente de flexibilitate care să permită să se ia în considerare specificitatea agriculturii din România şi, mai ales, o politică agricolă comună nouă care va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se întâmplă pentru toate statele membre.”



    În contextul problemei generale a şomajului în Europa, în special în rândul tinerilor, unul dintre punctele foarte importante ale reformei îl reprezintă măsurile pentru susţinerea tinerilor fermieri. Măsurile vor avea caracter obligatoriu pentru toate statele membre şi ele prevăd o primă de instalare prin programul de dezvoltare rurală, dar şi o creştere a plăţilor directe la hectar pentru tinerii fermieri, în primii cinci ani după instalare.



    Rezultatul negocierilor asupra PAC desfasurate timp de patru ani, la nivel de experti si doi ani la nivel politic, sunt considerate un succes, la care a contribuit si comisarul Dacian Ciolos. Romanul apreciază că, prin obţinerea acestui acord politic, şi-a îndeplinit principalul obiectiv al mandatului de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, acela de a reforma PAC.