Radio România Internațional

Tag: Suceava

  • Suceava

    Suceava

    Suceava, municipiul de reședință a județului cu același nume, se află pe traseele turistice ale celor care doresc să viziteze cunoscutele mănăstiri bucovinene cu picturi murale exterioare şi interioare, aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Menționată în documente din anul 1388, Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566, când capitala acestui stat medieval românesc a fost mutată la Iași.

    Într-un oraş încărcat de istorie, este greu să selectezi obiectivele pe care să le vizitezi, pentru că Bucovina, regiunea în care se află Suceava, are foarte multe atracţii turistice.

    Bucovina s-a aflat în componenţa Moldovei până în anul 1775 când a fost anexată de Austria. În 1918, Bucovina s-a unit cu România, însă, în iunie 1940, partea de nord a acesteia a fost anexată de Uniunea Sovietică. Din 1947, partea de nord (cu oraşul Cernăuţi) a revenit RSS Ucrainiene, ulterior Ucrainei, după destrămarea Uniunii Sovietice.

    Președintele Asociației pentru Turism Bucovina, Ciprian Șlemco,  consideră că turiștii care ajung în Bucovina nu au cum să se plictisească pentru că această regiune a României trebuie descoperită încetul cu încetul. La fel și orașul Suceava: „Foarte puțini turiști români descoperă orașul Suceava, care este fabulos din foarte multe puncte de vedere.

    Aș menționa un lucru. Nu se pune foarte mult preț pe arhitectura orașului, atâta cât a rămas din ea, pentru că nu trebuie să uităm că Suceava, din păcate, a fost bombardată în timpul celui de-al doilea război mondial. Dar, cu ceea ce avem, putem descoperi culoarea etnică a Sucevei. Mă refer la fostul cartier armenesc, mă refer la fostul cartier evreiesc din zona Burdujeni-Sat, mă refer la partea germană, combinată, dacă vreți, cu partea evreiască din nou în zona Ițcani, Gara de nord a Sucevei, un monument istoric foarte frumos cu o arhitectură extraordinară, o arhitectură gotică, dar simbolul Sucevei pentru mine este gara Suceava Burdujeni.

    Eu am început să o promovez acum 10 ani și iată că la turiștii străini a prins foarte bine pentru că este singura gara funcțională, cu o sală a balului, extraordinară. Balul gospodarilor are loc la început de ianuarie în gara din Suceava. Este un proiect al primăriei Suceava.”

    Monumentele istorice şi religioase ale oraşului Suceava sunt obiective care merită vizitate, după cum subliniază președintele Asociației pentru Turism Bucovina, Ciprian Șlemco: „Să nu uităm partea istorică, partea medievală a orașului, aici mă refer la Cetatea de scaun a Sucevei şi un muzeu în aer liber, sigur, nu atât de mare ca cel de la Sibiu sau cu cel de la București, Muzeul Satului Bucovinean.

    Sună foarte frumos, Muzeul Satului Bucovinean, pentru că acolo turiștii vor găsi case din toată zona Bucovinei, vor descoperi Iaslovățu, vor descoperi Arbore, vor descoperi Rădăuțiul și lista sigur că poate continua.

    Nu uităm de bisericile medievale, una dintre bisericile UNESCO, se află în centrul orașului. Mă refer la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de fapt hramul original al mănăstirii este Sfântul Gheorghe și bineînțeles biserica Mirăuți, care are la fel o frescă foarte interesantă, este o biserică care trebuie neapărat descoperită.”

    Biserica Mirăuți este cel mai vechi monument religios din Suceava. A fost locul de încoronare a domnitorilor moldoveni și prima reședință a mitropoliei Moldovei, ridicată în timpul domnitorului Petru I Mușat. La Biserica Mirăuților din Suceava a fost miruit, ca domn al Moldovei, cel care a rămas cunoscut în istoria medievală sub numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, căruia i se datorează și perioada de glorie a Cetății medievale a Sucevei. În luna august a fiecărui an, în Cetatea Sucevei este organizat Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”.

  • Jurnal Românesc – 13.12.2024

    Jurnal Românesc – 13.12.2024

    Institutul Cultural Român de la Viena marchează, în perioada 11 decembrie – 14 ianuarie, împlinirea a 35 de ani de la Revoluția română din 1989. Astfel, ICR Viena organizează, la sediul său, o serie de manifestări reunite sub titlul ʺ1989: imaginile unei Revoluțiiʺ. Acestea includ proiecția a două reportaje realizate de televiziunea austriacă ORF în 1989 și 1990 despre România, o expoziție de fotografie și un recital muzical folk-rock. Reportajele au fost realizate de jurnalista Koschka Hetzer-Molden. Născută în Hamburg, ea a locuit în copilărie, timp de 9 ani, în România, unde a absolvit primele două clase. Și-a încheiat cu succes studiile de actorie și regie la Viena. A colaborat cu teatre mari și mici din Hamburg și Viena. A făcut studii de teatru și psihiatrie la Universitatea din Viena, iar din 1972 a fost redactor cultural la ORF, a fost prezentatoare, a realizat reportaje culturale și documentare și a realizat numeroase emisiuni despre România.

    Tot la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi de la prăbuşirea regimului comunist în România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Muzeul Naţional Cotroceni şi Institutul Cultural Român itinerează expoziţia ’35 de ani şi o zi’ în mai multe ţări europene, în memoria victimelor Revoluţiei române. Expoziţia prezintă portretele unora dintre tinerii care şi-au pierdut, atunci, viaţa, dar şi fotografii reprezentative din timpul evenimentelor din acele zile în Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Sibiu şi Braşov. Expoziţia documentară ’35 de ani şi o zi’ se adresează generaţiei tinere, dar şi celor care sunt tentaţi să romanţeze regimul totalitar comunist şi este prezentată publicului internaţional, până în luna februarie, în Belgrad, Sevilla, Madrid, Budapesta, Seghedin, Londra, Bucureşti şi Iaşi. La Budapesta, vernisajul expoziţiei ’35 de ani şi o zi’, urmat de proiecţia filmului ‘A fost sau n-a fost?’ (r. Corneliu Porumboiu) au fost programate joi, 12 decembrie. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 14 ianuarie, după care va fi prezentată la sediul filialei din Seghedin a ICR Budapesta. La Londra, vineri, 13 decembrie, pe lângă vernisajul expoziţiei ’35 de ani şi o zi’, a fost programată şi proiecţia filmului ‘Libertate’, urmat de o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu regizorul Tudor Giurgiu. Iar la Madrid, expoziţia ’35 de ani şi o zi’, deschisă pe 26 noiembrie, va putea fi vizitată până pe 31 decembrie.

    Comisia de dialog interconfesional a Spaniei din care face parte și Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, Timotei, a transmis un comunicat, marți, pentru a-și manifesta dezacordul față de abrogarea legii privind infracțiunea împotriva sentimentelor religioase din Codul Penal spaniol. Liderii cultelor religioase din Spania amintesc că CEDO garantează prin convenție că statul de drept înseamnă, în egală măsură, pluralism politic și pluralism religios, proclamând libertatea de gândire, conștiință și religie, precum și libertatea de exprimare. Aceste drepturi constituie fundamentele esențiale ale unei societăți democratice. Or, abrogarea articolului împotriva sentimentelor religioase încalcă, de facto și de jure, drepturile și libertățile fundamentale. Totodată, ʺ…acceptarea insultelor, a stereotipurilor, a glumelor dureroase și a ridicolului stau uneori la baza unor comportamente mai grave precum amenințările, atacurile sau alte tipuri de acte violente împotriva credincioșilor și a lăcașurilor de cult care, de fapt, cresc în toată Europa.ʺ – adaugă reprezentanții cultelor religioase, între care și cel ortodox român. Infracțiunea împotriva sentimentelor religioase constă în atacarea, jignirea, insultarea și batjocorirea sentimentelor religioase ale unei persoane sau ale unui grup de persoane. Abrogarea legii care încadrează această infrancțiune a fost justificată ca o modalitate de a fi asigurată o mai mare protecție a libertății de exprimare.

    Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus (Suceava), a susținut trei concerte de colinde tradiționale bucovinene și cântece patriotice în comunități ale românilor ortodocși din Germania – informează basilica.ro. În perioada 5-8 decembrie, tinerii i-au colindat pe românii din Köln, Münster și Mönchengladbach. Recitalurile de colinde au adus multă bucurie și emoție sutelor de români care au participat la slujbe și au asistat la celebrarea tradițiilor autentice românești. Aproximativ 600 de liceeni au fost, de-a lungul timpului, membri ai grupului „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, înființat în 2010.

  • Muncind în România – 20.08.2024

    Muncind în România – 20.08.2024

    Angajatorii din România ar putea încheia un contract cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă pentru achiziţia de tichete de activităţi casnice, în valoare de 15 lei (circa 3 euro), ce pot fi folosite pentru a plăti persoanele care ajută în gospodărie cu diverse activităţi casnice, conform unui proiect publicat în transparenţă decizională de ministerul român al Muncii. Instituţia a explicat că tichetele pot fi oferite angajaţilor ca beneficiu extrasalarial, însă angajatorii vor trebui să încheie o convenţie cu agenţia de ocupare a forţei de muncă din zona lor, iar în baza acestui document vor putea achiziţiona un număr de tichete casnice în format electronic sau pe suport de hârtie. Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că angajatorii care oferă tichete de activităţi casnice vor beneficia şi de avantaje fiscale. “Dacă un angajator acordă cel puţin 600 de tichete unui salariat într-un an, va primi în anul următor 50 de tichete gratuite, care pot fi distribuite ca primă sau bonus altor angajaţi”, a spus aceasta. Oprescu a apreciat că mecanismul poate contribui la creşterea ratei de activare a populaţiei în vârstă de muncă pe piaţa muncii şi la diminuarea ratei sărăciei, prin completarea veniturilor beneficiarilor de venit minim de inserţie cu veniturile ocazionale obţinute din prestarea de activităţi casnice.

    Un spaţiu dedicat copiilor şi familiilor care trec graniţa în România pentru a se refugia din calea războiului din Ucraina a fost inaugurat, la începutul acestei luni, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret din judeţul Suceava, în nord-est. Conceput pentru a oferi un loc sigur şi primitor pentru copiii şi familiile silite să-şi părăsească locuinţele din cauza invaziei ruseşti, spaţiul este echipat cu facilităţi adecvate şi resurse necesare pentru a oferi asistenţă de bază şi acoperi nevoile imediate ale mamelor cu copii. Centrul a luat fiinţă în urma unei colaborări a Poliţiei de Frontieră cu UNICEF România şi Agenţia ONU pentru Refugiaţi. Autorităţile române şi partenerii implicaţi au transmis că vor continua să monitorizeze şi să îmbunătăţească facilităţile şi serviciile oferite refugiaţilor ucraineni, asigurându-se că toţi cei care trec prin această perioadă dificilă primesc sprijinul necesar. Conform datelor Poliţiei de Frontieră Române, peste 9,6 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România din 10 februarie 2022 până la 18 august 2024, iar potrivit Agenţia ONU pentru Refugiaţi, ţara noastră găzduiește peste 135.000 de refugiați din Ucraina, majoritatea femei și copii.

    Numărul salariaţilor din Bucureşti a ajuns, la finele lunii mai, la 1.093.506 persoane, în creştere cu 16.927 faţă de perioada similară din 2023, arată Institutul Naţional de Statistică. Câştigul salarial mediu brut era la finele lunii mai 2024 de 10.584 lei, cu 1.185 de lei nmai mare decât valoare înregistrată în mai 2023, iar câştigul net era de 6.428 lei, mai mare cu 612 lei faţă de perioada menţionată anterior. Pe de altă parte, la finele lunii mai 2024, în Bucureşti erau înregistraţi 10.259 de şomeri, în scădere cu 1.985 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acest context, rata şomajului se situa la 0,8 procente, în scădere de la 1% în mai 2023. Aproape 8.700 de locuri de muncă sunt disponibile în capitala României.

    Agenţii economici din România pun la dispoziţie peste 43.000 de locuri de muncă, transmite Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe, 2.858 sunt de agent de securitate, urmate de cele de lucrător comercial (2.140), manipulant mărfuri (2.051) şi muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (2.040). În România se mai caută 1.669 de muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor, 1.593 de curieri, 1.141 de muncitori necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii, 980 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, 900 de ajutor de bucătar şi 868 de conducători auto pentru transport de mărfuri. Din totalul locurilor de muncă vacante, 2.327 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 7.657 sunt pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 9.972 pentru persoanele cu studii profesionale, iar restul de 23.472 sunt pentru persoanele fără studii, cu studii primare sau gimnaziale.

  • Terminal pentru transbordarea cerealelor la Suceava

    Terminal pentru transbordarea cerealelor la Suceava

    Cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa a fost inaugurat, la sfârșitul săptămânii trecute, în nord-estul României, în localitatea Dorneşti, în prezenţa autorităţilor române şi a celor ucrainene. Realizat în parteneriat public-privat, noul terminal a costat aproximativ 10 milioane de euro. Finanţarea a fost asigurată de Grampet Group, cel mai mare grup de companii private feroviare cu acţionariat românesc din Europa de Sud-Est.

     

    Prin deschiderea acestui terminal, se va rezolva o problemă importantă a judeţului Suceava. Este vorba despre fluidizarea traficului rutier spre frontiera cu Ucraina. Lunar, pot fi transbordate 240.000 de tone de cereale, se pot încărca şi descărca simultan câte opt vagoane într-o staţie de 128 de metri. Datorită acestei capacităţi de transbordare şi a tuturor celorlalte soluţii tehnice şi tehnologice de vârf oferite, terminalul de la Dorneşti va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale de la graniţa cu Ucraina la Portul Constanţa.

     

    Dat fiind că, în Ucraina, începe campania de recoltare a cerealelor şi vagoanele cu grâu vor trebui transbordate spre Marea Neagră, deschiderea investiţiei este importantă pentru România. Acest transport se va face în cea mai mare parte pe calea ferată, lucru care rezolvă fluidizarea traficului rutier din România. În același timp, autorităţile sucevene consideră că investiţia este extrem de binevenită şi din punct de vedere al parteneriatului şi solidarităţii cu Ucraina, dar şi în ceea ce priveşte securizarea transportului.

     

     

    La rândul său, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Stănculescu, este de părere că inaugurarea terminalului de transbordare a cerealelor din judeţul Suceava este o dovadă în plus că sprijinul României pentru statul şi poporul ucrainean, pentru economia ucraineană, rămâne solid, consecvent şi asumat la nivelul autorităţilor, societăţii civile, dar şi al mediului privat. În numele şefei diplomaţiei de la Bucureşti, consulul general a subliniat că România a fost alături de Ucraina din prima zi a războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă şi va continua să fie alături de Ucraina pentru cât timp va fi nevoie, inclusiv în procesul de reconstrucţie.

     

     

    Reprezentantul diplomaţiei române a adăugat că iniţiativele publice sau private de extindere a infrastructurii transfrontaliere cu Ucraina răspund nu doar imperativelor economice, ci şi celor politice şi strategice, arătând că, în acest mod, România contribuie, în mod concret, la integrarea efectivă a Ucrainei în piaţa unică europeană. „Prin investiţiile şi eforturile făcute de România, în nume naţional sau cu sprijinul partenerilor internaţionali, de la începutul războiului de agresiune a fost asigurat tranzitul a aproximativ 37 milioane de tone de produse agricole ucraineneˮ, a mai amintit consulul general al României la Cernăuţi.